Creatorul este Binele Absolut

Intrebari la postarea Kabalistii despre scopul creatiei, Partea 1

Intrebare: Merita viitoarea noastra stare corectata toata suferinta actuala?

Raspuns: Fara indoiala, de indata ce va veti ridica deasupra egoismului vostru si veti incepe sa va simtiti nu in corpul vostru ci deasupra lui, in ceilalti, in acest fel veti incepe sa va percepeti pe voi insiva ca parte a sufletului comun: sa ii simtiti, mai degraba pe ceilalti, decat corpul vostru. In consecinta, veti incepe sa simtiti bunatatea ce umple aceasta lume.

Intrebare: Ne inveti ca, Creatorul reprezinta legile naturii, fortele, cum este gravitatia in lumea noastra. Daca este asa, cum poate fi bun Creatorul?

Raspuns: Noi percepem orice forta ca fiind buna sau rea, in functie de felul in care ne afecteaza. Asta este, noi nu vorbim despre forta in sine, ci despre cum o percepem noi.

Filed under: Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Creatorul este binele absolut

Intrebari la postarea Kabalistii despre scopul creatiei, Partea 1

Intrebare: Citat: Si pentru ca El nu are dorinta de a primi, El este fundamental lipsit de dorinta de a face rau cuiva; asta este foarte simplu si clar. Este dorinta de a primi, cauza tuturor problemelor noastre? Suntem creati de a fi primitori, dar vom ramane asa, de vreme ce nu exista Daruitor fara primitori? Cum ne putem dispensa de aceste contradictii in asa fel incat dorinta de a primi sa nu ne dea motiv sa provocam rau cuiva?

Raspuns: Trebuie sa corectam egoismul prin opusul lui si sa continuam sa primim, dar sa primim de dragul daruirii.

Intrebare: Citat: Mai mult, este cu totul de inteles pentru mintea noastra ca prim concept, ca El detine o dorinta de a darui bunatate asupra celorlalti, adica a creaturilor Sale. Este imposibil sa fim de acord cu asta, de vreme ce multi dintre noi nu avem acest fel de perceptie. Putem doar sa presupunem ca este asa. Baal HaSulam spune ca noi ar trebui sa acceptam asta cu toata inima. Cum, facem asta practic?

Raspuns: Trebuie sa ne angajam in mod practic in corectarea noastra, astfel incat sa devenim similari cu Creatorul. Facem asta prin studiul sistematic al Kabalei si prin angajarea in grup. Nu sugereaza nimeni ca ar trebui sa fiti de acord cu asta; BaalHaSulam sugereaza sa descoperiti asta.

Filed under: Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Creatorul este Binele Absolut

Intrebari la postarea Kabalistii despre scopul Creatiei Partea 1

Intrebare: Acum, eu vad Creatorul ca fiind bun si face bine, chiar daca Ii reprosez des si cred ca El nu este drept cu mine si cu altii. In urmatorul moment, il vad negativ din nou pe El. Egoul meu imi creeaza aceasta imagine? Cum pot cere MAN (rugaciune)?

Raspuns: Studiaza articolele lui Rabash impreuna cu noi. El este singurul Kabalist ale carui articole descriu Legile spirituale in detaliu, precum si starile prin care trece o persoana pe masura ce le atinge.

Intrebare: Citez: Creatorul este bunatatea absoluta. Doresc sa il simt pe Creator, daruirea, tot timpul, dar cum sa o simt si cui sa o daruiesc? Pe de o parte, daruirea este binele absolut, dar pe de alta parte, este o simpla lege oarba. Daca noi suntem dorinta, care este materie, si trebuie sa devenim similari cu Creatorul, ce anume se presupune ca trebuie sa devenim? Prin a deveni similar cu Creatorul, ne vom transforma intr-o alta materie, o alta substanta, deci ce trebuie sa simtim?

Raspuns: Ar trebui sa stiti ca nu exista raspuns la aceasta intrebare. Veti gasi singuri propriile raspunsuri prin  realizare. Raspunsurile la intrebarile spirituale vin doar in masura intrarii voastre in calitatea spirituala a daruirii. Este posibil doar prin studiul practic si sistematic al Kabalei. Teoreticienii vor ramane cu intrebarile lor, dezmintind cu dispret Kabbalah in efortul de a se justifica ei insisi. Toate intrebarile voastre au gasit deja raspuns pe acest site, deci cititi-le!

Filed under: Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Creatorul este Binele Absolut

Intrebari la postarea Kabalistii despre Scopul Creatiei Partea I

Intrebare: …El este fundamental lipsit de dorinta de a face cuiva rau. Atunci de ce vedem oamenii suferind.

Raspuns: In ideea ca oamenii sunt opusi calitatii de a darui si a iubi a Creatorului, ei percep bunatatea care vine de la El, in forma opusa, ca rau.

Intrebare: Sunt toate evenimentele pregatite si sortate de Creator in seturi de obiceiuri dobandite, ale sufletului?

Raspuns: Toate evenimentele sunt deliberat determinate de starea initiala si finala a fiecarui suflet. Insa, ele sunt percepute de suflete ca stari care ating extrema suferinta sau placerea imensa, in functie de similaritatea sufletelor cu Creatorul.

Filed under: Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Dragi prieteni, va rog sa puneti intrebari despre pasajele marilor Kabalisti. Promit sa raspund la ele. Comentariile din paranteze sunt ale mele.

Care este Scopul Creatiei?

…care a fost scopul pentru care Creatorul a creat acest destin? Intr-adevar, este pentru a-i ridica la un grad mult mai Inalt si mai important, sa-si perceapa Divinitatea ca si senzatia umana, care-i este data deja. Si, cum cineva cunoaste si simte dorintele prietenului, asa va invata cuvintele Creatorului…

–  Baal HaSulam, Articolul Invatatura Kabalei si Esenta Sa

…telul Creatorului din momentul in care El a creat Creatia Sa este de a-si dezvalui Divinitatea celorlalti. Asta, pentru ca revelatia Divinitatii Sale ajunge la creatura ca si o legatura de placere care creste mereu pana cand ajunge la masura dorita.

Si prin asta, cei umili se ridica cu recunoastere adevarata si devin un car de triumf pentru El si se lipesc de El, pana cand ajung la completarea finala. Nici ochiul nu a vazut un alt dumnezeu in afara de Tine.

–  Baal HaSulam, Articolul Matan Tora (Daruirea Torei), paragraful 6

Omul este creat sa ridice zarile…(din sine, punctul central cel mai de jos, ca sa umple spatiul gol restrictionat de calitatea daruirii, Lumina, radicand astfel granitele Lumii Infinitului).

–  Rabi Menahem Mendl din Kotzk

…scopul creatiei este inestimabil pentru ca o scanteie micuta cum este sufletul unei persoane se poate ridica in realizarea sa mai sus decat cetele ingerilor (fortele daruirii care nu au vointa proprie, asemeni animalelor din lumea noastra).

–  Baal HaSulam, Articolul Servitoarea care este Mostenitoarea Stapanei Sale

Filed under: Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Pe tot parcursul calatoriei noastre spirituale, trebuie ca in mod continu sa progresam, aplicand credinta deasupra ratiunii. Dorim sa atingem perceptia spirituala, sa intram in spatiul Creatorului si sa atragem fortele Lui, ceea ce este exact cum vom practica credinta deasupra ratiunii. Asta se intampla cand nu mergem legati la ochi, ci cand suntem ghidati de catre forta daruirii.

Nu prin folosirea mintii si perceptiilor mele ci, mai degraba, ghidat de un prag mai mare spiritual. Merg impreuna cu el intr-o maniera de unde accept mintea si perceptia Celui de Sus, exaltand pe Superior si in ciuda sinelui meu. Astfel, dobandesc noi calitati, mai logice si mai inalte. Dar pentru mine, ele nu par neaparat logice.

Asta se intampla cu noi chiar acum. Suntem pusi in fata aceleiasi problem, constant. Trebuie sa-mi tratez prietenii si lumea conform principiului: Iubeste-i pe ceilalti asa cum te iubesti pe tine. Trebuie sa-i iubesc si sa ma unesc cu ei si sa fac ceva cu mine, nu-i asa? Cum pot realiza asta? Nu imi place si sunt incapabil sa fac asta.

Aici trebuie sa accept aceasta conditie, legea credintei deasupra ratiunii si sa decid ca trebuie sa o fac. Am o oportunitate sa intalnesc aceasta conditie prin actiune, chiar daca o resping. Este scris despre asta: Vom face si vom auzi! De aceea , conform Tora, neamul lui Moise a inflorit. Toate astea apar prin binecuvantare de Sus, atunci cand noi acceptam mintea Celui de Sus, ceea ce inseamna sa-L urmam pe Creator.

De fapt, Creatorul este un pas spiritual mai mare si nu ceva nebulos. Un copil invata de la un adult in aceeasi maniera: Deschide gura si literlamente prinde fiecare cuvant, gest si comportare a adultului. Nu conteaza ce-i arata un adult, el va copia totul. In acest fel crestem.

Trebuie sa facem la fel cu ajutorul imensei forte, impotriva naturii noastre; ne obligam sa invatam de la pasul spiritual mai inalt. Numim asta credinta deasupra ratiunii. Chiar aceasta forta pe care o dobandesc de la Cel Superior imi da perceptia, minte si o mare cantintate de cunoastere si informatie. Deoarece trebuie sa merg impotriva starii mele prezente, ea se numeste credinta deasupra ratiunii. Totusi este clar ca nu este asa, deoarece la un nivel spiritual mai mare este o mai mare dorinta de a primi placere; deci este mai mare in intentia de a darui. Evident, pasul spiritual superior este  opus mie si niciodata nu pare logic.

Cel Superior intotdeauna pare straniu, confuz si incorect celui de jos, deoarece Cel Superior este contrar si obscur mie; de aceea, eu cred ca Cel Superior este gresit. Si numai din experienta, putem vedea ca Cel Superior nu greseste. Chiar daca comportamentul Lui pare ciudat si ilogic, tu pur si simplu nu intelegi calculele Lui. Si totusi, el niciodata nu greseste pe drum.

Din Tora – Paragraful Saptamanii 11.06.10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Un scurt sumar din  fragmentului saptamanal al Torei Chukat, Partea 1: Poporul Israel continua sa umble prin desert si vine la Kadesh, care este situat in desertul Tzin, unde poporul incepe sa se planga despre lipsa de apa. Moise si Aron se intorc la Creator pentru sfat si El le spune sa ceara in fata intregii comunitati, stancii sa le dea apa. Totusi, in loc de a cere stancii, ei o lovesc. Aceasta infurie Creatorul, si El i-a condamnat sa moara in desert, si sa nu fie printre cei care vor duce poporul in Tzara Israel.

Intrebare: Daca, Creatorul, ne da punctul din inima si ne trece El insusi prin toate starile, atunci de ce se infurie?

Raspuns: In mod evident, Creatorul creeaza din start toate problemele noastre. El ne da obstacolele pe cale, nimeni altcineva. In aceasta cruda maniera, El este primul care produce raul, si apoi striga, ne pedepseste, si apoi ne da o sugestie: OK, daca faci altfel va fi bine pentru tine. Totusi, in timp ce suntem in acea stare de bine, El face iar lucrurile sa ia o intorsatura rea pentru noi si iar ne pedepseste.

De ce se infurie El? Aceasta furie este corectare. O persoana simte in sine comportamentul Creatorului; astfel suntem creati. Noi nu putem pune in corelatie acest sentiment cu Forta Superioara si cu ce se intampla in interior. La urma umelor, nu se intampla nimic in Creator, El exista in repaos absolut.

Totusi, de vreme ce nu existam in stare deplin corectata, realitatea noastra este separata in mine si in afara mea, eu, si lumea care ma inconjoara, eu, si lumea spirituala, si eu, si Creatorul. Totusi, tot ce pare exterior mie sunt eu in esenta; care deocamdata, pare sa existe in afara mea.

Asadar, comportamentul Creatorului, care imi este prezentat in diferite forme, este intr-adevar doar felul in care eu mi-l imaginez pe El prin propriile mele calitati. Daca ma corectez pe mine, vad acea iubire, nimic in afara de iubire, care vine de la Creator. Dar, in timp ce dorintele mele exterioare nu sunt corectate, aceste dorinte imi aduc fie senzatia unei lumi rele fie senzatia unui Creator rau.

Din Lectia de seara de Zohar 14.06.10

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum poate o persoana sa depaseasca primul stadiu al dublei ascunderi (asa cum este mentionat in Articolul 58, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot)? La acel moment nu vede cu adevarat spiritualitatea; pentru a depasi, cineva trebuie sa vada ce face.

Raspuns: Kabbalah spune ca esti un criminal de la inceput, ai fost nascut asa. Suntem toti criminali! Dar nu trebuie sa fim prinsi pentru ca suntem deja inchisi, traind in aceasta lume. Tot ceea ce putem face este sa realizam ca suntem criminali in inchisoare si ca aceasta starea ne-a fost data de la inceput. Daca cineva doreste sa paraseasca inchisoarea, poate merge inainte, usa este deschisa! Totusi, pentru a face asta, persoana trebuie sa se schimbe ea insasi.

Alunecarile si greselile ne arata cat de opusi suntem Creatorului. Daca nu ne vedem asa, nu exista nicio alunecare sau greseala. Aceasta este starea numita Providenta recompensei si pedepsei. Recompensa este oportunitatea de a actiona in daruire. Pedeapsa este lipsa acesteia.

Alunecarea este efectul dublei ascunderi; greseala este efectul simplei ascunderi. O ascundere acopera Nu este nimeni in afara de El, si cealalta, pe El este bun si face bine. Daca gresim in amandoua se numeste alunecare. Daca gresim in una se numeste greseala.

De aceea este mai usor sa corectam greselile. Corectand o greseala, corectam jumatate din alunecare si devine mai usor sa o corectam toata pentru ca acum o alunecare a devenit o greseala. De fapt, noi corectam de fiecare data greseli, deoarece fiecare alunecare se transforma la inceput in greseala si devine cu adevarat corectata, numai cand incepem sa primim pentru a darui. Asta se numeste pocainta prin iubire mai degraba, decat prin teama.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 13.06.10, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Toata munca noastra in termenii liberului arbitru este dusa in ascunderea Guvernari Superioare. Aceasta etapa este descrisa in Introducere la Studiul celor Zece Sfirot,, articolul 53: …Recompensa este conform cu suferinta. Daca Conducerea Lui nu este relevata, este imposibil sa-l vezi, ci numai in ascunderea fetei; din spate …si prin indoiala… In acest fel, este lasata intodeauna alternativa de a pastra vointa Lui sau de a o frange. Asta, pentru ca necazurile si durerile pe care le sufera cineva il fac se indoiasca de realitatea Conducerii Lui asupra creatiilor Sale…

Imagineaza-ti ca vezi prin prisma dorintelor tale egoiste o persoana care sta in fata ta. Suntem Creatorul si eu, iar intre noi sta natura mea egoista. Este ca si cum o persoana draguta, buna, se apropie de mine, ca si cum ar fi un doctor tinand o seringa in mana pentru a-mi face o injectie si eu sunt un copil mic. Ma uit la acest zambet dragut si la seringa pe care o tine in mana si inghet de groaza. Totusi, se apropie din ce in ce  mai mult, se pare, pentru a-mi face rau.

Ai prins ideea? Aceasta este starea in care suntem noi acum. Trebuie sa-L cunoastem, sa-L intelegem si sa-i simtim intentiile, chiar daca vrea sa ne faca o injectie. Nu avem alta sansa daca suntem bolnavi si avem nevoie de vindecare (corectare).

De ce a aranjat El, totul in acest fel? A facut totul asa de precis pentru ca noi sa-L cunoastem; altfel, ar fi imposibil. Beneficiul Luminii poate fi cunoscut numai din intuneric.

Apoi, vei intelege ca toate aceste situatii teribile imaginare – injectia, intreaga lume care sufera si raul – sunt doar imaginile elaborate de substanta ta egoista. Sa dobandesti nivelul de credinta inseamna sa te ridici deasupra acestei substante si sa nu o mai simti. Vei realiza ca totul a fost o fantezie copilareasca, care nu exista in realitate. Lumina, atitudinea blanda a Creatorului, au parut egoismului tau ca o injectie dureroasa. La fel ca un copil speriat de seringi, asa si noi suntem speriati de El.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 10.06.10, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Trebuie sa fim foarte recunoscatori Creatorului pentru ascundere. Fara ea, am ramane animale, vanand constant placeri care ni se releva.

Ascunderea ma ajuta sa stau in intuneric, chiar daca este neplacut, eu ma construiesc prin ascundere. De aceea este imposibil sa vedem daca avansam corect sau daca actiunile noastre sunt recompensate. Recompensa este de a merge in ascundere incercand sa executam actiuni ale daruirii. Cea mai buna recompensa este sa nu vedem o recompensa in asta.

Altfel, nu vom iesi din regula Creatorului. Numai in ascundere putem, aparent, sa nu fim supusi Lui. El ne priveste, astfel ne da o oportunitate de a-L descoperi pe El si maretia actiunilor Lui in ascunderea care a fost facuta dupa restrictia din Lumea Infinitului.

Nu cerem revelari. Contrar, ar insemna ca o persoana, motivata de aspiratia ei personala, vrea sa se intoarca la starea animala. Astfel de cunoastere este cel mai rau lucru care ni se poate intampla. Daca dobandim cunoastere prin credinta deasupra ratiunii, relevam apoi noi cunostinte in proprietatile daruirii si nu ale primirii. Aceasta este deja cunoastere Divina.

Totusi, mai intai trebuie sa facem o restrictie, sa trecem in cealalta parte si sa descoperim noua intelegere acolo si nu inainte.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 13.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→