În acest moment, ne apropiem de o stare în care umanitatea se confruntă cu nevoia de a-și schimba atitudinea față de viață, față de sine, față de obiectivele sale de dezvoltare. Oamenii trebuie să realizeze că există un scop în viață și că natura ne conduce să-l atingem.

Vom avansa către înțelegerea reciprocă, atingerea binevoitoare și existența confortabilă în măsura în care avem corespondență cu programul care ne ghidează.

Scopul pe care trebuie să-l atingem este deasupra acestei lumi, dincolo de viață și de moarte. În cele din urmă, vom trece la nivelul nemuririi. Această lume se va dizolva treptat și vom intra într-o dimensiune total nouă. Apropo, în zilele noastre toate științele lumești confirmă acest fapt. Trecem prin acest proces în timp ce vorbim.

Totul începe cu Pesah, adică atunci când ne dăm seama că suntem capabili să ne ridicăm deasupra egoismului nostru și trecem la unitate și reciprocitate respectând regula “să ne iubim aproapele ca pe noi înșine”, sau cel puțin urmând regula “să nu facem altora ceea ce nu ne dorim pentru noi înșine”. Cu alte cuvinte, atunci când ne simțim ca frații și menținem garanţia reciprocă. Această sărbătoare este despre a realiza că ieșirea din ego este posibilă.

Când omul “părăsește Egiptul” și ajunge la nivelul următor, consideră starea anterioară ca fiind o răutate absolută și vede clar cum poate fi folosită corect. Aceasta explică de ce se spune că atingerea are loc la poalele Muntelui Sinai (derivat din “Sina”, ură) atunci când toate calitățile umane “stau în jurul muntelui”, în timp ce aspirațiile noastre, punctul lui Moise, se ridică la apogeu.

Muntele Sinai reprezintă un egoism uriaș și este absolut esențial să ajungem să ne ridicăm deasupra calităților noastre, care stau pentru întreaga națiune adunată în jurul Muntelui.

Scopul final al progresului uman este atingerea vârfului Muntelui unde se află Moise și Creatorul.

Din KabTV “O discuție despre Pesah” 18/03/15

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →