Întrebare: În ce stare şi cu ce gânduri este bine să mergi la culcare?

Răspuns: Am vorbit de asta de multe ori. Omul trebuie să meargă în pat cu asemena gânduri încât dimineaţa să se trezească cu ideea că tot timpul a fost în adeziune cu Creatorul, nu atât cu grupul ci cu Creatorul.

Există un pic de „dar”. Dacă te gândeşti simultan la grup şi la Creator, totul îţi va deveni tulbure. Înainte să mergi în pat, seara, este necesar să încerci să găseşti un contact personal cu El şi să adormi cu asta pentru a te trezi cu asta.

Din Lecţia preliminara 8/16/12, Congresul Kharkov Convention

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: Au fost in trecut oamenii care sa ii asculte si sa urmeze sfaturile cabalistilor?

Raspuns: In timpurile trecute nu se poate vorbii despre un cabalist sau altul, ci despre o perioada intreaga de evolutie, perioada Avraham , perioada Itzac si Iacov, Iosef, Moise, Ioshua… Spiritul omului a actionat in aceasta perioada si a facut ce a facut . De exemplu, Moise a format poporul, a readus modul de corectare in adancul dorintelor lor si in sfarsit a adus poporul in tara Israel, adica la descoperirea Creatorului.

Totul este facut de catre cabalisti, cu toate ca in perioada exilului noi nu vedem asta.Tocmai prin cabalistii, lumea primeste „hranirea” care ii da posibilitatea sa existe. Altfel, nu ar fi fost nici o picatura de lumina, adica nu ar fii fost materie. In lume exista intodeauna cabalisti care, functei de vasele lor, apartin umanitatii intregi ca si unei trepte spirituale.

Se spune ca „coada la lei”, cei 9 Sefirot inferiori ai lumii Atzilut, impreuna cu  Lumina Hochma, coboara in lumiel BYA si devin  „capul la vulpi „(rosh la soalim). Caci acolo exista vasele sparte si de aceea apare intrebarea: cum sa le reparam ?

Pentru noi este necesara aceasta legatura si oportunitatea permanenta de tranzitie intre trepte. In lumea noastra cabalistii ne asigura de asta: pe de o parte ei sunt imbracati ca ceilalti asa ca astfel sa ne poata invata, pe de alta parte sunt legati de o treapta superioara. Nu sunt alte metode, caci noi ne aflam intr-un sistem general care exista dupa legi fixe.

Sa ne intoarcem la intrebare. Dupa un exil lung, poporul evreu a ascultat sfaturile cabalistilor in timpul lui Baal Shem Tov si ai elevilor lui. Ei au condus oamenii inainte si au dat nastere la generatii intregi care traiau conform cu realilzarea spirituala , care au legat „pamantul” lumii acestea cu inaltimea Ein Sof. A fost perioada marilor cabalisti care au actionat in doua lumii.

In ceea ce priveste detasarea puternica de spiritualiate din ultima suta de ani, este ceva ce probabil trebuia sa se intample .Situatia care s-a creat este intr-adevar critica. Si, cu toate acestea asa cum s-a spus : „Nu vaduvesc Israelul” Si astazi sant cabalisti care ne transmit iluminarea din lumea superioara.

Lumea noastra, e ca o mica pata neagra in mijlocul lumii spirituale. Suntem obligati sa introducem in ea iluminare, altfel ea nu va putea supravietui. Prin toate lumile Lumina ajunge direct aici, la dorintele stricate, corupte, iari cabalistii ne dau aceasta raza de lumina.

Tu ii numesti „oameni” cu toate ca aici nu este vorba de „ambalajul de animal”. Ei actioneaza in mod deliberat, pentru  ca sa coboare chiar mai jos, mai aproape de noi. De exemplu Baal Hasulam a cerut sa fie coborat ca sa aiba posibilitatea sa scrie si sa ajute oamenii care erau jos…

Din lectia despre ziarul „Hauma” 12.08.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Un atelier este o acţiune specială. Aş spune sacră. Vream să clarificăm o întrebare, să o clarificăm, nu să răspundem, pentru ca să ne fie clară. Apoi, vorbesc despre ea pentru a da explicaţii în câteva minute. Iar apoi, stând în cerc, vom discuta cum să găsim soluţia logică, soluţia reală la întrebare, dar nu ceea ce este descris în cărţi. În nici un caz nu ar trebui să ne bazăm pe vorbele înţelepte ale Cabaliştilor ci, mai degrabă, să comunicăm din inima noastră, pentru a păstra conexiunea unul cu altul.

Totuşi, eu trebuie să îmi accept prietenul ca măreţ, infailibil. Nu contează ce nonsensuri spune. Este sentimentul meu că este stupid; îl văd aşa pentru că nu sunt conectat suficient cu el. Dacă l-aş iubi aş simţi că, prin el, Creatorul este cel care îmi vorbeşte.

Astfel, în timp ce stăm într-un grup de zece, trebuie să înţelegem cu claritate cum să ne relaţionăm între noi. Reprezentanţii Creatorului stau în faţa mea şi ei îmi spun adevărul absolut. Trebuie să suprim orice criticism, orice distragere, orice m-ar îndepărta de ei. Ei spun, fără să realizeze, lucruri cu care nu pot fi de acord, sunt împotrivă lor; nu vreau să le aud; văd totul stupid, ca deja trecut, standard şi identic. Toate mi se par aşa, pentru ca eu să mă ridic deasupra lor.

Aşadar, suntem în faţa unei munci interioare imense.

Din Lecţia preliminară 8/16/12, Congresul Kharkov “Să ne unim să urcăm”

Filed under: Congrese, Munca in grup - Niciun comentariu→

Starea curentă a lumii este mult mai rea decât o simţim, o vedem şi o cunoaştem. Este adevărat că nu vorbim despre asta pentru că politicienii şi economiştii nu sunt interesaţi în crearea panici. Ei nu au nici un răspuns la întrebarea legată de criză. Nu au nici un răspuns şi nu este nimic de făcut. De ce ar trebui să ne panicăm în van? Şi au dreptate.

Dar noi trebuie să furnizăm oamenilor care sunt într-o stare de frică de foamete, secetă, frig, şocuri, iar impredictibilul se apropie acum din toate părţile. Ar trebui să încercăm să absorbim toate fricile animalice ale lumii, fricile pentru supravieţuire. Ne ajută să strângem şi să revelăm acea forţă, Lumina înconjurătoare (Ohr Makif), care va trece prin noi către lume şi totul se va calma. Toate ţările, societăţile şi oamenii vor începe să interacţioneze pentru că vor înţelege că aceasta este singura cale pentru a aduce lumea în echilibru, că nu mineralul, nu vegetalul, nu animalul, ci numai fiinţa umană distruge armonia şi totul este deranjat de acţiunile sale egoiste.

Ne lipseşte anxietatea, ne lipseşte isteria internă. Dacă ar fi acolo, ar fi  mai uşor.

Problema noastră este că suntem deconectaţi de această lume şi încercăm să găsim un colţ liniştit, undeva într-un loc mai înalt. Asta nu este bine. Din contra, ar trebui să găsim, pe de o parte, starea de măreţiei a scopului, iar pe de alta, frica interioară, pentru că egoismul nostru este hrănit numai prin acestea. Frica şi măreţia scopului sunt două mari forţe care ne împing de la spate (frica) şi ne trag din faţă (măreţia scopului). Ele ne vor ajuta să ne unim.

Ar trebui să punem presiune asupra noastră şi să încercăm să absorbim de la lume toate sentimentele negative care apar în conexiune cu criza şi să le schimbăm în forţa dezvoltării noastre. Într-adevăr, dezvoltarea apare sub legea „negării negaţiei”. Până când vom simţii mai mult sau mai puţin normal, nu vom ajunge la starea următoare. Numai suferinţa sau măreţia scopului, când sufăr pentru că nu le am, ne fac să avansăm.

Sunt două tipuri de suferinţă: suferinţa datorată lipsei sentimentului şi suferinţa datorată iubirii neîmplinite.

Din Lecţia preliminară 8/16/12, Congresul Kharkov “Să ne unim să urcăm”

Filed under: Congrese, Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Munca in grup - Niciun comentariu→