Intrebare: De ce dorinta de a primi placere trebuie sa sufere si sa treaca prin atat de multe lovituri, pentru a deveni dorinta de a darui? Daca simt ca daruirea este o calitate buna, atunci de ce este atat de dificil sa se renunte la dorinta de a primi?

Raspuns: Tu simti lovituri si dificultati din cauza ca te identifici cu dorinta de a primi placere si nu vezi ca aceasta nu-ti apartine. Ambele dorinte, cea de a primi si dorinta de a darui sunt ingeri, sunt forte ale Creatorului, trimise la tine. Acestea sunt doua linii care vin la tine de Sus. Ai nevoie sa te identifici cu linia de mijloc care se constituie din cele doua linii. Linia de mijloc nu apartine uneia dintre cele doua linii, ci este atunci cand incepi sa simti o noua realitate, care este complet separata de ele, fiind deasupra lor.

Liniile sunt aici ca sa te ajute, ca doi magneti diferiti care isi exercita forta asupre unei bare de fier, de la cele doua capete opuse. Esti conectat la aceste forte, astfel incat sa poti construi o linie de mijloc, ca urmare a influentei lor. Tu nu te identifici cu niciuna dintre ele, nici cu dorinta de a primi placere, nici cu cea de a darui.

Dorinta de a primi placere a fost creata de catre Creator ca existenta din absenta, in timp ce dorinta de a darui – Creatorul Insusi, deja a existat. Tu nu esti conectat la niciuna dintre ele, altfel nu ai putea deveni independent. Independenta ta vine din construirea Eu-lui tau, din ambele.

Deci, de ce te simti rau? Cauza este in faptul ca te face sa parasesti dorinta de a primi placere, pentru a opri identificarea cu ea, si de a fi deasupra ei. Prima data vin lovituri sub forma de rusine si umilinta, care te indeparteaza de la dorinta de a primi, pentru ca ea te face sa suferi. Dupa aceea, opusul este valabil:  individul vrea sa mareasca dorinta de a primi, deoarece el insusi se construieste mai sus de aceasta, ca deasupra unui magnet.

Din partea 1 Lectia zilnica de Kabbalah 5.04.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Avem intodeauna o impresie de la o dorinta (Reshimo de Aviut) si de la Lumina (Reshimo de Hitlabshut), care nu se potrivesc una cu alta. Simtim ca putem primi o Lumina mai mare decat cea, cu care suntem in mod curent acomodati si asta este bine de fapt! Toate proprietatile noastre – gelozie, ambitie, aspiratia catre putere si onoare – izvorasc din asta.

Daca sunt o celula care simte dorinta pentru ceva definit (A- Rhesimo de Aviut), vad in jurul meu doar ce este relativ la A. Daca am date aditionale (B- Reshimo de Hitlabshut), in mine, observ ceva relativ la B.

Discrepanta sau diferenta intre Reshimot (date informationale) ale dorintei si cele ale Luminii (placere) ma fac pe mine sa vad iarba vecinului, ca fiind mai verde decat a mea. Cu alte cuvinte, am abilitatea sa invidiez, sa inteleg mai mult, sa ma compar cu altii si recunosc ca acolo este cineva mai mare decat sunt eu. Abilitatea de a percepe si cunoaste noi nivele aditionale este o proprietate umana.

Aceasta divergenta declanseaza dezvoltarea noastra. Nu exista o asemenea discrepanta in Reshimot la nivelurile neanimat, vegetal sau animal. Numai omul poseda aceasta calitate, datorita formei sale spirituale speciale.

Din partea a doua a  Lectiei zilnice de Kabbalah 30.04.10, Prefata la Intelepciunea Kabbalah

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Diferenta dintre Lumina si dorinta ne obliga sa avansam. Atunci cand Lumina umple dorinta, noi (dorinta) ne linistim. Suntem atat de linistiti incat nu ne putem misca, deoarece nu simtim nevoia sa o facem ; nu ne lipseste nimic. Incepem sa ne tulburam si ne luptam sa obtinem echilibrul interior doar in masura in care Lumina e diferita de dorinta.

Ne luptam pentru echilibru atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Atunci cand Lumina a creat dorinta de a ne bucura si a umplut-o (Faza intai –Bhina Aleph), creatura nu a simtit niciun fel de problema, deoarece Lumina a venit intai. Abia dupa aceea se iveste diferenta dintre Bhina Aleph, umpluta de Creator si Creatorul Insusi.

Apare o extindere. Lumina incepe sa introduca noi calitati in dorinta initiala, si creatura incepe sa simta sursa placerii. Exista cineva care ma umple ! E mai presus de mine, vine inaintea mea. Este cineva care ofera ; este Facatorul meu, Creatorul. In felul acesta este introdusa o senzatie aditionala in dorinta Fazei Intai. Aceasta senzatie forteaza creatura sa compenseze, ne obliga sa ne dezvoltam.

Keter – Cel care ofera

Faza intai – Hochma

Faza a doua – Bina

Tipul de frictiune determina totul. In Faza intai, Hochma, frictiunea era senzatia Celui Superior. In faza a doua, Bina, aceasta va fi senzatia ca nu intelegem suficient de mult dorinta de a darui.

Bina voia sa ofere, s-a umplut cu Lumina Hasadim (Hafetz Hesed) si de aceea nu a mai vrut sa se miste sau sa faca ceva. Dar apoi a avut acea senzatie: Creatorul este intr-adevar daruitorul, dar eu ce am de oferit ?, ceea ce a produs sentimentul de nemultumire. Asadar, incepe miscarea, ceea ce duce la o stare noua. In felul acesta, incompatibilitatea dintre proprietatile Creatorului si cele ale creaturii, Kli si Lumina, dorinta si implinirea, provoaca miscare constanta sau dezvoltare.

Din Lectia Zohar de seara 29.04.10

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna ca Partzuf (sufletul) se usureaza? Dispare dorinta?

Raspuns: Usurarea Partzuf indica slabirea ecranului, nu a dorintei. Dorinta ca atare nu este luata niciodata in calcul. Prezenta sau absenta ecranului determina totul.

De aceea, noi luam in considerare numai ecranul. Cat despre dorinta, ea devine inclusa in actiune, atata timp cat este un ecran deasupra ei, pentru ca fara ecran dorinta este sub restrictie. Numai ecranul determina gradul de similaritate cu Creatorul. Defineste caracterul Partzuf-ului spiritual, magnitudinea sa si greutatea. Deci cand vorbim despre dorinta, ne referim la dorinta acoperita de ecran, nu o dorinta simpla.

In lumea noastra, o persoana de asemnea, evalueaza totul prin dorinta sa. Totusi, alti oameni nu sunt interesati de dorinta insasi ci mai degraba vor sa stie cat de mult dorinta poate fi realizata. Nu poti pur si simplu sa strigi, Vreau! Trebuie sa platesti si apoi primesti.

Cuvantul ebraic pentru bani (Kesef) vine de la cuvantul acoperamant sau ecran (Kisui). In acest fel, dorinta este evaluata conform ecranului.

Din partea a doua a  Lectiei zilnice de  Kabbalah 30.04.10, Prefata la Intelepciunea Kabbalah

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Ce inseamna evadarea din tine insuti, din Egiptul tau?

Eu apuc orice lucru pe care il pot cara si alerg numai ca sa ma ascund. Dar unde sa fug, daca in jurul meu se afla numai intunericul Egiptului? Sunt captiv in propria mea dorinta asa ca unde sa fug de ea? Pana la urma nu am nimic altceva.

E adevarat ca sunt incapabil de a face acest lucru de unul singur, dar trebuie sa aspir spre el. Altfel nu am nici o sansa de a supravietui. Omul ia toate vasele egiptenilor si fuge in timpul noptii prin intuneric. Dar unde poate fugi daca peste tot in jurul lui este numai intuneric? Urmatoarea etapa este de asemenea intunecata, dar el simte ca este mai aproape de libertate.

Chiar daca acum ii urasc pe ceilalti si nu sunt conectat cu ei, tot pot intelege ca etapa urmatoare  e mai avansata. In alte cuvinte, evadez din propriile dorinte in dorintele aproapelui meu cat de mult pot. Fug pur si simplu. Totusi, nu vad nicio Lumina in ei, in acele momente. Trebuie sa-mi arat pregatirea de a iesi din dorintele mele, in ciuda intunericului.

Ajung la Marea Finala (Marea Rosie), si sunt pregatit sa sar in ea, din moment ce din urma nu-mi straluceste nimic si sunt incapabil sa mai raman in ego-ul meu in continuare. Sunt pregatit sa-l ucid numai ca sa intru in dorintele comune, cele ale aproapelui meu.

In ciuda faptului ca acolo nu voi primi nimic, vad ca urmatoarea etapa, una spirituala este situata acolo. Omul intelege ca dorintele externe ale altor oameni sunt la un nivel superior fata de dorintele proprii, interne.

Filed under: Lectia zilnica, Sarbatori - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul Shemot (Nume. Exodul), Paragraful 247: Saizeci este Malchut, cei mareti de deasupra, din partea lui Gvura ce se agata de gravuri, adica de ceea ce este extern sfintei Haia a Israel, care este Malchut. De aceea ei sunt numiti dupa ea, saizeci de regine [Malchut]. Aceia sunt ingeri stabiliti deasupra natiunilor. Optzeci de servitori sunt ingerii stabiliti de catre gravurile lui Malchut, dedesubt de cele 60 de regine. De aceea ei sunt numiti servitori, nu regine. Iar fecioarele sunt nenumarate… .

Tot ceea ce citim in Zohar transpare in dorinta. Nu exista decat dorinta. Citim despre fenomenele sale interne, schimbari si diferite relatii intre partile ei componente.

Este un dispozitiv maret, luat laolalta sub denumirea de Malchut, care trebuie sa se schimbe, cu fiecare pas sporind echivalenta sa cu Lumina. De aceea toate denumirile si termenii din Zohar exista in interiorul lui Malchut, in interiorul dorintelor noastre, in variatele lor inter-relationari.

Doar astfel trebuie sa gandim cum sa atragem Lumina, in dorinta descrisa in Zohar. Chiar daca nu intelegem exact care calitati sau schimbari ne sunt expuse, sau orice este scris acolo, totusi asteptam mantuirea: ca Lumina sa influentezae aceasta dorinta, ca noi sa intelegem si sa simtim dorinta si Lumina ce o umple si sa le simtim la un loc. Adevarat este ca una nu poate fi simtita fara cealalta, ci numai atunci cand cele doua se ating chiar si prima oara, intr-o masura minimala.

Acesta este lucrul pe care trebuie sa-l asteptam. Iar toate cuvintele si literele ce le citim in Carte exista doar in aceasta dorinta – in sufletul nostru.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Care sunt regulile jocului pe care Creatorul in joaca cu o persoana, pentru a avansa acea persoana spre spiritualitate?

Raspunsul meu: Singura regula a jocului este intentia singulara a Creatorului: de a ne aduce mai aproape de El. In acest joc Creatorul ne ofera diferite circumstante, toate cu scopul de a ne aduce mai aproape de El.

Creatorul, in mod intentionat ne mareste dorintele egoiste. In acest punct incepem sa ne simtim fara de mila, confuzi si cu inima impietrita. Avem senzatia ca toata lumea s-a intors impotriva noastra, ca toti oamenii din jurul nostru ne urasc si ca ni se pun in cale. Ne simtim obositi, salbaticiti si chiar bolnavi. In alte cuvinte ca multe obstacole sunt atat interioare cat si exterioare naturii noastre. Insa de fapt, aceste obstacole sunt acumularile dorintelor egoiste; primim dorinte pentru placeri suplimentare, prin intermediul carora putem obtine mai multe oportunitati de a ne apropia de Creator.

De obicei, aceste oportunitati ne parvin insotite de complicari neasteptate si de probleme. In mod tipic, ele mai sunt insotite de temeri inexplicabile. Devenim speriati de oamenii din jurul nostru si/sau de autoritati. Creatorul este invesmantat in aceste situatii si imagini ce par a fi realitatile lumii noastre. Oamenii interpreteaza aceste situatii precum copiii, ce sunt speriati de intreaga lume din jurul lor. Date fiind aceste circumstante este crucial sa ne folosim de carti, lectii, de mediul nostru si de grupul nostru, ca sa ne intarim.

Este necesar sa pastram in permanenta un singur gand: Nu este nimeni inafara de El si El este binele care face bine. Mentinerea acestui gand este o adevarata provocare. Jocul Creatorului este mult prea artistic si ingenios pentru ca noi sa trisam. El stie cum sa ne faca confuzi, la nivelul nostru, intr-asa o masura in care trebuie sa implicam o cantitate mare de eforturi, ca sa nu ne abatem de la Cale si sa ne debarasam de orice gand, ca exista alte forte in afara Lui, in lumea aceasta.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce ficatul are drept corespondent spiritual starea unui embrion de vreme ce exista organe mult mai importante, precum creierul sau inima?

Raspunsul meu: Un embrion reprezinta cele mai mici dorinte, dorinte ce abia au inceput sa se dezvolte. Ele mai sunt numite si ficat

Pe masura ce aceste dorinte se dezvolta si devin tot mai mari, ele sunt numite inima. Dupa ce se dezvolta si mai mult ele sunt numite creier.

Aici vorbim de aceleasi zece Sfirot care ne sunt revelate intr-o forma mai dezvoltata, mai profunda, mai bogata si mai complexa conform secventei ficat -> inima -> creier.

Ramurile lor materiale din aceasta lume au de asemenea, aceleasi calitati. De exemplu, sa presupunem ca ti-ai rani ficatul, dar chiar daca ramane doar o parte din el, ficatul totdeauna se va regenera si va creste. Doctorii afirma ca este precum un sarpe: ii poti taia coada dar ea va creste la loc. Lucrurile stau astfel deoarece ficatul corespunde primului nivel, numit neanimat sau Nefesh.

Acelasi lucru nu poate fi facut si cu inima, deoarece aceasta deja corespunde unui nivel total diferit – Ruah. Acest organ deja este independent; in timp ce ficatul, pe de alta parte, se anuleaza si isi indeplineste functia mecanic. Prin contrast, inima functioneaza autonom, participand pe cont propriu, rezultand ca apartine nivelului Ruah.

Creierul insa este mult mai avansat si apartine nivelului Neshama (suflet); este conectat cu spiritualitatea. Creierul nu actioneaza supunandu-se naturii sale precum inima sau ficatul. In schimb este conectat cu Nivelul Superior. In alte cuvinte, primeste instructiuni si hrana din spiritualitate, lucrand ca un receptor de informatie spirituala.

Aceste lucruri devin evidente si prin observarea activitatii acestor organe. Ficatul purifica sangele iar sangele apartine nivelului neanimat. Acesta este rolul ficatului: de a curata corpul de reziduuri, de a functiona pe post de muncitor la salubrizare.

Inima furnizeaza intregului corp forta vietii si miscarea. De aceea este numita Ruah-spiritul vietii. Totusi, aceasta inca nu este viata insasi, doar spiritul ei. Viata insasi vine din suflet-Neshama.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Care ar trebui sa fie intentia celui care citeste Cartea Zohar: sa dezvaluie Lumina dintre prieteni, sa descopere insemnatatea textului in interiorul sau, sau ambele? Care este cea mai importanta?

Raspunsul meu: Eu nu le consider pe cele doua ca fiind separate. Aici vorbim despre cum intreaga lume este in interiorul omului iar intreaga realitate perceputa exista in interiorul meu. Cu toate ca acum traiesc intr-o iluzie, gandindu-ma ca vad prietenii in jurul meu, lumea inconjuratoare, dusmanii, casele, stelele si toate celelate, de fapt, toate acestea sunt dorinta mea. Asa o percep eu.

Dorinta mea contine sfere. Unele dintre ele sunt sferele mele interioare, numite radacina (Shoresh), sufletul (Neshama) si trupul (Guf). Exista o sfera mai exterioara numita imbracaminte (Levush), precum si una mai externa chiar – palatele (Eihal).

Din acest motiv ma percep pe mine insumi in sferele interioare (radacina, suflet, trup) iar in sferele externe (imbracamintea si palatele) percep lumea, care pare a fi in exteriorul meu. Lucrurile sunt astfel deoarece in timpul celei de-a Doua Restrictii (Tzimtzum Bet), cele doua sfere externe s-au separat de mine si au devenit o inconjurare relativa la mine. De aceea ele ma inconjoara. Insa in realitate ele sunt ale mele. Ele exista in interiorul meu, doar eu le percep ca fiind externe.

Din moment ce dorintele mele sunt Keter, Hochma si Bina sau radacina, suflet si trup, in interiorul lor percep Lumina Interioara – NaRaN. In dorintele ce ma inconjoara (imbracamintea si palatele) e prezenta o licarire slaba, de aceea nu le consider ca fiind prea importante. Depind de ele intr-o oarecare masura. De exemplu, stelele si soarele stralucesc pentru mine si lumea ma inconjoara, dar cel mai important lucru sunt eu.

Nici prin gand nu-mi trece ca cele mai importante dorinte sunt chiar cele din afara mea. Si toate sunt ale mele. Problema e ca traiesc intr-o iluzie, unde ele imi par straine.

Deci unde imi sunt grupul, Creatorul, Cartea Zohar, intreaga lume, sotia si copiii? Ei toti se afla in dorintele mele. Cu cine m-am casatorit? Cu dorinta mea. La cine am zbierat azi? De cine am ras azi? Toate au fost propriile mele dorinte. Toate sunt ale mele.

S-ar putea zice – Tu spui ca eu sunt in interiorul tau, dar eu spun ca tu esti in interiorul meu. Cine are dreptate? Raspunsul este ca ambii au dreptate. Atata vreme cat nu urcam din lumea asta in spiritualitate, nu ne vom putea elibera de aceasta iluzie. Cu toate acestea, daca vad lumea ca fiind propria mea dorinta, atunci imi va fi mult mai usor sa trec din aceasta perceptie iluzorie a realitatii in adevarata senzatie a realitatii.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

In cartea Beit Shaar HaKavanot (Casa Portii Intentiilor), Baal HaSulam ne arata ca intentia depinde de dorintele care nu au un Ecran (Kelim de Igulim). In alte cuvinte, intentia depinde de capacitatea noastra de a intelege ca ne aflam sub dominatia acestor dorinte precum si de dorinta de a le schimba in dorinte cu Ecran (Kelim de Iosher).

Un Ecran, care este forta anti-egoista, va aparea numai daca imi doresc sa-l construiesc. Aceasta inseamna ca trebuie sa stabilesc capul si picioarele dorintelor mele, care lucruri sunt mai mult sau mai putin importante pentru mine. Cand doresc sa lucrez cu Ecranul intr-o linie dreapta, incep sa ma lovesc de dorintele De Igulim. Apar tensiuni intre noi pentru ca eu doresc sa-mi redefinesc scara de valori  conform Iosher, Ecranul anti-egoist, nicidecum conform Igulim. Atunci Igulim incep sa ma influenteze si sa ma impinga intr-asa o maniera incat in cele din urma ma vor ajuta sa ajung in locul in care trebuie sa fiu.

Daca dorim sa avansam, atunci un Ecran este necesar. Si dimpotriva, daca dorim sa dobandim un ecran, atunci avansarea se face prin dorintele De Igulim, ce opereaza fara Ecran. Ulterior, acest lucru este precum asezarea liniei omului in zona Kelim De Igulim. Este precum un conductor drept ce se misca intr-un camp magnetic, atunci cand curentul electric (Lumina) incepe sa-l parcurga conform legilor inductiei spirituale.

Dorind sa ne aliniem toate dorintele intr-o singura directie (inspre Creator), construim o linie in interiorul Igulim. Acest lucru se numeste intentie sau rugaciune. Baal HaSulam a scris Beit Shaar HaKavanot, pentru a fi o introducere a unei carti Kabalistice de rugaciuni pe care el si-a dorit sa o scrie.

Iata o pagina din Cartea de Rugaciuni a lui Rashash (Rabi Shalom Sharabi):

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→