Întrebare: Ce spune Cabala despre posibilitatea izbucnirii celui de-al treilea război mondial?

Răspuns: În anii 1920, atunci când oamenii de știință abia începuseră dezvoltarea de arme nucleare, marele cabalist al celui de-al 20-lea secol, Baal HaSulam, a scris în cartea sa Ultima generație că, dacă omenirea nu-și va veni în fire și nu-și va activa metoda de auto-corecție pentru a echilibra forțele negative prezente în fiecare dintre noi, în societate și în lume, atunci se va ajunge în mod inevitabil la un război nuclear.

Dar, cel înțelept, care vede dinainte ceea ce urmează să se întâmple, el știe și că dezastrele pot fi evitate, căci nu sunt necesare. El are un presentiment al suferinței viitoare și acest fapt îl ajută să aleagă o altă cale, aceea prin care își poate corecta natura.

În concluzie, omenirea are două posibilități: fie să accepte și să implementeze metoda auto-corecței, fie să ajungă la corecție trecând prin suferințe și distrugeri uriașe!

Toate acestea vor înghiți Europa, Rusia și, desigur, Orientul Mijlociu.

Întrebare: Există și abordări analitice ale cabaliștilor ale textelor din Cartea Revelațiilor, sau ei văd acolo doar înțelesurile ascunse ale profețiilor?

Răspuns: Nu există nici un fel de înțeles ascuns în aceste texte! Tot ceea ce se afirmă este extras pur și simplu din înțelepciunea Cabalei. Repet: avem două posibilități!

• Ne corectăm singuri, devenind o societate în care binele și răul să devină echilibrate și trăind în armonie unul cu celălalt, astfel încât această armonie să se extindă în lumea înconjurătoare la toate nivelurile: inanimat, vegetal și animal.
• Sau, la fel ca niște cowboy, începem să ne batem unii cu ceilalți, până când va mai rămâne doar un mic grup de oameni care să trăiască pe o planetă epuizată și arsă. Supraviețuitorii vor începe să construiască o societate corectă, în care binele și răul să fie echilibrate.

Iată că totul depinde de libertatea noastră de alegere! Alegem să ne reformăm natura, echilibrându-ne întreaga societate, care cuprinde în principal trei continente: Europa, Rusia și America, sau continuăm să înaintăm orbește, jucându-ne cu o singură forță, unul împotriva celuilalt?

Întrebare: Ce simbolizează deschiderea sigiliilor din Cartea Revelațiilor?

Răspuns: Aceste sigilii sunt caracteristicile ascunse ale naturii, pe care le putem scoate la lumină în scopul de a ne corecta.

Întrebare: Aceste sigilii nu sunt încă deschise?

Răspuns: Totul depinde de noi!

Înțelepciunea Cabalei a fost deja revelată oamenilor. Acest lucru face ca noi să putem dobândi toate sursele forței binelui existente în lume, însă nu le descoperim. Ele sunt sigilate, este necesar să le deschidem, atunci forța bună va apărea și va contrabalansa forța noastră rea, egoistă.

Întrebare: În Cartea Revelațiilor, deschiderea sigiliilor conduce la desfășurarea unor evenimente noi cu privire la sfârșitul lumii. Poate că ar fi mai bine să rămână închise?

Răspuns: Nu! Avem nevoie de forța bună! Trebuie să înțelegem corect acest text. Eu folosesc sursele cabaliste și mă bazez pe ele. Afirm încă o dată: Nu există nici o îndoială aici. Această posibilitate se află în mâinile noastre. Nu suntem doar niște marionete oarbe legate de sfori, aflate în mâinile naturii. Putem realiza acest lucru! Totul stă în puterea noastră.

From KabTV’s “Conversations with Michael Laitman” 10/23/15

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Odată, au existat războaie mondiale și tot ceea ce se învârtea în jurul lor. Viața și moartea, viitor și prezent ,pe scurt totul. Îmi amintesc încă o dată,  că am crescut în perioada de dupa războiul Belarus, toate fiind impregnate cu amintiri din  război.Peste tot erau comemorari ale războiului. Tot ceea ce ne înconjura:  distrugerea clădirilor, gropile comune, păduri pline de bombe neexplodate. Două treimi din rudele mele au fost uciși, arsi în lagărele morții …

Și politicienii au vorbit doar despre victoria și dezvoltarea noastră dupa război. Ne-am gândit: nimic din aceste lucruri nu se va mai întâmpla. Se pare că acum lumea caută numai pace.

