Dupa ce a parcurs multe cicluri de viata, o persoana ajunge la un punct in care experimenteaza prima trezire spirituala- punctul din inima (Reshimo). El cuprinde doua forte:

– golul din cauza inutilitatii sale tranzitorii, a vietii trecatoare, si din cauza incapacitatii de a fi implinit in aceasta lume;

– o scanteie interioara care il impinge intr-un loc necunoscut care este dincolo de aceasta lume.

Pe de o parte, disperarea il doboara si pe de alta parte, scanteia il ridica. In cele din urma persoana isi alege calea. Aceste doua forte actionand ca un intreg, determina formarea Reshimo in interiorul persoanei sau o noua directie in existenta sa.

Acest Reshimo aduce persoana la un invatator si la un grup de oameni care studiaza Cabala. Apoi ea realizeaza treptat ca doar prin unirea cu celelalte Reshimo care sunt similare cu el, va fi capabil sa construiasca, impreuna cu ei, forta daruirii care este similara Creatorului. In asta consta libertatea alegerii in viata si singura actiune libera.

Succesul sau depinde cat de mult poate creste scanteia sa cu ajutorul grupului in ciuda tuturor problemelor sale pesonale. Daca persoana creste aceasta intensitate, ea va simti nevoia pentru credinta (daruire) si pentru altii (mijlocul). Totul este determinat de cat de bine poate persoana sa primeasca (sau sa absoarba) influenta mediului spiritual (sfatul profesorului sau si opinia general a grupului).

Mediul nu este doar grupul sau prietenii, ci Sechina. Conectarea cu ei pe care o dobandesc este conectarea mea cu Sechina, Malchut a Lumii Atzilut, sufletul comun al lui Adam.

Cand prietenii se unesc pentru a-si anula egoismul lor si pentru a dobandi calitatea daruirii, unitatea lor evoca o reactie din partea Sechina si ei vor primi Lumina Corectiei (Ohr Makif) de la ea. In acest fel incepe o persoana sa interactioneze cu Lumina Inconjuratoare (Ohr Makif), care il aduce mai aproape de revelarea in sine a propietatii de daruire (credinta), si a Luminii Interioare Ohr Panimi)in interiorul acelei proprietati.

Toata munca noastra are ca scop cresterea dorintei pentru proprietatea de daruire si cresterea importantei sale; calea de a face asta este cu ajutorul mediului. Este imposbil sa invatam cum sa facem asta. Poate fi facuta doar in concordanta cu versetul, Vom face si vom auzi.

O persoana face eforturi de a se conecta cu grupul chiar daca nu simte nevoia pentru asta, si ca raspuns primeste suport si o nevoie generala. Este o dorinta pe care prietenii o acumuleaza intre ei- nevoia pentru credinta si daruire.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala 21.09.2010, Cine marturiseste pentru om

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Este posibil ca unii dintre prietenii din grup sa perturbe munca celorlalti spunand ca acum ne lipseste unitatea, si ca exista elemente care ne impiedica sa o realizam? Asta poate fi adevarat, sau aceasta persoana are o perceptie deformata ? Cat timp ar trebui sa-i ia functionarii acestui sistem de acumulare, pana ce unitatea ne va fi dezvaluita ?

Raspuns: Asta depinde de cei care au facut eforturi, ca sa dobandeasca aceasta stare. Nu este vorba de cat timp dureaza. Poate fi facut relativ repede, printr-un efort intens, sau procesul poate fi intins pe o durata mai mare, prin efort mic.

In ultima instanta, un anumit nivel de dorinta a unei persoane (impartita cu ceilalti prieteni) trebuie sa iasa la suprafata si, aceasta dorinta ar trebui sa fie vointa de a-si deconecta sinele, fata de fiecare dintre ei si sa devina parte comuna pentru toti, fiecare dintre ei. Si in acest intreg comun, colectiv (numit Unul, Unitate, sau Un Punct, O picatura de Unitate) va fi devaluit Creatorul.

Aceasta unificare nu ar trebui sa apara in anumite circumstante extreme, ci intr-un cadru normal.

Din discutiile cu Vladek Zankovskiy

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cateodata limbajul Zohar-ului apare a fi foarte ciudat, dar de fapt povestea din spatele sau este foarte simpla. Exista aproapele meu si eu insumi. Exista o distanta intre noi, care este divizata in patru parti. Cea mai indepartata parte este simtita ca fiind aceasta lume. Daca eu ma conectez complet cu aproapele meu si ajung la totala unitate cu el, voi simti Lumea Infinitatii.

Apropierea mea de aproapele meu apare in cinci pasi: eu ma ridic in lumea Assiya, apoi in Yetzira, Beria, Atzilut si Adam Kadmon. Cinci lumi, cu 25 de trepte fiecare fac 125 de trepte care ne aduc mai aproape unii de altii. Inainte de a incepe acest proces, in timp ce sunt inca in aceasta lume, trebuie sa realizez ca sunt separat de aproapele meu (revelarea raului).

Eu ma percep pe mine si lumea din jurul meu, prin legatura dintre mine si aproapele meu. Zohar-ul vorbeste exclusiv despre ce se intampla intre noi: nivelurile naturii mineral, vegetal, animal si vorbitor descrise in Zohar, care repezinta de fapt nivelurile mineral, vegetal, animal si vorbitor ale dorintei mele, in relatie cu aproapele meu (alte suflete).

Intreaga Tora vorbeste doar despre modalitatile prin care construim conectarea dintre mine si aproapele meu. Este ceea ce numim metoda corectarii.

Tora este Lumina ascunsa in text, pe care o pot capata, in masura in care doresc sa ma unesc cu celalalt. In momentul in care ma conectez cu celalalt, revelez Lumea Superioara in interiorul acesti conectari, si exist in spiritualitate, in masura acestei conectari.

Din partea 2 Lectia zilnica de Cabala, 17.09.10, Zohar

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Acum noi ne gandim la uniunea dintre noi, pentru ca am descoperit ca doar in interiorul ei il putem releva pe Creator. Nu vreau sa ma simt eu in interiorul conexiunii dintre noi; vreau sa simt toata lumea impreuna. Si orice problema ar aparea, este numai pentru a-mi da mie oportunitatea de a intari conexiunea chiar mai mult. Atunci problemele se numesc caderi pentru a urca, dar trebuie sa ne pregatim pentru ele.

Imagineaza-ti ca ai dobandit deja senzatia de in afara ta. Daca dorim ca acest camp de conexiune sa apara intre noi atunci, in interiorul caderilor, dezamagirilor si eforturilor de a sta impreuna vom simti faptul ca singura forta care ne tine impreuna este Creatorul.

De ce avem nevoie de Creator? De ce nu ne  putem conecta impreuna noi singuri? Pentru ca acesta conexiune sa apara intre noi, trebuie sa descoperim forta interioara care se ascunde in noi. Aceasta forta nu ne apartine noua deloc, doar campul conexiunii dintre noi va fi capabil sa existe, numai daca aceasta forta (Creatorul) devine revelata.

Ne trebuie revelarea Creatorului pentru ca altfel, unirea noastra va fi fara viata. Va fi similara cu celulele moarte care sunt luate de la diferite corpuri si puse impreuna – dar de unde sa iei forta vietii? Cum poti sufla viata intr-un corp din afara? Nu stim cum sa facem asta. Asta este forta Creatorului care este in interiorul materiei si ne insufleteste.

Poti lua atomi si molecule si sa le conectectezi cum vrei tu. Dar de unde vei lua forta vietii, pentru a aduce creatia ta la viata? Suntem incapabili sa facem asta si nu vom fi niciodata in stare sa o facem. Putem conecta lucruri care sunt deja in viata, adica sa folosim ceva care exista deja.

Acelasi lucru ni se intampla si noua: Ne putem uni, pentru a crea o conexiune, dar cine o va aduce la viata? De aceea noi cerem Creatorul! Am inceput deja sa simtim ca aceasta conexiune nu poate exista fara El.

Din Lectia zilnica de Cabala 9/17/10, Extrase – despre Iom Kipur

Filed under: Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Daca dorim sa ne unim pentru a-L descoperi pe Creator, atunci  toate treptele scarii pe care trebuie sa urcam sunt incluse in variatele forme si faze ale conexiunii dintre noi. Aceasta scara incepe din lumea noastra, din starea de separare dintre noi si continua pana la starea numita Lumea Infinitului.

Toata stiinta Cabalei (sau toata Tora), vorbeste numai despre cum sa descoperim cele 125 de grade ale unitatii dintre noi. De aceea, daca fiecare dintre noi se pregateste sa se uneasca cu toata lumea intr-un singur intreg, in timp ce citim Cartea Zohar, si doreste sa reveleze Creatorul (forma pe care o ia unitatea dintre noi) inauntrul acestei unitati, atunci aspiratia noastra este numita: Israel (aceia care aspira catre Creator), Tora si Creatorul sunt una. In acest caz, noi deschidem Cartea Zohar, cu adevarat, pentru a obtine scopul.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 14.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Unitate, Zohar - Niciun comentariu→

Ceea ce cream intre noi este interconexiune, interdependenta, garantie reciproca, iubire si o nevoie definita de a fi impreuna. Aceasta este conexiunea, sau locul, pe care trebuie sa il cream, astfel incat, inauntrul lui, il vom descoperi pe Creator, care ne este ascuns. El ne va vorbi din acest loc pe care il vom crea, cortul revelarii.

Fara a avea acest sistem de comunicare intre noi si Creator, noi doar strigam intr-un spatiu gol. Ne putem racorda la imaginea pe care o formam prin conexiunea noastra, numai prin: Templul Creatorului.

Este scris ca iubirea pentru Creator poate fi obtinuta numai prin iubirea pentru ceilalti. De aceea, construim un sistem spiritual al garantiei reciproce si un suport reciproc intre noi. Scopul sau este de a-L releva pe Creator.

Prin urmare, necesitatea noastra primara este de a munci la construirea grupului. Prima conditie pentru primirea Torei, Lumina Corectarii, la poalele Muntelui Sinai (starea de revelare a urii reciproce) a fost,  imposibilitatea – in ciuda vointei – de a ne angaja impreuna ca un singur om cu o singura inima, si de a munci la aceasta unitate conform principiului vom face si vom auzi.

Nu conteaza cat de mica este vointa noastra (a fiecaruia) de a face asta, daca o avem, atunci avem un punct comun, o fereastra prin care ne putem intoarce la Creator. Acest punct comun este deja Malchut a Lumii Atzilut, Shchina.

In acest fel trebuie sa intelegem pregatirea pentru primirea Torei.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 14.09.10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Ascensiunea spirituala apare atunci cand facem trecerea de la primirea pentru sine, la daruire altora. Aceasta se considera actiune prin credinta deasupra ratiunii, ceea ce inseamna a prefera daruirea in locul primirii, si de a primi placere din daruire. Voi simti inspiratie si bucurie din ridicarea deasupra egoismului meu, atunci cand nu caut sa obtin nicio recompensa prin el. Dar am nevoie de forta Luminii pentru a face o astfel de schimbare in interior!

Se numeste Eu exist pentru Iubitul, si Iubitul meu exista pentru mine, atunci cand vom incepe un dialog cu Creatorul si ne vom intelege reciproc . Am inteles de ce Creatorul a facut viata mea goala, si a creat oportunitatea de a fi adus intr-un grup, asa ca, eu pot discerne ce este daruirea. El ma lumineaza putin, ca si cum mi-ar spune:  Alege asta, pentru a ma ajuta sa fac primul pas! Dar realizarea acestuia depinde de mine.

Malchut al Celui Superior (proprietatea daruirii) pare egoismului meu, ca Keter (Rosh, cap), intunecat si gol. Dar daca decid ca Keter-ul (aspiratia mea) este de a adera la acesta cu vointa mea de a darui, apoi Malchut al Celui Superior nu-mi  va mai parea goala, si eu pot adera la ea urcand astfel la gradul spiritual superior.

Acesta este inceputul unui nou drum. Inceputul este privit ca un Nou An [Rosh HaShana, capul, inceputul schimbarii (anului)], care soseste dupa luna Elul (Acronim pentru Eu exist pentru Iubitul meu, si Iubitul meu exista pentru mine).

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 6.09.10, Shamati, Art. 42

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce trebuie sa facem daca intregul grup este in cadere?

Raspuns: Asta este minunat! Trebuie sa o vedem ca o oportunitate data noua de Sus pentru a fi un singur om cu o singura inima. Inseamna ca suntem toti impreuna intr-o singura dorinta si o singura stare. Asta este extraordinar, pentru ca inseamna ca am reusit in unitate. Acum putem folosi forta acestei unificari pentru a ne schimba starea.

Creatorul ne-a dat forta unitatii in cea mai proasta stare posibila, in care suntem cel mai departe de El. Totusi, forta Sa, forta unificarii, este prezenta in cadere. Haideti sa folosim aceasta forta pentru a iesi din cadere. Trebuie sa facem doar un singur lucru: Decat sa ne concentram la faptul ca suntem in cadere, mai bine sa ne concetram la faptul ca suntem conectati ca unul.

Trebuie sa ne transferam atentia de la un lucru la altul, de la starea noastra temporara, la sistemul conexiunii, chiar daca este unul egoist. Apoi trebuie sa incepem sa ne intarim forta unitatii, chiar de dragul egoismului. Nu trebuie sa dam atentie faptului ca suntem in stare spirituala de completa cadere si dezamagire. Ce conteaza aceasta cadere? Cel mai important lucru este ca suntem impreuna, deoarece forta unitatii apartine Creatorului si vine la noi de Sus. Unitatea este calitatea Lui.

Trebuie sa intensificam presiunea interioara care uneste prietenii in grup, acum, in cea mai proasta stare posibila. Putem fi maniosi pe stare sau sa ne plangem Creatorului, sau o putem face fara sa dam atentie caderii deloc. Cu cat intensificam aceasta presiune, din ce in ce mai mult vom vedea deodata, cum forta unitatii va incepe sa ne ridice impreuna pe toti.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Ce este Zi si Noapte, in munca?

Filed under: Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot ajuta un prieten sa obtina intentia corecta?

Raspuns: Cand un incepator vine prima data la Cabala, el nu vede sau nu simte despre ce se vorbeste. Este scufundat in propriile ganduri si dorinte. Sade si studiaza impreuna cu toata lumea, ca un copil care abia s-a nascut si nu percepe nimic sau nu intelege in ce fel de lume este. Sau, poate fi comparat cu o persoana bolnava care si-a pierdut cunostinta.

Imi aduc aminte, dupa un accident de masina, cand am ramas inconstient. Cateodata imi recapatam cunostinta si auzeam voci pe afara. Uneori, chiar le putem raspunde, dar nu vedeam nimic si nici nu reactionam. Asta este similar cu situatia unei persoane care vine sa studieze Cabala. Este prezenta si nu este prezenta. Are nevoie de timp si de grija celorlalti, la fel cum are nevoie cineva care este bolnav sau un copil. Acest fel de grija o poate ajuta sa avanseze usor.

Daca asistenta nu il ajuta, atunci persoana trebuie lasata singura si sa i se dea timp pentru a-si face ordine ea insasi, gradual. Poate sa dureze cateva luni sau ani pana cand sa auda Cabala decat sa se auda pe ea insasi.

Cand incepe sa auda o persoana pentru prima data? Atunci cand simte unitatea cu ceilalti, ea isi deschide senzatiile spirituale si exact atunci se petrece intrarea in lumea spirituala.

De aceea, cu cat este mai mare si mai puternic mediul, cu atat se accelereaza mai mult dezvoltarea unei persoane si influenta asupra ei, fortand-o sa se miste mai repede de una singura.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 31.08.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Munca pe care o facem cu comuniunea noastra spirituala este foarte similara cu efectul Tamaguci (o jucarie Japoneza care obliga pe cineva sa aiba grija de cineva virtual si nonexistent). Jucatorul devine atat de consumat si fixat pe jucarie incat pentru el ea devine mai mult decat reala! El trebuie pur si simplu sa renunte la orice altceva si sa aiba grija de jucarie, sa o hraneasca.

Interesat suficient, egoismul nu il impiedica sa aiba grija de jucarie. De fapt, ea nu este o alta persoana cu care este in competitie; mai degraba este ceva abstract, usor de ingrijit, chiar daca acesta isi impune subtil propria vointa asupra persoanei.

La fel se intampla si in stimulatorul nostru spiritual: Pe de o parte, ne separam de oameni si cream ceva abstract unde depersonalizam pe absolut toata lumea, ii separam de corpurile, aspectul si personalitatea lor. Dar le las punctele lor din inima, aspiratiile catre unitate de dragul revelarii fortei comune a iubirii: Creatorul.

Pe de alta parte este totusi dorinta noastra, tanjirea noastra catre acest abstract din corpul celuilalt si din tot ceea ce ne separa pe noi de fiecare dintre noi. Dimpotriva, noi suntem uniti prin visul nostru comun, nevoia noastra comuna de a obtine scopul si de a-l realiza numai impreuna.

Acest sistem devine deja o comunitate mondiala supranationala, multiligvista. Va deveni radacina spirituala a intregii umanitati, pentru ca ideea este de a uni toti oamenii din lume. La inceput, ne punem intreaga putere in crearea unui sistem al conexiunilor, al iubirii si al daruirii dintre noi. Apoi, Arca ii poarta pe aceia care au grija de ea: Sistemul va prelua conducerea si va incepe sa ne dea forma cu Lumina Superioara care se va manifesta in el, in masura in care noi cream vasul daruirii.

In acest sistem, dam Fortei Superioare a naturii care exista in unitatea dintre oameni, oportunitatea de a intra, manifestandu-se intre noi. Si va incepe sa functioneze in noi, sa ne hraneasca si sa ne conduca inainte catre scopul creatiei.

Filed under: Internet, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→