Monthly Archives: decembrie 2011

O despartire de dragul unităţii

Baal HaSulam, „Libertatea”: Luaţi, de exemplu, o tulpină de grâu, care a putrezit în pământ şi a ajuns la starea in care au rasarit multe tulpini de grâu. Astfel, această stare putreda este considerata „sursa”, ceea ce înseamnă că esenţa grâului a dezbrăcat fosta sa forma, forma de grâu, şi a luat un discernământ nou, acela al grâului putred, care este sămânţa numita ” sursă „, ce nu are absolut nicio formă.

De ce nu este tulpina de grâu a gradului precedent considerata a fi „sursa?” Este pentru că deţine încă o formă proprie şi nu este rădăcina starii următoare. Seminţa de grâu trebuie să dezintegreze, sa se transforme în „putere”, potenţialul starii viitoare, şi atunci va fi capabila să germineze ca un nou lăstar. Astfel, starea de dezintegrare este necesară în mijloc.

Întrebare: Care este scopul acestei dezintegrari?

Răspuns: Sa piarda forma anterioara pentru a lua urmatoarea forma. Nu se poate întâmpla într-un alt mod. In acest fel Keter se transformă în Malchut, care izvorăşte într-un nou Keter, din nou si din nou.

Întrebare: La ce ar trebui să aspire o persoana in munca sa: să-şi piardă forma actuală sau sa dobândeasca una noua?

Răspuns: Sa accelereze progresul, adica, să crească frecvenţa de schimbare a starilor. Şi de fiecare dată ar trebui să ma lupt pentru o noua forma. Las etapa de dezintegrare sa se desfasoare, nu-mi pasă. Am înţeles că este necesar.

Este in acelaşi mod în care avem nevoie sa dormim, ca şi cum am disparea în nefiinţă. Nu este un păcat să pierzi aceste ore de viaţă? Cu toate acestea, ştim că fără somn mizeria zilei ce a trecut nu fi organizata in rafturi si sertare in capul nostru. Toate experienţele mele trebuie să treacă prin prelucrare, indexare şi depozitare. Numai atunci voi fi gata pentru o noua munca şi o nouă percepţie.

Întrebare: Deci, cum accelerezi viteza?

Răspuns: Cu ajutorul mediului care formeaza dorinta corecta în mine.

Întrebare: Şi cineva întotdeauna trebuie să se lupte în vederea starii următoare?

Răspuns: Cineva întotdeauna trebuie să se străduiască pentru unitatea Israelului, Torei şi Creatorului. Aceasta este starea următoare. Aceeaşi unitate de fiecare dată, numai ca la un nivel mai mare, mai puternic, mai „suculent”, de mai bună calitate: eu, grupul şi forţa comună a daruirii, Creatorul, în noi.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 15.12.2011, „Libertatea”

Spargerea zidului de fier din inima

Baal HaSulam a deschis „Introducere in Studiul celor zece Sefirot”, cu aceste cuvinte: „La începutul cuvintelor mele, am gasit o mare nevoie de a sparge un zid de fier care ne-a separat de înţelepciunea Cabalei, de la ruina Templului pana la această generaţie. Se află foarte mult in noi şi trezeşte frica de a fi uitati de Israel.

Conform definiţiei sale, înţelepciunea Cabalei este un mijloc de a dezvălui Creatorul fiintelor create. Creatorul este singura forţă superioară care există şi conduce creaţia. Fiinţa creată este complet detaşata de El si nu stie de ce, pentru ce scop, şi cum există. Şi aici apare mijlocul numit „înţelepciunea Cabalei,” conceput pentru a conecta Creatorul şi fiinta creata.

Această conexiune este numita „revelarea Creatorului fiinţei create,” şi se efectuează în conformitate cu dezvoltarea fiintei create. Creatorul este ascuns nu pentru că El se ascunde pe El Insusi de noi intentionat, ci pentru ca atributele fiintei create nu îi permit acesteia să atingă Creatorul şi sa-L descopere.

Astfel, este necesar să se schimbe atributele fiintei create, daruindu-i-se de la început, alte atribute. Apoi, fiinta creata va descoperi Creatorul şi va deveni similara cu El. Aceasta înseamnă că va ajunge la aceeaşi formă de existenţă.

Până la distrugerea celui de-al doileaTemplu, înţelepciunea Cabalei a fost revelata. Acest lucru înseamnă că Creatorul a fost dezvăluit fiintelor create care au fost în contact cu El şi au fost numite „poporul lui Israel.” Dar după aceea, după cădere, atributele celor care au fost în legătură cu Creatorul au fost avariate. Aceasta se numeşte „distrugerea Templului.”

Şi apoi înţelepciunea Cabalei a dispărut. Legătura între Creator şi fiintele create a fost anulata, şi nu a existat de atunci. Şi acum Baal HaSulam vrea s-o refacă, ceea ce înseamnă s-o readuca la aceeaşi formă care a existat anterior, înainte de distrugere. Acum, avem nevoie sa restabilim aceasta legatura, pentru dorinţele sparte care au fost complet rupte şi distanţate de revelarea Creatorului şi de la echivalenţa cu El.

Astfel, înţelepciunea Cabalei pe care Baal HaSulam ne-a dezvăluit-o, este diferită de cea care a existat în trecut. In trecut a apartinut sistemului deja existent de conexiuni şi forme. Dar în zilele noastre oamenii nu ştiu ce este Creatorul. Fiinta creată este rupta şi dispersata. Nu mai este un mic grup care este mai mult sau mai puţin corectat, ci este o mare umanitate în care aceste dorinţe sparte sunt împrăştiate.

Astfel, trebuie să le trezim şi să facem un drum lung până ce umanitatea începe să descopere Creatorul. Până atunci vom avea nevoie sa trecem printr-un număr mare de etape de corecţie.

Aceste etape de corecţie nu sunt similare cu acelea prin care a trecut grupul mic care a fost spulberat odată. Acum, un grup mare de persoane este implicat, inclusiv „inima impietrita (Lev ha Chiar)” şi toate atributele AHP (dorinţele de primire). Astfel, nu este doar revelarea înţelepciunii Cabala. Noi, deasemenea, trebuie s-o trecem in mod corect generaţiei noastre.

Baal HaSulam numeste această separare, bariera, care există în noi şi nu ne permite să descoperim Creatorul şi lumea spirituală, „zidul de fier.” Este numit aşa, deoarece este într-adevăr asa de mare şi de puternic! Şi el nu se asteapta sa plece si sa dispara de la sine; intenţionează să-l sparga.

Această barieră există în inima fiecărei persoane. Şi Baal HaSulam vrea sa ajunga la inima fiecăruia şi sa efectueze acest lucru în ea. Aceasta înseamnă că el, fiind sigur că are suficientă forţă şi s-ar putea spune chiar „obrăznicie” să declare că este capabil să facă acest lucru, îşi asumă responsabilitatea sa penetreze fiinta creata.

Într-adevăr, acest zid de fier este separarea existenta între Lumina care a crescut în lumea Atzilut (Nobletii) după împrăştiere şi între dorinţele rupte care au căzut in lumile BYA (Beria, Yetzira, şi Assiya) şi au fost separate de Lumina. Diferenţa dintre ele este faptul că zidul, care a crescut ca egoism s-a dezvoltat şi a adaugat la el toate stigmatele, tradiţiile, religiile şi credinţele noastre despre Cabala şi a calomniat împotriva aceastei înţelepciuni şi a cabalistilor.

Baal HaSulam va avea nevoie sa sparga toate aceste bariere în introducerea sa. Dar noi, deasemenea, trebuie să luăm parte la această descoperire. La urma urmei, noi primim din ea numai mijloacele prin care trebuie să continuam să lucram pe cont propriu, pentru a rupe această partiţie.

Această declaraţie este titlul pentru toata învăţătura lui Baal HaSulam. Aceasta explică de ce a dezvăluit Cabala şi ne-o oferă, care este in special pentru scopul mai sus menţionat.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 18/12/2011, „Introducere în Studiul celor zece Sefirot”

Sa facem o locuinta pentru Creator

Problema” Creatorului cu creatura consta în nevoia creaturii de a-L atinge. Este imposibil sa aduci omul la bunătate dacă el rămâne în starea lui iniţială. Este necesar să-l înzestrezi cu putere, înţelegere şi sensibilitate şi să-l faci echivalent cu Creatorul.

În mod similar, gazda trebuie să ridice oaspetele la un nivel egal cu al său, astfel incat acesta sa nu simta ruşine faţă de ospatul regelui. În acest scop, oaspetele trebuie să obţină toata bogăţia de la gazdă. Şi aici doar vointa gazdei („Directiva de Sus”) nu este suficienta.

Deci, cum poate fi adus oaspetele la această echivalenţă? Este suficient să-l umpli pur şi simplu cu cadouri? Nu. Poate că este OK să-l ajuti? Asta este, de asemenea, o problemă, deoarece gazda nu a fost niciodată ajutata. Trecerea de la „existenţa din absenţă” la „existenţa din existenţa” este o adevarata problemă.

Aceasta include o mulţime de lucruri pe care le vom înţelege în continuare doar de-a lungul caii. Ele nu pot fi explicate în termeni simpli. In cele din urma avem nevoie sa descoperim mijloacele care ne permit să actualizam singura noastra alegere liberă şi sa atingem scopul.

Şi ştim dinainte ca vorbim despre grup, despre participarea la viaţa lui. Cu ajutorul grupului dezvăluim forţa de a darui, cu ajutorul lui dezvaluim calitatea Creatorului. In grup cream imaginea şi asemănarea Lui, suportul Lui. Aceasta se numeşte Shechinah-locul în care El locuieşte (Shochen).

Trebuie să facem un model exact pentru domnia Lui. Acesta va fi Templul (literalmente „Casa sfinţeniei”), adica, Malchut care primeşte calitatea din Bina. Datorită acestui lucru, Lumina Hochma se poate îmbrăca în ea cu toate formele sale şi o împlineste.
[63 480]
Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 18/12/11, Baal HaSulam, „Libertatea”

Lasati conventia interioara sa inceapa!

Întrebare: Ce poti spune despre starea noastră acum cand aproape două săptămâni au trecut de la încheierea convenţiei in care am descoperit viata adevarata?

Răspuns: Intregul nostru grup, „Kli-ul lumii,” trebuie să se trezească şi să înţeleagă că această întreagă ceaţă în care ne-am găsit după convenţie ne este dată intentionat şi nu putem face nimic pentru a-i rezista. Fiecare persoană o simte în propria sa formă şi in momente diferite.

Unii oameni sunt încă într-o stare inaltata, chiar dacă s-ar putea sa nu fie tocmai legati de scop, în unitate cu ceilalţi. Dar senzatia in sine a rămas. La urma urmei, exista un motiv care a cauzat senzaţia şi există sentimentul actual ca mă simt bine. Şi am uitat deja de ce mă simt bine, dar rămâne în continuare senzaţia plăcută.

Se răceşte treptat, din ce in ce mai mult, cum ar fi de-a lungul a 4 nivele, întorcandu-se la starea anterioară. La inceput am fost foarte inspirat de scop, apoi pur şi simplu de a fi conectat la grup, apoi din realizarea unui fel de succes la convenţie, iar la sfârşit pur şi simplu am rămas cu senzaţia că mă simt bine înca, până cand si acest sentiment dispare.

Mai întâi de toate, trebuie să pretuim toate aceste etape, care sunt necesare pentru a construi o noua dorinta. Şi noua dorinţa trebuie să fie astfel încât vom începe să trăim în aceiaşi intentie, în aceeasi senzatie tot timpul, iar aceasta va deveni starea noastra constanta!

Dacă la convenţie am atins acest lucru printr-un atac, o evadare prin: dans, diferite evenimente şi cantece fara sfarsit, atunci acum trebuie sa obtinem aceeaşi stare pe plan intern, în linişte. Trebuie să simt această stare in mod introvertit, in interiorul meu şi aceasta va fi convenţia mea.

Poate că vom ajunge în curând acolo şi vom organiza convenţiile tocmai în acest mod: fără a spune nimic timp de trei zile, fără a face nimic în afară de intenţiile interioare si sa devenim impresionati si inspirati doar prin a ne vedea unul pe altul. Şi după aceea, nu va trebui nici macar sa ne vedem unii pe alţii, şi, astfel, vom ajunge treptat la realizarea adevărata în care nu vom avea nevoie de cuvinte, vedere, auz, sau dansuri şi îmbrăţişari. Să avansam spre asta.

Dar acum trebuie sa ţinem o convenţie in interiorul nostru, astfel încât aceasta sa devina starea noastra permanenta- calm, liniştit, cu o atitudine mai serioasa si mai interna.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 19/12/11, Talmud Eser Sefirot

Viziunea Omului care a vazut viitorul omenirii

Incepem sa studiem articolul lui Baal HaSulam “Introducere la Studiul celor zece Sefirot,” care mie mi se pare a fi cea mai importanta introducere dintre toate. El include, partial, fragmente din Cartea Oracolelor a lui ARI, scrisa de catre discipolul sau Chaim Vital. De fapt, aceasta introducere contine intreaga cale pe care trebuie sa o urmam pentru a ne atinge telul.

Desi avem destule alte materiale, nici unul nu explica calea, pe care trebuie sa o urmam pentru a avansa si a ne schimba, la fel de consistent, treapta cu treapta, metodic si deliberat. Alte articole si introduceri ne dau o vedere generala a intelepciunii Cabalei sau o privire din anumite unghiuri particulare.

Dar aceasta introducere selecteaza o linie foarte subtire, bine tintita pentru a arata persoanei, fie ea religioasa sau seculara, care incepe prin a intreba despre scopul vietii sale, cum sa ajunga sa realizeze acest scop, toate dificultatile si observatiile din calea sa.

De aceea aceasta introducere este neobisnuit de adanca si nu este usoara pentru incepatori. Sunt necesari ani de zile pentru a incepe sa asimilezi, sa intelegi si sa te regasesti in ea. Trebuie studiata in portiuni mici, cu grija, pana cand persoana creste si poate fi capabila sa inteleaga mai mult. Trebuie sa intelegem ca aceasta introducere a fost scrisa de omul care s-a aflat la inceputul unei noi ere, cel din urma stagiu in dezvoltarea umana, care trebuie sa treaca de la dezvoltarea inconstienta la cea constienta.

Acum trebuie sa ne ridicam la un nou nivel, de la nivelul la care nu putem fi numiti nici macar fiinte umane ci doar animale super-dezvolatate care actioneaza in concordanta cu instinctele si conduse doar de fortele naturii. Ceva destinat sa fie similar cu Creatorul incepe sa se dezvolte in interiorul acestei creaturi.

Trebuie sa-l intelegem pe omul care s-a aflat la inceputul acestui proces, abordarea si viziunea  sa, si sa incercam sa il emulam.
Din partea a treia a lectiei zilnice de Cabala 12/18/11, “Introducere la TES”

O forma intermediara intre o persoana si Creator

Creatorul ne-a creat ca material opus Lui – dorinta de a primi bucurie, care nu simte sau intelege ca poate exista ceva in afara ei. Ne simtim doar pe noi si dorim sa primim si sa extragem placere din orice. Fiecare persoana simte doar dorinta lui si implinirea din ea. Acestea sunt singurele stari percepute de dorinta de a primi: da/nu, 0/1. Astfel lucreaza egoismul si aceasta este ordinea lucrului pe care il observam in natura, in multe situatii si in diferite organisme.

Totusi, pentru ca dorinta de a primi bucurie sa iasa din natura sa, sa se ridice deasupra calitatii sale de a simti binele si raul doar in interiorul ego-ului sau si sa simta binele si raul in afara sa, avem nevoie de o unealta speciala care nu exista in interiorul dorintei egoiste. Dorinta egoista este lipsita de orice posibilitate de a se ridica deasupra sa si de a crea ceva opus ei insisi.

Noi nu stim nici macar ce inseamna opus; nici nu ne putem imagina ce este lumea spirituala. Pentru a ajunge la ea, trebuie sa efectuam, in interiorul nostru, anumite schimbari, pe care dorinta de a primi bucurie este incapabila sa le faca! Cu toate acestea, asta este datoria noastra: sa intelegem aceste schimbari, sa le atingem si sa le executam noi insine. Altfel nu vom primi libertatea si nu vom deveni egali cu Creatorul, asa dupa cum este prevazut in scopul creatiei.

Asa incat ni s-a dat un ajutor numit grup – ceva strain de dorinta noastra egoista.Dorinta egoista simte acelasi lucru raportandu-se la acest straniu obiect, ca si fata de Creator, considerandu-l ca si inexistent. Nu ii da  nici o valoare independenta si vrea doar sa se foloseasca de el. Dar intelege si simte ca se afla in conexiune cu grupul.

Pe de o parte, egoismul doreste sa foloseasca grupul ca pe oricare alt obiect exterior. Pe de alta parte, el il poate folosi exact invers: pentru a realiza daruirea, o calitate care ii este opusa.

Astfel, detinem o forma intermediara intre niveluri, o forma tranzitorie – asa cum sunt coralii intre nivelurile neanimat si vegetal; o planta legendara, “cainele de camp” intre nivelurile vegetal si animal; si maimutele intre nivelurile animal si uman. Iar forma intermediara intre om si Creator este grupul.

Daca o persoana adera la un grup si este capabil sa lucreze impreuna cu el pentru daruire, el va fi capabil sa se ridice la nivelul Creatorului. Omul trebuie sa incerce sa realizeze asta prin propriul sau efort, din moment ce a deveni similar Creatorului inseamna, in primul rand si cel mai important, sa devina independent, sa inteleaga, sa simta si sa ceara schimbarea el insusi.

Toate acestea ne sunt furnizate de mediul inconjurator. De aceea, este scris, “Acela care aspira catre Creator (Isra-El), Lumina care corecteaza si Creatorul sunt una si aceeasi,” si “dragostea pentru creaturi conduce la dragostea pentru Creator.” Trebuie sa ne vedem mediul inconjurator ca pe un mijloc de a atinge scopul creatiei. Trebuie sa dai grupului aceeasi importanta ca si scopului creatiei.

Aceasta se refera nu doar la cei la care punctul din inima s-a trezit si ii trage spre scopul creatiei; se refera la intreaga umanitate. Cu totii vom trebui sa construim astfel de exemple: societati sau state mici vor servi drept exemple, pe care toata lumea le va emula in timp ce vor incerca sa se apropie.

In acest mod, intreaga lume va avansa corect, apropiindu-se de forma unei fiinte umane noi, noua umanitate. Ca atare, noi trebuie sa realizam dragostea pentru Creator – in mod similar cu calitatea daruirii si perceptia altruistica. Dragostea pentru prieteni este un mijloc pentru atingerea acestui scop.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 12/18/11, Scrierile lui Rabash

Garanţia noastră este transmiterea

Unii oameni cred că dacă ascultă lecţiile noastre, citesc blog-ul meu, şi schimba e-mailuri, iau parte la dezvoltarea generală. De fapt nu există nicio participare practica aici.

Cu cat mai mult răspânditi mesajul nostru în lume, cu atât mai mult avansati. Nu uitati asta. Dacă nu diseminati, stati nemiscati, nu avansati. Deci, calculati-va acţiunile, la sfârşitul zilei:  Ati facut ceva sau nu? Numai acţiunile concrete pot fi măsurate. Nu va asteptati ca altcineva să le facă pentru voi.

A  fi membru al Bnei Baruch înseamnă să transmiti înţelepciunea Cabalei sau mesajul Arvut (garanţie reciprocă), sa faci munca de transmitere efectivă şi sa fii capabil sa aduci numere şi rapoarte pe care le poti prezenta. Dar dacă descarci pur şi simplu o lecţie, este lipsit de valoare.

La convenţie am realizat punctul de legatura. Am atins aceasta datorită faptului că toată lumea cere acest lucru de la noi. Întrebarea este dacă noi suntem gata să răspundem cererii sale? Putem s-o conducem înainte şi sa-i dam metoda de corecţie şi conectare? Putem avansa doar prin împlinirea acestei misiuni şi în niciun alt mod.

Scopul creaţiei cheama întreaga lume sa avanseze, nu numai pe noi. Noi suntem mijloacele pentru dezvoltarea generală. Daca mijloacele îşi îndeplinesc misiunea, atunci este bine, şi apoi, deasemenea, avanseaza, cu oricine altcineva. Dacă nu, alte mijloace vor fi gasite. Nu există nicio garanţie.

Uită-te la grupurile care nu disemineaza, sau pentru a fi mai precis, la ceea ce a rămas din ele. Cum puteţi avansa fără a îndeplini sfaturile Cabaliştilor care au atins legile creaţiei? Aceasta nu este doar moftul meu, este scris în surse.

Asa ca fiti atenti la faptul că vă aflaţi în urma în transmitere în comparatie cu progresul lumii şi că încă cautati diferite scuze. Dar nu există scuze aici. Vorbim despre acţiuni concrete care nu au nimic de-a face cu starea prezenta a unei persoane, cu suişurile şi coborâşurile sale.

Deci, nu aşteptaţi dupa iniţiativele grupului central. Dacă doriţi să avansati, aceasta este calea.

Până acum ni s-a dat şansa de a avansa, dar viitorul nu este garantat deloc. Avansam numai datorită transmiterii. Aceasta este garanţia noastră. Deci, la sfârşitul fiecărei zile, avem nevoie să examinam în mod clar: Ce am făcut pentru lume azi? La urma urmei, lumea are nevoie de acest lucru, iar Creatorul a aranjat totul astfel: Intelepciunea Cabalei mi-a fost dezvaluita doar pentru ca eu s-o diseminez altor persoane, într-un fel sau altul. Eu sunt adaptorul, legatura. În caz contrar, nimic nu va iesi din asta.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 12/12/2011, Scrieri de Rabash

Nicio legătura nu este redundantă

Întrebare: Trebuie să-mi fac griji în mod constant cu privire la avansarea spirituala a lumii sau ar trebui să-mi păstrez mintea la grup?

Răspuns: Aceasta este ordinea:

1. Lucrez cu prietenii;
2. Prin iubirea de prieteni organizez grupul;
3. Cu grupul diseminez;
4. Prin diseminare, care ajută masele, vin mai aproape de Creator, Ii aduc multumire.

Grupul în sine nu-L multumeste; diseminarea în masă, care deschide calea spre El pentru toată lumea, da. Nu e important ca ei sunt distanţi şi nu înţeleg unde conduce această cale – în cazul în care masele se apropie de Creator, cel puţin un pic, asta aduce multumire Lui. Şi acesta este punctul principal.

Daca aduci o mica parte din mesajul Său in Indonezia sau Polinezia, îl multumesti. Este in acelasi fel in care invitatul multumeste Gazda prin participarea la mesa pe care Gazda a pregătit-o pentru el.

Aşa că, haideti să lamurim lucrurile:

În primul rând, obiectivul nostru este sa ajungem la adeziune. Adeziunea este echivalenta de forma, daruirea din partea mea, la fel ca daruirea provenind de la Creator. Eu trebuie să obtin daruirea, iar apoi voi ajunge adeziune cu Creatorul. Daruire inseamna sa-i aduc mulţumire Lui.
În al doilea rând, El este mulţumit când datorită mie, marea dorinta de a primi pe care El a creat-o, apropie adeziunea. Diseminarea mea catre lume trebuie să aducă totul mai aproape de Creator. Cum? Prin transmitere.

In al treilea rând, în scopul de a face acest lucru trebuie să ma alătur mai întâi unui grup, astfel incat voi avea un mijloc, un „comando”. Când am un grup, pot disemina. Deci, rezultă că intru în grup şi cu ajutorul lui daruiesc lumii, transmit, ajut oamenii sa vina mai aproape de Creator, şi, astfel, Il multumesc. Nicio verigă a lanţului nu este redundantă.

În trecut, transmiterea nu a fost parte din lanţ. Cineva obisnuia sa stea într-un grup de cabalişti şi puteau atinge Creatorul in mod direct. Dar astăzi este imposibil, deoarece toată lumea are nevoie sa ajunga la Creator. În trecut, în generaţiile anterioare, cabalistii numai s-au pregătit pe ei insisi, ca mijloc de a avansa lumea, iar acum toate eforturile sunt menite să ajute lumea. Nu există nicio altă opţiune şi Baal HaSulam spune aceasta in multe locuri: la sfârşitul din „Introducere la Cartea Zohar,” articolul „Cornul lui Mesia,” şi altele.
Întrebare: Este îngrijorarea cu privire la lume un rezultat firesc al muncii noastre în grup? Sau trebuie sa creştem importanţa a ceea ce facem pentru omenire?
Răspuns: Eu-lumea-Creatorul. Noi suntem conectati, iar eu nu pot distinge pe unul de altul. Adeziunea înseamnă că suntem cu toţii conectaţi, indiferent în ce măsură. Acest lucru principal este că suntem împreună, iar eu nu pot distinge între grup, lume şi mine. Pur şi simplu nu pot, pentru că dacă o fac, nu voi simţi acest lucru, nu voi ajunge la revelaţie, şi nu voi împlini scopul. Aceste legaturi nu există separat, cu toate că astăzi, în starea noastra inconstienta, ele par a fi separate.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 12/12/2011, Scrieri de Rabash

Cuvintele înţelepţilor vor fi auzite

Întrebare: Dacă toată lumea care stă la lecţie ar fi întrebata dacă doreşte avansarea rapida spre punctul final, cel mai înalt de dezvoltare, toată lumea ar spune: „Da.” Dar în acelaşi timp, văd că suntem mulţumiţi cu răspunsurile tale. Venim la lecţie cu o dorinta, o nevoie, dar treptat cadem într-o stare de somn. Cum putem fi în permanenţă activi? Cum putem avansa mai repede?

Răspuns: Nu va puteţi menţine dorinta lângă mine. Chiar dacă am o nevoie a mea, în relatie cu voi exist intr-o stare de perfecţiune şi sunt la un nivel mai mare. Din acest motiv, atunci când vă conectaţi la mine, experimentati deasemenea perfecţiunea, ca un copil lângă un adult. Uneori, el cere ceva de la parintii lui, dar, ca o regulă, ei ii dau încredere, un sentiment de siguranta şi el adoarme în braţele părinţilor săi .

Ca sa-ţi spun adevărul, e chiar mai bine pentru mine, atunci când adormi. Este asa pentru ca atunci mai mult intră in tine. Oamenii „atipiti” în timpul lecţiei nu mă deranjează, nu este nevoie să fie întotdeauna „pe jar”. Este scris că „cuvintele înţelepţilor sunt linistitoare.” Şi nu pentru că înţelepţii vorbesc calm. Este pur şi simplu pentru că înţelepciunea lor curge ca apa dintr-un loc in altul şi intră în persoana in mod corect. Deci, nu va faceti griji.

E bine că, uneori, oamenii vin la lecţie cu focul în inimile lor, dar atunci când primesc Lumina care reformeaza, un sentiment de împăcare este mai bun pentru ei.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 11/12/2011, Zohar-ul

În timp ce urcăm, frica se diminuează

Întrebare: Ce este frica?

Răspuns: Frica reprezintă întotdeauna frica de a pierde ceva. De fapt, eu sunt doar o dorinţă de a mă bucura. De ce îi este dorinţei frică? Îi este frică ca să nu îi dispară ceva ce are sau că nu va fi în stare să obţină ceva la care aspiră cu adevărat. Spus pe scurt, este frica de a pierde.

Încrederea contrabalansează ego-ul, dorinţa de a primi plăcere. Este încrederea că nu voi simţi nicio pierdere, că exist întotdeauna în prietenii mei, că voi fi satisfăcut cu ei în orice privinţă şi că voi atinge sigur Lumina superioară care ne umple. Nimic nu mă va deranja odată ce mă ridic deasupra ego-ului.

Trebuie să obţinem calitatea dăruirii. Calitatea dăruirii este senzaţia unei încrederi absolute. Nu simt nicio lipsă şi nu mai am nicio grijă sau frică. Aceasta este starea Hafetz Hesed (cineva care nu doreşte nimic pentru el însuşi), ca în parabola cu omul sfânt care trăieşte în pădure fără nici măcar un tricou. Nu are nevoie de nimic.

În acest caz, nu am nicio problemă. Mă separ de dorinţa de a primi plăcere. Procedând astfel, obţin încrederea în starea Hafetz Hesed. De ce este încrederea numită îmbrăcămintea Luminii? Pentru că Lumina Hassadim (Milă), este îmbrăcăminte pentru Lumina Hochma (Înţelepciune). Este exact ceea ce am nevoie. Un alt cuvânt pentru Lumina Hassadim este încredere. Separarea de ego, gradul separării, se numeşte încredere.

Cu cât avansez, cu atât egoul meu creşte conform principiului „el care este mai mare decât prietenul, dorinţa lui este mai mare decât el”. De fiecare dată mi se dă un ego mai mare şi chiar griji şi îngrijorării mai mari. În timp ce mă ridic deasupra lor, obţin o mai mare calitate Hesed. Asta înseamnă că obţin o mai mare încredere. Nu depind de dorinţa mea de a primi plăcere. Nu mă interesează că pierd sau că nu obţin ceva.

Atunci când obţinem spiritualitatea, gradul Hafetz Hesed, încetăm să ne mai facem griji într-o asemenea măsură încât încetăm chiar să ne mai intereseze dacă vom atinge sau nu Lumina superioară. Aceasta este o stare absolut opusă: am vrut atât de mult să obţin spiritualitatea, să obţin calitatea dăruirii; am crezut că asta îmi va da posibilităţi nelimitate. Deodată, descopăr că nu vreau nimic. Îmi este bine aşa. Apoi, încep să lucrez altfel cu egoul.

Vom vorbi despre aceste etape avansate, dar prima noastră oprire este în a obţine starea unde mă ridic deasupra a tot ceea ce am acum, starea în care mă dizolv în grup. Apoi, cu adevărat nu voi mai simţi nicio lipsă şi pot începe să revelez Lumina superioară.

Ce este Lumina superioară? Este gradul dăruirii cuiva către ceilalţi, o preocupare pentru cât de mult poate să îi umple pe ceilalţi prin el însuşi, în loc să fie îngrijorat de cât de mult primeşte şi cât de plin este el. Reiese că începem să adăugăm o altă dimensiune peste nivelul pe care l-am obţinut prin ridicarea deasupra egoului. Cât de mult va trece prin mine către ceilalţi? Cât de mult ne vom conecta în Kli-ul comun? Fiecare îi umple pe ceilalţi.

Încearcă să gândeşti la asta astfel: Nimeni nu este capabil de asta singur, este posibil numai prin ajutarea celorlalţi, aşa cum este scris: Ei au ajutat pe prietenul tuturor. Aceasta este singura modalitatea în care este revelat vasul spiritual, Kli. Se găseşte în interconexiune, grijă şi ajutor. Asta nu se poate întâmpla în nicio persoană în mod individual; nu va fi în stare să simtă Lumina.

În mod individual este posibil să te separi de ego şi să nu doreşti nimic. Dar atunci când mă ridica la starea în care nu doresc nimic, care este problema? Ce pierd? Îmi lipseşte conexiunea cu ceilalţi pentru toate bunătăţile, Lumina superioară, să treacă prin mine către ei. Apoi, Lumina devine revelată, trece prin mine şi simt dăruirea către ceilalţi. Acesta devin vasul nostru spiritual comun, pentru că nu este nimic în mine, singur. Se formează numai în unitatea dintre noi.

Ştim deja că trebuie să muncim cu aceste stări ale senzaţiilor reciproce. Trebuie să încercăm un pic mai mult, doar un pic şi apoi se va întâmpla. Trebuie să ne ţinem de această stare.

Chiar acum, începem: toată lumea încearcă să se ridice deasupra şi să se conecteze cu ceilalţi în inimă şi minte. Trebuie să inventăm o anumită dimensiune superioară în care existăm cu toţi. Am obţinut această stare în deşertul Arava. Am avut această senzaţie. Acum, trebuie să o obţinem din nou.

Haideţi să încercăm asta: toată lumea să se ridice şi să se conecteze în dorinţa comună, senzaţia comună, gândul comun, care plutesc deasupra noastră. Să nu aveţi senzaţia corpului ci mai degrabă lăsaţi acest animal lângă voi, ca un câine lângă stăpân.

Trebuie să ne conectăm împreună în dorinţa comună, încredere, unde existăm deasupra egoului. Lumina Hassadim care ne va umple apoi este Kli pentru a îmbrăca Lumina Hochma.

Din Lecţia de pregătire pentru The World Arvut Convention 2011