Dar nu a trecut mult timp si a devenit clar că ne-am înșelat. S-a dovedit că lumea caută război. Omenirea provoacă, incită, și isca cu succes  conflicte. Doar strategia s-a schimbat. În loc de un război mare, există multe mici.

Pe cat posibil, nu în America, Europa, sau Rusia, dar undeva, să spunem, în „zone nevitale” în Orientul Mijlociu, Asia sau Africa .
„Să se omoare unul pe altul, dar nu în grădina mea.” Aceasta este  abordarea zilei de azi’ pentru a muta conflictele și gravitatea lor cât mai departe posibil. Conflictele din Irak, Yemen, Siria, Somalia  sunt în mod constant „încălzite.”

Lasă-i să lupte,sa se bata,sa se taie fiecare parte, dar nu aici. Puteți permite chiar un mic război nuclear, dar, din nou, în „limite” regionale restrânse.
De ce se întâmplă acest lucru? Deoarece există prea multe „guri în plus.” Nu ai ce face cu masele de oameni , dezvoltarea nu favorizează pe nimeni.

Munca a milioane de oameni este înlocuita cu masini,  producția  gigantica s-a redus deoarece nu mai are nimeni nevoie de ea. Șomajul atinge 40%. Pe stradă sunt oameni apți de muncă tineri care nu știu incotro sa o apuce Ei sunt în plus. Fără muncă, fara unitati economice care sa-i angajeze, ei nu au nici un scop în viață, nici un viitor … Toate sunt de necontrolat, abandonate, și atat de riscante!

Criza este în creștere, iar liderii vad o singura modalitate de a păstra puterea: Sacrificiul celor „Inutili”
Deci, du-te la război. Cine ia decizia de a lupta? Micile”cabinete”! Acesti naivi „mari maestri” cred că guvernează istoria omenirii.

Dar ei nu controlează nimic. Uită-te: se întoarce bumerangul; Europa a intrat deja în capcana. Aceasta este copleșita de imigranți din țările lumii a treia. Islamul este pe cale de a o prelua. Democrația nu este în măsură să susțină Islamul. Africanii Americani trezesc  America. Ei,  nu sunt „adormiti” de poveștile de egalitate.

Ce se va intampla? De ce este acest scenariu „nebun” in desfășurare? Și cine il desfășoară?
Răspunsul, ca de obicei, este simplu. Și se pare că de data aceasta trebuie să ne recunoaștem neputința în fața naturii. Legile naturii se arata maselor și familiarilor”mari maestri” din birourile lor mici. Pentru a înțelege acest fapt, avem nevoie de o alta logică: logica pacii integrale și mondiale.

Trebuie să înțelegem că lumea s-a schimbat în mod irevocabil. Și criza, care se desfășoară în fața noastră, nu este o altă criză, sunt durerile  nașterii unei faze cu totul noi. Sistemul  relațiilor interumane a sarit la un nou nivel unic, global, interconectat … Și noi  încearcăm să-l controlam cu vechea putere . Și astfel totul se prabuseste, scăpat de sub control …

Da, lumea a finalizat un ciclu; umanitatea s-a transformat într-un întreg. În ciuda tuturor războaielor și conflictelor, ne bucuram de economie , cultura. și chiar geografie comuna, deoarece tehnologiile moderne au făcut din planeta noastră „un sat mic.” Orice dezastru ne efecteaza pe fiecare dintre noi. Pe de o parte, suntem inclusi într-un sistem global; Pe de altă parte, ne opunem legilor globale.Este inutil sa rezistam acestor legi globale.

Ce putem face? Putem studia doar aceste legi recunoscând că sunt interconectate, și  se îndreapta unele spre celălalte. Nu este nimic altceva de facut. Numai atunci ne vom da seama că este destul de posibil sa ne dezvoltam desi sunt contradicții.

Numai atunci vom vedea că nu există „guri in plus” și că este nevoie de fiecare persoană. Numai atunci, ne vom opri sa aruncam oameni „inutil”, în cuptoarele de război și vom începe să studiem acest nou sistem de relații. Chiar sa ne întoarcem la școală și sa studiem un nou tip integral de comunicare la nivel mondial.

Ce și cum ar trebui să studiem? Vom vorbi despre asta în postarile noastre viitoare.
Din  Blogul Meu, articolul din „Ecoul Moscovei”

Filed under: Criza, globalizare, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Unitatea şi Garanţia reciprocă, necesitatea zilei de azi – dr. Michael Laitman

CAPITOLUL 6

Oameni de sacrificiu

ANTI-SEMITISM DEGHIZAT

Cu toate că atrocităţile holocaustului au atras simpatie şi compasiune pentru mişcarea de stabilire a evreilor în Israel, astfel încât Statul evreiesc al Israelului a fost fondat în 1948, ele au făcut prea puţin în direcţia dezrădăcinării anti-semitismului. Anti-semitismul a căpătat o formă nouă: ”anti-zionism”.

Sunt unii care argumentează cum că anti-zionismul diferă de anti-semitism. Baal HaSulam, din contră, afirmă că ura faţă de evrei este exact atât, indiferent de forma pe care o îmbracă ea. În stilul său succint şi vizionar, el scrie, ”Este un fapt, acela că Israelul este urât de toate naţiunile, fie din motive religioase, fie dintr-unele rasiale, capitaliste, comuniste sau cosmopolite. Lucrurile se petrec astfel, pentru că ura trece înaintea oricăror motive, dar, fiecare persoană îşi clasifică aversiunea în funcţie de psihologia sa proprie.”¹⁶³

Însă, aşa cum stau lucrurile cu evreii de cele mai multe ori, cei mai buni avocaţi pe care îi avem, vin din cadrul naţiunilor. La un an după Războiul de Şase Zile din 1967, scriitorul social Eric Hoffer, căruia i s-a decernat  Medalia prezidenţială pentru Libertate şi în onoarea căruia a fost creat Premiul Eric Hoffer, a publicat o scrisoare deschisă, în Los Angeles Times. Poate chiar faptul că Dl. Hoffer nu era evreu, i-a permis acestuia să scrie atât de candid despre statutul evreilor în lume.

”Evreii sunt un popor special”, începe el. ”Lucruri care le sunt permise altor naţiuni, le sunt interzise evreilor. Alte naţiuni au alungat mii, chiar milioane de oameni şi nu s-a creat vreo problemă a refugiaţilor. Rusia a făcut-o, Polonia şi Cehoaslovacia, la fel. Turcia a aruncat dincolo de graniţe un milion de greci iar Algeria, un milion de francezi. Indonezia a gonit, cine mai ştie câţi chinezi şi nimeni nu spune nici un cuvânt despre refugiaţi. Dar, în cazul Israelului, arabii dizlocuiţi au devenit refugiaţi pe vecie. Toată lumea insistă că Israelul trebuie să primească înapoi pe toţi arabii, până la ultimul.

”(Istoricul englez) Arnold Toynbee numeşte dizlocuirea arabilor, o atrocitate mai mare decât oricare alta comisă de nazişti.

”Alte naţiuni, când sunt victorioase pe câmpul de luptă, dictează termenii păcii. Dar, când Israelul este victorios, el trebuie să implore pacea. Toată lumea se aşteaptă ca evreii să fie adevăraţii creştini din această lume.

”Alte naţiuni – atunci când sunt înfrânte – supravieţuiesc şi se refac, dar, dacă s-ar întâmpla ca Israelul să fie înfrânt, el ar fi distrus. Dacă Nasser (Preşedintele Egiptului din timpul Războiului de Şase Zile din 1967) ar fi triumfat în iunie trecut, el ar fi şters Israelul de pe harta lumii şi nimeni nu ar fi ridicat nici măcar un deget pentru a-i salva pe evrei. Nici măcar unul dintre angajamentele faţă de evrei, asumate de un guvern al lumii, inclusiv de al nostru (guvernul SUA), nu valorează nici măcar cât hârtia pe care este scris.

”Un strigăt indignat străbate lumea, când oamenii mor în Vietnam, sau când doi negri sunt executaţi în Rodezia. Dar, când Hitler i-a măcelărit pe evrei, nimeni nu a ripostat. Suedezii, care sunt gata să rupă relaţiile diplomatice cu America, din cauza a ceea ce am făcut în Vietman, nu a scos nici o vorbă, atunci Hitler ucidea evreii. Ei i-au trimis lui Hitler zăcământ de fier de calitate şi rulmenţi cu bile şi i-au condus trenurile cu trupe, spre Norvegia.

”Evreii sunt singuri pe lume. Dacă Israelul supravieţuieşte, acest fapt se va datora în întregime, eforturilor evreilor şi resurselor evreieşti. Şi totuşi, în acest moment, Israelul este singurul nostru aliat de încredere şi necondiţionat. Noi, ne putem baza mai mult pe Israel, decât se poate el, baza pe noi. Imaginaţi-vă doar, ce s-ar fi întâmplat vara trecută, dacă arabii şi susţinătorii lor ruşi ar fi câştigat războiul, pentru a înţelege importanţa vitală a supravieţuirii Israelului, pentru America şi pentru ţările vestice, în general.

”Am o premoniţie, care nu mă părăseşte; ce i se va întâmpla Israelului, acelaşi lucru ni se va întâmpla şi nouă, tuturor. Dacă Israel va pieri, holocaustul se va abate asupra noastră.”¹⁶⁴

Un alt remarcabil exemplu de simpatie se leagă, de această dată, de dezbaterea asupra întrebării dacă persoana care se opune zionismului, este contra evreilor. Mai jos sunt cuvintele extraordinare ale reverendului Martin Luther King Jr., care, într-o scrisoare către un prieten, susţine cauza evreimii în general şi a statului evreu, în particular, cu o asemenea elocvenţă, încât ministrul de externe israelian nu poate simţi decât invidie.

Iată ”Scrisoarea către un prieten anti-zionist” a lui Martin Luther King: ”…Ai declarat, prietene, că nu-i urăşti pe evrei, esti doar anti-zionist. Iar eu îţi spun, fie ca adevărul să răsune de pe vîrfurile munţilor înalţi, fie ca ecoul lui să se audă prin văile pământului verde al Domnului: când oamenii critică zionismul, ei se referă la evrei – acesta este singurul adevăr al Domnului.

”Anti-semitismul, ura faţă de poporul evreu, a fost şi rămâne, o pată pe sufletul umanităţii. În această privinţă suntem perfect de acord. Atunci află că anti-zionismul este în mod inerent, anti-semitism şi aşa va fi de-a pururi.

”De ce este aşa? Tu ştii că zionismul nu este altceva decât visul şi idealul poporului evreu, de a se întoarce şi de a trăi în ţara lor. Scripturile ne spun că poporul evreu s-a bucurat cândva de o bunăstare înfloritoare, în Țara Sfântă. Ei au fost expulzaţi de aici de tiranii romani, aceiaşi romani care l-au ucis cu cruzime pe Regele nostru. Alungaţi din ţara lor, cu naţiunea în cenuşă, forţaţi să străbată globul, poporul evreu a suferit, mereu şi mereu, biciuirea oricărui tiran se întâmpla să-i conducă.

”Cât de uşor ar trebui să fie, pentru oricine preţuieşte acest drept inalienabil al întregii umanităţi, să înţelegem şi să susţinem dreptul poporul evreu de a trăi înȚara lor antică, a Israelului. Toţi oamenii de bine vor exulta la împlinirea promisiunii Domnului, că poporul Său trebuie sa se întoarcă, în bucurie, să-şi reconstruiască ţara jefuită. Acesta este zionismul, nici mai mult, nici mai puţin.

”Dar ce este anti-zionismul? Este negarea dreptului fundamental al poporului evreu, pe care îl pretindem, pe bună dreptate, pentru popoarele Africii şi îl acordăm liber, tuturor celorlalte naţiuni de pe glob. Este discriminarea evreilor, prietene, pentru că sunt evrei. Pe scurt, este anti-semitism.

”Anti-semitul se bucură de orice oportunitate de a da frâu liber răutăţii sale. Vremurile au făcut ca în Vest, proclamarea deschisă a urii faţă de evrei să devină nepopulară. Astfel stând lucrurile, anti-semitul trebuie să caute constant, noi forme şi forumuri pentru otrava sa. Cât de mult se delectează el cu această nouă mascaradă! El nu-i urăşte pe evrei, el este doar anti-zionist!

”Prietene, nu te acuz de anti-semitism deliberat. Ştiu că şi tu simţi, la fel ca şi mine, o dragoste profundă pentru justiţie şi adevăr, precum şi o repulsie faţă de rasism, prejudecată şi discriminare. Dar mai ştiu şi că ai fost înşelat – aşa cum au fost şi alţii – în a crede că poţi să fii anti-zionist şi totuşi să rămâi fidel acelor principii sincere, pe care le împărtăşim amândoi. Lasă vorbele mele să-ţi pătrundă în adâncul inimii: Când oamenii critică zionismul, ei înţeleg prin asta pe evrei – să nu ai nici o îndoială.”¹⁶⁵

Suntem martorii recrudescenţei anti-semitismului, în toată lumea, o dată cu începutul acestui secol. Un raport executiv, emis de Departamentul de Stat al SUA, confirmă faptul că ”Severitatea şi creşterea frecvenţei incidentelor anti-semitice, începând cu intrarea în secolul 21 … a obligat comunitatea internaţională să se concentreze asupra anti-semitismului, cu o energie sporită. … În anii recenţi, incidentele au fost mai bine ţintite prin natura lor, infractorii având intenţia expresă de a-i ataca pe evrei şi iudaismul.”¹⁶⁶

În anumite cazuri, există anti-semitism acolo unde nici măcar nu există evrei! Un raport intitulat, ”Anti-semitismul fără evrei”, de scriitoarea, editor şi fortograf, Ruth Ellen Gruber, detaliază predominarea anti-semitismului în Europa, chiar şi în zonele în care nu există evrei. În opinia lui Gruber, ”Mi s-a cerut să discut fenomenul ”anti-semitismului fără evrei” în termeni istorici, dar şi în contextul a ceea ce a fost numit ”noul anti-semitism”, care se manifestă în Europa – şi, iată, oriunde… Trebuie să spun că nu îmi place termenul de ”noul anti-semitism”. Aşa cum s-a exprimat London Jewish Chronicle, într-un editorial de anul trecut, anti-semitismul are ”somnul uşor”, se trezeşte imediat. Se mai face referire la el ca la un virus, unul proteic, care, la fel ca viruşii care provoacă boli în corpul uman, este capabil să sufere mutaţii, într-o manieră oportunistă, pentru a înfrânge orice fel de apărări ar construi anti-corpii împotriva lui. A făcut-o de multe ori deja, chiar în ţările post-holocaust, în care populaţia evreiască este practic, invizibilă. Şi la fel face şi acum.”¹⁶⁷

Ceva mai puţin surprinzător poate, însă neliniştitor, este fenomenul anti-semitismului formal malaezian. În data de 6 octombrie 2012, Robert Fulford de la National Post din Canada, a publicat o relatare despre anti-semitismul malaezian, afirmând că, în Malaezia, ”Politicienii şi funcţionarii publici dedică un timp surprinzător de mare Israelului, aflat la 7612 km depărtare. Uneori par de-a dreptul obsedaţi de el. Malaezia nu a avut niciodată vreo dispută cu Israelul, dar guvernul său îi încurajează pe cetăţeni să urască Israelul, dar şi pe evrei în general, fie ei israelieni sau nu.”¹⁶⁸

”Puţini malaezieni au văzut măcar o dată, un evreu; comunitatea micuţă evreiască a emigrat în urmă cu decenii”, scrie Fulford. ”Cu toate acestea, Malaezia a devenit un exemplu pentru fenomenul numit ”anti-semitism fără evrei”. În martie, de exemplu, Departamentul pentru Afacerile Teritoriilor Federale Islamice a emis o predică oficială, care trebuie citită în toate moscheile şi în care se spune că ”Musulmanii trebuie să înţeleagă că evreii sunt principalul duşman al lor, aşa cum o dovedesc purtarea lor egoistă şi crimele pe care le-au făcut.”

”În Kuala Lumpur, este la ordinea zilei să dai vina pe evrei pentru orice, de la crizele economice, la aricolele de presă din străinătate (din ziarele ”evreieşti”) care critică Malaezia.”¹⁶⁹

Este evident că nici măcar Holocaustul nu a schimbat opinia oamenilor cu privire la evrei. Aşa cum am scris în Introducerea acestei cărţi, ”începând cu schimbarea secolului, anti-semitismul a cunoscut o nouă creştere, de această dată, în întreaga lume. Spectrul urii faţă de evrei a prins rădăcini peste tot.” Simpatia de care ne-am bucurat după cel de-al doilea război mondial a avut viaţă scurtă şi acum, se ridică un nou val de anti-semitism, mai întins ca niciodată.

În capitolul 2 am citat cuvintele lui Rabi Natan Şapiro: ”În om sunt patru forţe – mineral, vegetal, animal şi vorbitor – şi Israel mai are încă una, a cincea, căci ei sunt vorbitori cu frică de Dumnezeu.”¹⁷⁰ Dacă ne reamintim că scopul creaţiei este acela ca toată lumea să ajungă la ultimul nivel, pe care doar Israelul îl deţine şi pe care Abraham dorea să-l împărtăşească tuturor concetăţenilor săi din Babilon, vom vedea că tot ce trebuie să-i dăm lumii este un lucru foarte simplu – calitatea dăruirii, întruchipată în maxima, ”Iubeşte-ţi vecinul ca pe tine însuţi”. Când egoismul înfloreşte în lume, această calitate este singurul remediu care poate împiedica o ciocnire globală, de proporţii fără precedent.

De aceea evreii trebuie să reînsufleţească această trăsătură din interiorul lor ca indivizi şi ca naţiune, precum şi să conducă întreaga umanitate pe acest drum. Într-adevăr, dobândirea calităţii de dăruire este echivalentă cu revelarea Creatorului prin echivalenţa de formă. În mod regretabil, aşa cum va arăta următorul capitol, evităm deseori, această misiune, fie pentru că nu o cunoaştem, fie pentru că nu ne-o dorim. Astfel, în loc să ne asumăm vocaţia şi să pavăm drumul luminii pentru întreaga umanitate, noi încercăm să ne lăsăm asimilaţi până la dispariţie şi să fim asemenea naţiunilor.

163 – Baal HaSulam, Scrieriel lui Baal HaSulam, “Scrierile ultimei generații,” 832-833.

164- Eric Hoffer, Los Angeles Times, May 26, 1968

165 – From M.L. King Jr., “Scrisoare către un prieten anti zionist,” Saturday Review XLVII (August 1967), p. 76 Reprinted in M.L. King Jr., “Asta cred eu: selecții din scrierile lui Dr. Martin Luther King Jr.”), url: http://www.internationalwallofprayer.org/A-022-Martin-Luther-King-Zionism.html

166 – U.S. Department of State, “Raport al antisemitismului global (January 5, 2005), url: http://www.state.gov/j/drl/rls/40258.htm

167 – Ruth Ellen Gruber, “Antisemitism fără everei,” url: http://www.annefrank.org/ImageVaultFiles/id_11774/cf_21/Gruber.pdf

168 – Robert Fulford, “Antisemitism fără evrei în Malaysia,” National Post (October 6, 2012), url: http://fullcomment.nationalpost.com/2012/10/06/robert-fulford-anti-semitism-without-jews-in-malaysia/

169 – ibid.

170 – Rabbi Nathan Neta Shapiro, Reveals Deep Things, Parashat Shemot [Exodus].

Filed under: Antisemitism - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpul atacului recent cu rachete și operațiunii militare ”Marginea de protecție”, a existat un sentiment general de unitate în mijlocul poporului Israel. Cum putem să-l menținem? La final, atunci când operațiunea militară s-a terminat, sentimentul a început să dispară din nou. Chiar Primul Ministru a spus că ar fi fost mai bine dacă am fi continuat să trăim într-o astfel de unitate.

Răspuns: Dar guvernul nu poate face nimic aici. Unitatea nu este determinată de un ordin de sus. Guvernul determină numai legile, cadrele și limitele și nu poate invoca compasiunea, iubirea, căldura, unitatea sau conexiunea în rândul poporului.

Nu este munca guvernului. Guvernul poate furniza mijloacele, resursele și puterea, dar nu se poate angaja în asta. Grija cu privire la garanția mutuală este obligația societății, a cetățenilor.

Din kab.tv, ”O nouă viață”, 27.08.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

În zilele noastre, oamenii trebuie să știe ce se întâmplă cu ei, pentru care motiv li se întâmplă asta și cum pot să schimbe situația.

De la o zi la alta, vedem accelerarea evenimentelor care ne apropie mai rapid de noile stări. Putem numai să detectăm această secvență în care o imperativă pedeapsă este aparent inerentă. Peste tot în lume asistăm la o creștere a anti-semitismului, focare de ură față de evrei, antagonismul împotriva statului Israel, și tot soiul de demonstrații. Diverse mass-media încearcă să deformeze faptele, fabricând știrile și analizele zilnice într-o lumină anti-Israel.

Vedem întreaga lume descoperind în asta o forță comună, un spirit care îmbibă atmosfera cu ură față de evrei și Israel. Când omul recunoaște această tendință generală care străbate lumea în câteva săptămâni, ne întrebăm firesc: cum este posibil să existe o astfel de reacție puternică la acest mic război, în comparație cu sutele de mii de oameni care au fost uciși în Siria, Irak, Ucraina, Africa, Afganistan, etc.?

Aici, într-adevăr, stă destinul final, și numai înțelepciunea secretă, știința Cabala este capabilă să explice ce se întâmplă cu noi și cum să acționeze corect în această situație.

Filed under: Antisemitism, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ultimul război [în Israel] a dus la o schimbare specială în tânăra generație și brusc, există o înțelegere diferită, o mare dorință care nu exista înainte. În urmă cu două luni, cuvinte precum ”uniune” și conexiune nu atrăgeau tinerii, dar ultimele evenimente i-au făcut să simtă conexiunea dintre oameni și este ca și cum această senzație a fost imprimată în ei.

În general, este vorba, de fapt, de aceeași generație care a luptat în război și, dacă nu ei înșiși, atunci prietenii lor. Prietenul fiicei mele nu a putut să aștepte să fie recrutat și a fost dornic să intre în primele rânduri și să facă partea sa. Din anumite motive, el a avut sentimentul că, dacă nu participa la asta, îi lipsea ceva.

Răspuns: O persoană simte că nu obține ceea ce merită. Atunci când ajunge în prima linie, un soldat simte că obține ceva fiind acolo și nu că el dă. Este un fenomen nou pe care nu l-am avut înainte în timp de război sau în operațiuni militare. Asta aparține următorului nivel al unei ființe umane, care începe să simtă dăruirea sa ca primire.

Un soldat care ajunge în prima linie și primește o armă pentru a executa ordinele ar trebui să simtă că dobândește un sentiment de apartenență la poporul său și la acțiunea care unește pe toată lumea. El primește forța unității în asta.

Dacă nu merge pe front, atunci el nu are această impresie puternică; ca și cum ar rămâne gol și îi lipsește ceva. Astfel, el aspiră să fie în centrul evenimentelor pentru a fi cu toată lumea, nu doar fizic, ci și mental. Atunci el simte o umplere. El înțelegere că este singurul loc care-l poate umple.

De data aceasta, senzația este foarte clar exprimată. Să sperăm că acest lucru va fi suficient și ne va ajuta să mergem mai departe, de data aceasta fără război.

Din kab.tv, ”Viață nouă”, 12.08.2014

Filed under: Diseminare, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Acum două săptămâni, chiar înainte de a lua decizia de a intra în Gaza, Hamas a difuzat un cântec, pornind de la care multe satire și parodii au fost scrise în Israel. La fel de ridicol cum este cântecul, se remarcă unul din versurile sale:”inimile sioniștilor…fiecare ia o altă direcție…nici una din ele nu se aseamănă”.

Nu în zadar Hamas compune cântece lăudând divergența în poporul nostru. Atunci când suntem divizați în interiorul țării, suntem slabi pe front și dușmanii noștri o simt. Totuși, atunci când suntem uniți, realizăm un dom de fier care ne protejează pe toți, la fel și pe soldații noștri.

De ce?

Ar trebui să vă puneți această întrebare și să găsiți răspunsul în istorie!

Filed under: Antisemitism - Niciun comentariu→

Aspirăm la unitate în viața noastră? Iubirea ne unește acolo?

Nu, și de aceea experimentăm toate necazurile noastre. Nu contează că plângerile externe ale lumii împotriva noastră sunt diferite. Există o cerere în spatele tuturor acuzațiilor: fericirea noastră este în mâinile voastre. Faceți ceea ce trebuie să faceți sau dispăreți pentru că, dacă voi nu o faceți, atunci nimeni nu are nevoie de voi.

Astăzi, această cerere răsună mai tare ca niciodată.

Suntem obosiți. Lumea este obosită. Crizele, războaiele, bolile și catastrofele ecologice au afectat atât de mult pământul, că gemetele sunt peste tot. Această cerere este pentru noi: pentru poporul Israel. Deveniți un singur popor. Arătați lumii că este singura modalitate de a trăi.

Și, de îndată ce vom începe să ne apropiem de realizarea acestei idei, atunci când vom face primul pas și vom conduce gândurile noastre spre unitate, când vom decide, în final, că nu putem supraviețui în alt mod, vom vedea imediat că se schimbă atitudinea față de noi, în timp ce lumea așteaptă un miracol. Și dușmanii noștri răi se vor retrage. Unitatea noastră îi va învinge. Va da forță armatei noastre.

Vom câștiga fără a face victime; înțelegeți asta pur și simplu! Copiii noștri nu vor fi uciși! Prin unitatea noastră, vom crea un dom impenetrabil în jurul lor, în jurul armatei noastre, în jurul întregului Israel. Vom emite o asemenea încredere, o asemenea fericire, încât toată lumea va dori să trăiască așa. Lumea întreagă!

De ce? Pentru că, făcând asta, ne vom apropia de Legea Unității care va conduce lumea. Legea Iubirii. Și asta ne va ajuta.

Deci, vom auzi de data asta?

Filed under: Antisemitism - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce Israel, cu întreaga sa superioritate militară, pierde războiul?

Răspuns: Astăzi, nu guvernul și statul sunt cele care guvernează totul, ci opinia publică, nu doar opinia publică din țară ci, de asemenea, opinia publică mondială din diferite țări.

În acest caz, nu are aimportanță cine are ”Domul de fier” și cine va câștiga războiul. Războiul este câștigat de cel care poate controla opinia publică atât în țara sa, cât și în străinătate.

Pentru a organiza opinia publică în mod corect, în lume, trebuie să justificăm acțiunile noastre. Putem justifica acțiunile noastre dacă spunem tuturor de ce ne străduim să trăim aici, în Israel, de ce e nevoie de noi aici, de ce, trăind exact în Israel, aducem binele în lume.

Și, pentru a justifica acțiunile lor, putem doar dacă povestim lumii întregi de ce ne străduim să trăim aici, în Israel, de ce e nevoie aici, de ce trăind în Israel, folosim lumii.

Asta este ceea ce trebuie să facem, ceea ce înseamnă că noi trebuie să explicăm cine suntem, care este rolul nostru în lume și cum lupta noastră pentru independență va ajuta lumea, adică să aducă lumea la starea corectă.

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Războiul din Gaza ne-a unit printr-un dezastru, și astăzi suntem deja diferiți. Israel, astăzi, este diferit. Ne ajutăm între noi; ne deschidem brațele; ne gândim că sunt copiii noștri acolo, în Fâșia Gaza.

Deși nu suntem legați prin legături de rudenie cu ei, suntem legați prin alte legături: un destin comun, grija și iubirea. Și există o ocazie de a consolida asta, pentru a maximiza acest lucru, până ce se realizează unitatea adevărată.

Cum putem ajunge acolo? Cabala răspunde la această întrebare. Timp de mulți ani, timp de secole, Cabala a fost ascunsă în așteptarea momentului când, în final, oamenii vor întreba: Cum ajungem la unitate? Și această întrebare nu va fi din curiozitate.

Ea va fi urgentă, va veni din inimă, dintr-o imensă dorință. Apoi, ceea ce a fost scris în Cabala acum multe secole, se va auzi: cum, deasupra egoismului, ajungem la unitate, nu prin forță, ci ușor și în bucurie.

Astăzi, acest moment a venit. Înțelegem deja că nu putem fugi, că avem o responsabilitate față de copiii noștri, față de oameni, de lumea întreagă.

Trebuie să devenim un singur popor și să transmitem această unitate lumii. Apoi, va fi pace și adevărata fericire. Pentru că legea care a fost revelată de Avraam, susținută de poporul nostru, va fi cu noi: legea supremă a iubirii.

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→