Zohar pentru toti, „Aharei Mot”, 65: Cât de bine și cât de plăcut. Aceștia sunt prietenii, întrucât stau împreună inseparabil. La început, par niște oameni în război, care vor să se ucidă reciproc. Apoi revin la o stare de iubire frățească.

Studiind Cabala și străduindu-ne să ne unim în grupul de zece, începem să simțim cât de separați suntem unul de celălalt, dar și cât de opuși suntem.

La asta, când încercăm să ne conectăm în grupul de zece, primim ceva pentru un timp. Dar imediat ce ajungem la o stare bună de conectare, există o rupere imediată, răcire, distanță și ceață între noi, până la punctul în care nu vrem să ne privim unul pe altul sau să vorbim între noi.

Și din nou, trebuie să lucrăm pentru a ne conecta împreună. Până la urmă, dacă dorim să primim ajutorul Creatorului – iar fără acest ajutor nu vom avansa – trebuie să fim împreună, într-un singur sistem.

Deci, trebuie să lucrăm din nou asupra noastră. Importanța scopului, importanța atingerii Creatorului, importanța realizării deschiderii sufletului determină aspirația noastră unul față de celălalt. În numele acestui fapt, începem să ne apropiem mai mult și noi mergem din nou mai departe, până la următoarea pauză.

Deci, ne îndreptăm în mod constant spre obiectiv: creștere-cădere, pauză; ridicare blândă-cădere abruptă și așa de multe ori.

Din KabTV “Fundamentele Cabalei,” 12/29/19

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →