Munca noastră este să fim constant în adeziune cu Creatorul. Ni se dă un punct, ceva care nu depinde de noi, și de la el începem munca noastră.

Punctul este realitatea noastră în starea de infinit, perfecţiune și eternitate. Dar din starea de infinit, simțim doar acest punct; dorim cu pasiune ceva și simțim că ceva lipsește. Dar ne lipsește doar un punct, iar aceasta nu este o dorință reală. Din interiorul acestei stări, omul trebuie să atingă golul din vasele sale pentru a fi umplut în corectareaa finală cu toată lumina NRNHY.

Toată munca noastră este un efort de a rămâne constant concentrați asupra dezvăluiriii infinitului. Aceasta înseamnă adeziune completă cu Creatorul, conținută în cuvintele „Nu există nimeni altcineva în afară de El”, și la asta trebuie să aspirăm. Toate obstacolele sunt menite doar să ne împingă în diverse direcții ale caracterului nostru spiritual: mândrie și frică, diverse simțiri și gânduri aduse nouă de Klipot.

Klipot par să vrea să ne tragă departe de acest punct. Și trebuie să ne străduim să ne întoarcem la el, în ciuda contradicțiilor care ne atrag în direcții diferite. Să presupunem că o Klipa mă trage cu zece centimetri spre dreapta, adică îmi dă un gând străin, o lipsă de încredere. În ciuda acestui fapt, trebuie să mă întorc la punctul central, deoarece acolo se află punctul de adeziune cu Creatorul. Dacă fac asta, deja îmi extind starea cu zece centimetri spre dreapta.

Atunci, am o perturbare cu zece centimetri spre stânga, sau în jos, sau în sus – nu contează cum, în direcții diferite față de acest centru – și în acest fel construiesc o Sfira. Tocmai Klipot îmi oferă materia din care construiesc un vas gol dintr-un punct. Și odată cu primirea perturbării, umplu acest gol cu ​​adeziune.

Rezultă că din acel punct încep să mă extind într-o mică Sfira, apoi din ce în ce mai mult, până când primesc toate perturbările, le depășesc și ader – în ciuda lor sau împreună cu ele – în adeziune neîntreruptă (Zivug) cu Creatorul. Și aceasta se va numi că mi-am finalizat munca și am ajuns la corectarea finală.

Rezultă că Klipa mă ajută să cresc și mă protejează și în timpul creșterii mele. Prin urmare, nu ar trebui să ne temem de gândurile străine și de tot felul de tulburări. Acestea se trezesc în noi în conformitate cu starea noastră actual, iar cu ajutorul lor avansăm și construim stări viitoare – viitorul nostru. Nu este vorba despre faptul că aceste tulburări ne trag înapoi; dimpotrivă, ele ne oferă oportunitatea de a avansa în aceeași măsură.

Aceasta este diferența dintre a lucra de dragul Creatorului și a lucra de dragul propriu. Toată înțelepciunea constă în modul de a folosi dorința de a primi. Cabala este știința folosirii dorinței de a primi, adică a Klipot, a tulburărilor, în timp ce alte metode se tem de ele, învățând omul să prevină tulburările, să fugă de ele, mai degrabă decât să le folosească.

Din Lecția Zilnică de Cabala 31.01.2026, Rabaş – Art.24, 1985-Cele trei timpuri in muncă

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →