Toate schimbările apar în dorinţa de a primi, în timp ce Lumina Superioară este în repaus absolut. În acelaşi timp, ştim că totul vine de Sus şi că nu este nimeni în afară de El, de Creator, şi că El singur decide şi acţionează. Atunci cum se poate ca odată să spunem că totul este determinat de Lumină şi altădată să spunem că totul depinde de vas, de eforturile noastre, de dorinţă, de munca noastră?

Putem vedea asta în două feluri: din perspectiva Luminii sau din perspectiva dorinţei. Dar este clar că toate atributele şi programul care sunt părţi ale Luminii, operează într-o manieră ascunsă asupra dorinţei şi o activează. Asta se numeşte „forţa operatorului asupra celui operat”.

Putem estima Lumina care operează asupra dorinţei, funcţie de acţiunea ei asupra dorinţei. Asta înseamnă că toate revelaţiile noastre încep de la vas, de la dorinţă. Nu descopăr Creatorul care operează asupra mea ci descopăr fenomenul în vasele mele, fenomen prin care ghicesc că El operează înăuntrul meu.

Lumina este întotdeauna acolo, iar eu descopăr numai influenţa Ei. Atunci, se pare că dorinţele mele sunt pline şi că încep să lumineze ca nişte scântei de Lumină, dar ele doar revelează Lumina care este deja în ele. Aşadar este mai bine să privim vasele din altă parte, deoarece ne ajută să ne concentrăm în mod corect la muncă şi să nu aşteptăm ca ceva să vină de Sus de la Lumină.

Lumina Superioară nu îşi încetează niciun moment iluminarea asupra celor de jos. Asta înseamnă că influenţa ei nu se schimbă, pentru că este bună şi benevolentă cu toată lumea. Forţa nu se schimbă, doar vasele o fac, sub influenţa acestei forţe. Trebuie să o spun pentru că mă obligă să am grijă de vasele mele, să mă gândesc la conexiunea cu prietenii şi să absorb deficienţe spirituale suplimentare de la ei.

Mulţumită acestei deficienţe suplimentare pe care o primesc de la conexiune, printr-o mai mare importanţa a scopului, eu cer Lumina! Nu îi cer să mă ilumineze mai mult ci să îmi deschidă dorinţa, iar apoi Lumina mă poate influenţa mai mult.

Dorinţa se deschide iar Lumina rămâne la fel. Aceasta este o diferenţă semnificativă de abordare. Doar ne rugăm şi cerem milă sau ştim că totul depinde de munca noastră? Dorinţa noastră este rezultatul muncii noastre şi a conexiunii dintre noi. Aşa se pare că operăm cu Lumina dar, de fapt, noi doar deschidem un canal în dorinţa noastră de primire, canal în care se poate revela Lumina.

Dacă vorbesc din perspectiva vaselor, mă oblig să îmi fac în permanentă griji legate de ele. Nu aştept ca Lumina să se schimbe şi nu vărs o lacrimă atunci când nu operează asupra mea şi nu mă umple, şi nu o blamez pentru ce mi-a făcut mie şi întregii lumi în trecut. Asta înseamnă că nu văd Lumina ca responsabilă pentru tot, aşa cum o văd de regulă oamenii când fac o greşeală. De fapt, nimic nu depinde de Lumină pentru că „El a dat o lege care nu se poate încălcă.” A dat totul omului, ca un sceptru, astfel încât el să fie rege şi să conducă. Aşadar totul depinde numai de mine şi nu mai este nimeni pe care să contez.

De aceea, trebuie să ieşim să disemină şi să sprijinim grupul şi să nu fim materialiştii şi misticii care se sprijină pe o anumită forţă superioară ascunsă. Aceasta este mare diferenţă dintre diferite religii şi Cabala, adică dintre credinţe şi ştiinţă. În Cabala, toate instrumentele sunt în mâinile noastre, deoarece ştim că dorinţa noastră determină totul şi Creatorul nu decide nimic; El ne dă de fapt control total.

Atunci de ce spun Cabaliştii că totul depinde de Creator? Dacă descoperim că totul depinde de noi, vom descoperi că totul depinde într-adevăr de El, conform muncii pe care o facem. De aceea, este spus: „Am depus efort şi am descoperit, crede!” Dar asta este de fapt ceva pe care lumea nu este pregătită să o accepte. Numai prin eforturile noastre nu putem obţine nimic şi altfel putem să stăm în rugăciune pentru totdeauna. În acelaşi timp, spunem: „Dacă ar putea cineva să se roage toată ziua.” Asta înseamnă că ar trebui să atingem în rugăciunea noastră o deficienţă care să fie constant reînnoită, mulţumită muncii noastre asupra conexiunii dintre noi. Acesta este mărul discordiei care distinge înţelepciunea Cabla de toate celelalte credinţe.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 12/19/13, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O coborâre se produce deoarece nu putem menţine starea atinsă anterioră, deoarece, de fiecare dată, există o împovărare a inimii. Noi nu am primit această împovărare a inimii, pentru că ni se arată milă de sus.

Dar, nu este bine dacă această împovărare a inimii este o consecinţă a problemelor materiale externe. La urma urmei, de acum putem rămâne numai în munca spirituală şi să interpretăm toate perturbaţiile materiale neplăcute, ca spirituale.

Nu vedem nimic material în aceste tulburări, chiar şi în loviturile cele mai severe. Brusc, vor începe să aibă o formă fantastică, lucrul cel mai important este să ne menţinem la acelaşi nivel. Dacă continăm să rămânem la acelaşi nivel deasupra tuturor tulburărilor, vom începe să înţelegem acest nivel mai profund.

Am atins, deja, un nou nivel şi acum avem nevoie de a merge mai departe în el, pentru a vedea cele 10 Sefirot în el, noi proprietăţi. Şi atunci, vom vedea dintr-o dată, că suntem în măsură să rămânem în această stare şi că suntem în lumea spirituală! Noi am abordat, deja, această stare în forma exterioară.

Prima parte a cursului zilnic de Cabala, 17.07.2013, Scirerile lui Rabash

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Un grup este ansamblul prietenilor, o adunare a dorinţelor care se resping în scopul de a uni. Şi numai în această unitate vor găsi mijloacele corecte, atitudinea corectă, necesară dezvăluirii Creatorului. Aceasta este legea: Lumina este în repaus absolut, dar pentru a experimenta, am nevoie de un vas adecvat, care este umplut la gradul integralităţii mele. Trebuie să formez acest vas, care este suma (Σ) tuturor dorinţelor prietenilor.

Prima parte a lecţiei zilnice de Cabala, 23.04.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nu există nicio diviziune între munca interioară sau munca în grup, munca colectivă – toate acestea sunt o singură muncă în care eu pot vedea părţi ale sufletului meu propriu ca fiind străine şi urâte de mine. Eu am să depăşesc toată această pâclă, ceaţă care mă înconjoară şi care în imaginaţia mea sunt duşmani răi sau cel puţin sclavii mei.

Aceasta nu este o muncă simplă fiindcă muncesc la vasul meu spiritual până când îl refac pe tot şi mă pun şi pe mine în el. Acest lucru este posibil numai prin forţa iubirii, ridicare peste toată ura şi rezistenţa pe care o simt faţă de ceilalţi.

Toată această opziţie arată ca rezistenţa generată în opoziţie la curentul electric. Împreună, curentul electric şi rezistenţa fac să se învârtă motorul. Ca rezultat al unei astfel de acţiuni , Lumina, lumea spirituală, este dezvăluită.

Numai după o muncă grea în sclavia egipteană a propriului nostru egoism, am ajuns de la nivelul lui Iacob (de la un nivel mic) în faţa muntelui Sinai (muntele de ură). De la acest munte de ură e posibil să primim Lumina care Reformează, numită Tora. Acum, avem deja ceva la ce să muncim.

Dar, acela care nu a început să se unească, acela care este încă sub controlul sentimentelor acestei lumi şi încearcă să-şi folosească prietenii într-un mod mărunt ca în alte locuri, acest om nici măcar nu a început munca lui. Poate că el nu încearcă să-i folosească pe ceilalţi fiindcă are un caracter bun, şi vrea să fie prieten cu toţi, dar asta nu face nimic pentru dezvoltarea lui.

După cum e scris, „Şi-a adus pâinea (credinţa) ei de departe”, adică din distanţare şi respingere. Nu există nicio muncă personală sau în grup aici. Tu trebuie să apropii în interiorul tău toate părţile aparent streine ale realităţii, până când descoperi în conexiunea acestor părţi că întregul univers este în tine.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 8/29/2011 „Şamati” 121

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Noi am fost creati ca un suflet colectiv si suntem toti interdependenti. Insa, Lumina superioara duce vasul colectiv la  spargere, iar apoi aceste bucati de piese cad din ce in ce mai jos, se sparg in bucati mai mici, si devin din ce in ce mai indepartate unele de altele.

Si atunci cand ajung la fund, incep sa se trezeasca, din adancimea caderii. Aceeasi Lumina care le-a forta sa cada incepe sa le trezeasca si sa le uneasca la loc.

Urcarea este compusa din mai multe stadii si are loc in primul rand la gradul mineral, vegetal, si animal, acolo unde vasul opereaza inconstient, fiind complet inrobit de Lumina. Insa, la nivelul uman, noi trebuie sa revelam propria noastra dorinta.

Dorinta exista in fiecare si este creata de Lumina „prin absenta”, ca o amprenta inversa a Luminii. Si dorinta este cea pe care ar trebui sa o dezvoltm in noi. Aceasta dorinta este adevarata „creatura” care devine constienta si isi adauga intentiile, eforturile, si iubirea.

Toate acestea nu vin ca un raspuns direct al influentei Luminii; ci, mai degraba, sunt rezultatul propriei cautari a vasului. Cu siguranta, Lumina actioneaza aici, desi intr-un mod ascuns, insa aici este nevoie de ceva in plus din partea vasului care s-a dezvoltat pana la ultimul stadiu, al patrulea. Acest plus este propria noastra dorinta si iubire.

Pentru noi, dorinta noastra de unire este exprimata prin munca impotriva dorintei egoiste.Noi nu simtim rezistenta ego-ului in nimic altceva, decat referitor la legatura dintre noi in grup, de a ne anula inaintea fortelor sale pentru a ajunge la proprietatea daruirii totale pe care le traim intre noi, ceea ce se numeste revelarea Creatorului.

Daca o persoana se indreapta pe aceasta cale, care este numita „Israel, Tora, si Creatorul sunt una,” in acest efort, ea reveleaza rezistenta egou-lui sau spre corectie. Insa, ea ar trebui sa continue prin toate mijloacele si sa incerce sa se reveleze in sine cel putin unele dorinte pentru  unire.

Este asemenea unei barci care nu poate naviga impotriva vantului. Totusi exista panze speciale care o ajuta la a naviga in zig zag, sub forma unei curbe crescande si descrescande, si astfel avansam- impotriva vantului.

Astfel ar trebui sa se comporte ca si cand descopera ca este incapabila sa mearga impotriva ego-ului sau, care impiedica lipirea lui de grup pentru a se anula inaintea acestuia si sa reveleze proprietatea daruirii generale in acesta. Insa, ea este capabila sa faca asta prin mijloace indirecte, auxiliare.

Aceste mijloace auxiliare sunt numite mediul pe care persoana il construieste astfel incat sa il influienteze. Mediul va deveni panza care il va conduce in zigzag impotriva vantului- si astfel vom avansa!

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 9/21/2011, Shamati #232

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Inteleg de ce implinirea ne este ascunsa dar de ce legaturile nostre unul cu celalalt sunt ascunse de noi?

Raspuns: Conectarea si implinirea sunt inseparabile.

Ce este Lumina? Cum putem explica ce senzatie este ? Dintr-o data, simt un fel de vibratii in raport cu cineva: ura, dragoste, teama, grija.Aceste vibratii nu vin din exterior ci s-au nascut in mine, in interiorul atitudinii mele fata de acea persoana.

Ele apar pentru ca stabilesc o legatura speciala cu ea si lucrez in acest sens. Apoi, cand ma conectez cu aceasta, simt un fel de impresii speciale, cum ar fi vibratii in interiorul dorintelor mele, senzatii si calitati. Asta se numeste Lumina.

Lumina nu vine din afara pentru a se instala in interiorul meu ci devine revelata in interiorul meu, in atitudinea mea fata de cineva. Ea nu poate fi dezvaluita “ din senin “, este imposibil. Ea poate fi simtita doar in legatura mea cu altcineva, cum ar fi atunci cand ii dau o senzatie si el o primeste, sau invers.

Trebuie sa existe o conexiune care sa uneasca doi oameni, in interiorul careia un fel de vibratie sau impresie este simtita si aceasta este numita Lumina. Este ca un cablu sau un tub de legatura care se extinde de la unul la altul si prin care curge un curent electric.

Se pare ca Lumina este vasul care simte tot felul de schimbari in interiorul ei. Nu este Lumina reala cea care schimba, ci dorintele si impresiile experimentate in dorinte. Dar nicio Lumina nu vine din afara.

Este ca o vibratie a unei corzi care produce vocea unui instrument muzical. Aceasta se numeste Lumina. Prin urmare, noi trebuie sa cream dragoste si daruire in interiorul nostru iar apoi, in interiorul acestei iubiri si daruiri, vom simti radacina sa interioara, numita Creator.

Din partea a treia a Lectiei Zilnice de Cabala 9/20/11, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Atunci cand marile probleme si starile dificile vin asupra mea, ar trebui sa le fiu recunoscator?

Raspuns: Daca doriti sa fiti deasupra implinirii, cu ecranul si Lumina Reflectata, nu trebuie sa va pese de senzatia prezenta in dorinta voastra, chiar daca este buna sau rea. Voi realizati ca toate starile prin care treceti, oricare ar fie ele, nu conteaza cat de rele, toate sunt necesare pentru a va dezvolta dorinta.

Adsta poate fi dificil de indeplinit daca asupra voastra se abat anumite necazuri sau boli serioase. Insa daca realizati corectia buna, nu veti mai simti nici o stare rea sau vatamatoare atata vreme cat va contopiti cu Creatorul.

In sinea voastra poate va simtiti groaznic, insa in loc sa va identificati cu senzatiile voastre, va veti identifica cu scopul. Cu alte cuvinte, veti intelege de ce Creatorul care pana acum v-a dat senzatii bune si chiar mai mult (cinci dolari in loc de unul!) va da brusc zero si chiar mai putin de zero…..

Evident, acest lucru a fost facut in asa fel incat in ciuda a orice, ati putea dobandi corectia acestor dorinte, care reprezinta sentimentul de gratitudine. Nu este simplu, insa asa functioneaza. Dorintele sunt dezvaluite in acest fel.

Este greu pentru noi sa intelegem si sa justificam asta deoarece noi depindem de senzatiile noastre, egoiste, corporale, insa asa se intampla. Este scris: “Chiar si atunci cand aveti un cutit la gat, nu pierdeti speranta in mila Sa.”

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 7/15/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Daca Lumina şi Creatorul nu se schimba, ce este „trezirea de deasupra” (Itaruta de Leila)? Ce înseamnă să fii trezit de Desupra?

Răspuns: „Trezirea de Deasupra” este întotdeauna acolo. Dacă esti capabil să stai şi să studiezi în acest moment, chiar şi pentru un minut, acesta este un rezultat al „trezirii de Desupra.” Iti oferă putere, rabdare si dorinta. Studiezi în loc sa dormi sau sa  alergi după plăcerile materiale ale acestei lumi. În loc de toate astea, tu asculţi lecţia şi aspiri la ceva ce nici măcar nu cunosti.

De unde provine aceasta dorinta „nechibzuita” si „nerealista” ? Ar putea o persoană rezonabilă, sensibila sa faca acest lucru? Toate acestea sunt mulţumită trezirii de Deasupra, prin care Lumina straluceste asupra ta de Deasupra si te obliga sa aspiri la daruire.

Lumina este constantă şi nu se schimbă, dar tu o faci. Te schimbi de fiecare dată, şi creşte sensibilitatea ta, motiv pentru care simti o influenţă din ce in ce mai mare. Cresti sensibilitatea percepţiei tale de-a lungul gradelor zero, unu, doi, trei, si patru până când ajungi la gradul  interior complet (HaVaYaH). Faci acest lucru cu propriul tau efort, datorită „trezirii tale de jos” (Itaruta de Letata).

Cu toate acestea, cine ţi-a dat trezirea iniţială şi te-a inspirat să exerciti efort? Acesta a fost trezirea de Deasupra! De aceea este scris: „Eu sunt Primul, şi Eu sunt Ultimul.”

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/5/2011, Shamati # 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In timpul primei expansiuni ale Lumnii (Keter) vasele nu exista inca. Deci in ce se imbraca Lumina?

Raspuns: Desigur, aceasta nu este inca numita vas. De aceea referinta la aceasta se face ca faza a expansiunii Luminii Directe si nu a fazelor vasului. Puteti numi asta stadiile dezvoltarii vasului, insa indubitabil, pana la faza patru nu exista vas care sa poata fi numit creatura independenta.

Numai dupa faza patru, extinzandu-se de Sus in jos, efectueaza Restrictia si ajunge in aceasta lume, astfel incat putem spune ca vasul si-a completat dezvoltarea. Doar aici, in aceasta lume, in care creatura va dori sa se intoarca la radacina sa, poate fi considerata independenta avand punctul liberului arbitru, care se poate mari de la un punct la scara lumii Infinitatii.

In conformitate cu senzatia acestui punct al liberului arbitru si pe masura dezvoltarii sale, este numita creatura, in timp ce o simpla dorinta de bucurie nu este numita creatura. Este fiinta creata doar de catre Creator, Gazda. Creatura reala este opusa Creatorului si poseda propria sa vointa.

De aceea nivelurile mineral, vegetal, si animal ale naturii nu sunt considerate creaturi. Ele exista instinctiv sub completul control al Luminii, fara a fi independente. In acelasi fel, fara a fi independenti, exista acum o multime de oameni, care asculta de ordinele naturii.

Alegerea incepe acolo unde creatura simte rusine datorita lipsei echivalentei cu Creatorul, care o impinge sa se dezvolte. Aceasta stare este numita creatura.

Din partea 3 Lectia Zilnica de Cabala 6/19/2011, Studiul Celor Zece Sfere

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Tora, metoda de corecţie, a fost dezvăluită în Babilonul antic unde au apărut dorinţele, atât legate cât şi nelegate de corecţie. De atunci, a existat în lume această metodă de corectare.

De ce a învăţat asta numai o mică parte din omenire? În Babilon a fost absobită de aceia care au întocmit-o iniţial, de aceia care au simţit că legea echivalenţei formei este pentru ei. Alţii, au făcut „un ocol”.

Întrebarea aici nu este despre o anume naţiune, ci despre întreaga lume. De ce nu a găsit fiecare această metodă? De ce nu se manifestă în toţi oamenii dorinţele şi intenţiile direcţionate spre corectare?

Pentru a găsi răspunsul, trebuie să ne întoarcem la spargerea vaselor şi să vedem de ce totul s-a întâmplat aşa. Unele vase se referă la dorinţele de primire iar altele conţin mai mult din dorinţele de dăruire. Ele s-au amestecat unele cu altele, şi ca rezultat, să zicem, 99 procente din toate vasele nu sunt capabile să aspire la corectarea proprie. Ele pretind un punct de direcţionare direct la Creator care să îi tragă mai departe, care să devină linkuri de conexiune între ei şi Lumina care Reformează.

La fel, oamenii care au punct în inimă, au de asemenea nevoie de linkuri de conectare: cărţile prin care e atrasă Lumina. O „carte” înseamnă revelaţie în Cabala. Cartea ajută atragerea Luminii către grup, adică spre dorinţa care are nevoie de unitate. De aceea, pe calea spirituală, rolul unui „adaptor” îl joacă profesorul, grupul, şi cărţile. Însă oamenii fără o bază pregătitoare, numai suferă şi au nevoie să fie conectaţi cu aceia care sunt de acum gata de dezvoltare.

Această ordine este rezultatul spargerii vaselor. Realitatea este că vasele de primire nu se pot corecta ele însele înaintea vaselor de dăruire, Lumina de Bina se conectează cu ele, adică cu Malhut. Numai această combinaţie între Bina şi Malhut le permite să se înalţe.

Unele din vasele de dăruire sunt relaţionate cu lumea de Aţilut, cu Galgalta ve Enaym (GE). Însă vasele lumilor de Bria, Yeţira, şi Asia sunt relaţionate la AHAP (Aozen-Hotem-Pe). Din cauza spargerii, GE cade în AHAP. Prin corectare noi înălţăm la loc GE iar AHAP se înalţă dacă aderă la GE. Întâi se înalţă numai vasele GE fiindcă Israel se corectează pe sine. Apoi, îl corectează şi pe AHAP la fel de bine.

Aceasta este ordinea corectării. Iniţial aceasta este destinată lui AHAP, şi scopul este corectarea lui.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 6/21/2011 Matan Tora (Dăruirea Torei)

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→