Eu percep fiecare stare care vine la mine așa cum este și vreau să o examinez, indiferent dacă mă simt bine sau rău. După cum se spune: „Tot ceea ce face Creatorul este spre binele nostru”.

Consider aceste stări ca având dreptul să existe și ca venind pentru a mă corecta într-o asemenea măsură încât „Chiar dacă o sabie ascuțită este apăsată pe gâtul omului, să nu disperăm de milă”. Cu alte cuvinte, fiecare lucru este o corectare.

Este clar că acest lucru este ușor de spus, dar noi nu suntem capabili să îl facem în mod constant. La început, ești gata să reziști și să distrugi totul.

La o a doua gândire, începi să te raportezi la situație, să zicem, în mod corect.

Dacă îți amintești că acest lucru a venit la tine pentru corectarea ta, atunci trebuie să te îndrepți către a treia perspectivă: că nu există nimeni în afară de Creator. Și apoi, în acea stare, prin suferință și durere, vei începe să-L revelezi și vei ajunge imediat la simtirea dulceței.

Din Lecţia zilnică de Cabala 07/07/26, Rabaș – Art.28, 1991-Ce sunt sfințenia și puritatea, în muncă

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →