Întrebare: Cum mă poate trezi pe mine grupul?

Raspuns: Aceasta face parte din garanția reciprocă. Trebuie să simt că dacă eu nu-i trezesc pe ei, ei nu vor face la fel pentru mine.

Aceasta este de fapt problema: de ce adormim și nu avansăm, lăsand în urmă lumea? În loc să conducem din spate lumea spre corectare, așteptăm ca lumea să iși descopere singura boala sa, nimicitoare, mai mult și mai mult.

Dacă o rudă apropiată, cineva care îți este foarte drag, copilul tau, de exemplu, ar fi fost grav bolnav și s-ar fi simțit mai rău de la o zi la alta, ai fi așteptat liniștit până când el ar fi fost în stare fatală? Nu ai fi cautat pentru el un leac în toate modurile posibile? Nu ai fi făcut orice să îl convingi să ia remediul?

Iți faci griji, cu privire la lume, în același fel? Dacă nu, atunci nu îți îndeplinești slujba ta; grupul nu te face să te trezești și tu nu trezești grupul.

Din partea 1 a Lecției zilnice de Cabala 9/14/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Shamati, articolul 209: „Trei condiţii în rugăciune”: În rugăciune sunt trei condiţii:

1. Să crezi că El îl poate salva, chiar dacă el are condiţiile cele mai grele din toată generaţia lui, fiindcă „Este mâna Domnului prea scurtă ca să-l salveze?” Dacă nu, „Stăpânul nu poate salva vasul Lui”.

2. El nu mai are niciun sfătuitor, deja a făcut tot ce a putut dar a văzut că nu există niciun leac pentru suferinţa lui.

3. Dacă El nu îl ajută, mai bună îi va fi moartea decât viaţa.

Aceste trei condiții rezumă multe alte condiții  pe care o persoană trebuie să le adune în ea, în scopul de a ajunge la o rugăciune adevărată, la un strigăt. Strigarea este dorința din inimă. Se naște momentul în care ajungem la o dorință ce este adaptată la revelația lumii spirituale, revelația atributului dăruirii, momentul când suntem pregătiți pentru asta, chiar dacă suntem în această parte a Machsom -lui (barieră), care înseamnă că ne așteptăm să obținem ceva de la această descoperire.

Aceasta încă nu este o cerere pură și nu poate fi pură deoarece există zguduire între nivele.

Noi întotdeauna ne rugăm în Lo Lishma (nu pentru numele Ei), pentru noi înșine și de aici ajungem la Lishma (pentru numele Ei), daruire. Se spune: „Am lucrat și am găsit.” Dar totuși, dorința noastră trebuie să fie adaptată nivelului pe care suntem pe cale să-l atingem. Este imposibil a urca fără a respecta cele trei condiții.

Să presupunem că am respectat două condiții și înţeleg că am făcut tot ce mi-a stat în putere, dar nu există nici o mântuire. Cum pot determina că am făcut tot ce s-a putut? Chiar dacă brusc decid că este așa, este doar pentru un scurt moment şi apoi imediat,  încep deja să caut altceva ce pot face. La urma urmei, cum pot fi sigur că am încercat totul?

Aşadar există a treia condiție „mai bine mort decât viu” . O persoană ajunge la disperarea absolută și nu poate merge pe acest drum. Apoi, a treia condiție pare să crească a doua condiție prin aducerea unei persoane la un astfel de nivel extrem încât nu mai poate aștepta pentru a verifica și  a vedea ce altceva poate face, decât să strige o rugăciune.

Dacă eu nu primesc ceea ce vreau, atunci îmi e mai bine mort decât viu. Apoi, a doua condiție mă ajută, din moment ce funcționează în două sisteme: mintea și inima. Deci, eu pot spune mereu în minte că nu am făcut suficient în inimă. Emoțional pot să recunosc întotdeauna că nu am atins în minte examinarea necesară și clarificarea sentimentelor mele.

Deci în cele din urmă, toate condițiile duc la aceste trei condiții, care duc la o singură condiție: o rugăciune, înălţarea MAN.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 9/23/2012 Shamati #209

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

In om se trezesc tot timpul cerinte. Dar, daca cu toate astea, el se afla in grup si continua sa invete, trage inspre el ” maor-ul” si atunci incepe sa inteleaga ca toate problemele , chinurile , greutatile din inima , dispretul, toate situatiile pe care Creatorul ni le aranjeaza in viata , chiar cele mai neplacute  au fost predestinate pentru a arata ca totul vine de la Creator.

Si in al doilea rand, trebuie sa inteleaga ca nu trebuie sa ceara sa corecteze toate problemelea cestea. Pentru ca atunci s-ar adresa Creatorului din dorinta de a primi. Ci omul (Adam) trebuie sa se adreseze Creatorului deasupra  acestor probleme, fiind de accord cu el, fiind multumit si vazand in toate aceste actiuni care ii aduc tot felul de reactii neplacute , binele si harul Creatorului care o sa-l urmareasca toata viata. El trebuie sa ceara corectarea relatiei lui catre Creator .

Trebuie sa incerce sa se autocorecteze, netinand cont de ceea ce simte neplacut, privind neplacerile ca pe obstacole paste care poate sa se ridice, daca vrea sa le priveasca ca pe un ajutor bun in cucerirea „thunat haaspaa” . Si atunci toate aceste situatii neplacute, durerea , dispretul , derutarea, o sa i se para ca ajutor si har (Hesed) din partea Creatorului, care le-a trimis ca omul sa le primeasca ca pe un bun si peste ele sa poate cere pentru corectarea lui.

Cand omul termina aceasta etapa, el cere posibilitatea sa fie pregatit la orice vine de la Creator si din capul locului binecuvanteaza orice rau care vine la fel cum binecuvanteaza orice lucru bun. Si asta arata ca el primeste conducerea directa si inconjuratoare a Creatorului, asa cum s-a spus :”ahor vekadem tzartani”

Deci, noi nu trebui sa cerem sa gonim sentimentele, situatiile, influentele, deranjamentele neplacute si sa rezolvam toate problemele. In acest loc trebuie sa fim pregatiti sa vedem in toate aceste actiuni mana lui Dumnezeu si toate acestea au fost trimise intentionat ca sa ne construim peste ele relatia adevarata si sa formam vase de influenta (Kli ashpaa). Pana la aceasta masura, cand toate deranjarile si problemele nu numai ca o sa se opreasca de a deranja ci o sa vedem in ele har si o relatie speciala.

Si atunci nu o sa cerem Creatorului sa ne corecteze problemele noastre ci o sa ne autocorectam caracterul nostru prin faptul ca o sa vedem ceea ce castigam din asta si in locul raului cu toate aspectele lui vom vedea in acele locuri binele.

Lectie din „Notitele lui Baal Hasulam 23.08.2012

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce nu ne lasă Creatorul să reuşim în nimic şi ne forţează să ne îndreptăm către El?

Răspuns: El vă dă întreaga lume, vă obligă să faceţi anumite acţiuni şi face în aşa fel încât să vă îndreptaţi către El. Altfel, cum şi în ce mod aţi putea reuşi?

De fapt, tot ceea ce aveţi nevoie este să vă întoarceţi către Creator. Cum altfel vă puteţi corecta şi cum puteţi deveni similari cu El? Nu o să reuşiţi să vă ridicaţi din mlaştină trăgându-vă singuri de păr, sau, după cum este scris: „Un prizonier nu se poate elibera singur”, din moment ce sunteţi doar o dorinţă de a primi.

Deci, treceţi prin stadii diferite, la fel ca şi restul omenirii. Europenii, de exemplu, încearcă cu disperare să menţină „uniunea” între ei. De fapt, ei par a fi orbi şi stupizi, dar ce altceva pot face?

Nimic nu se va întâmpla până când ei nu vor trece prin întreg procesul şi în final îl vor abandona. Vor trebui să recunoască eşecul lor, indiferent că o vor face înainte de război sau după şi vor spune: „Asta este. Nu ştim ce să facem”. Apoi, ei ne vor asculta.

Deci, trebuie să pregătim o scrisoare în avans, cu instrucţiuni pentru ei şi să le-o trimitem. Este obligaţia noastră. Nu contează cine o primeşte şi cine o citeşte. Nu contează în ce coş uitat este aruncat şi nici ce filă va fi distrusă. Trebuie s-o facem.

Este la fel pentru fiecare dintre noi, dar diferit faţă de europeni. Trebuie să ne întoarcem către Creator, deoarece El este sursa tuturor forţelor. Cine ne poate ajuta? Avem nevoie de Lumina care Corectează şi de forţa dăruirii, pentru a ne ridica deasupra forţei de primire şi pentru a ne stabiliza în legătură cu ea.

Toată munca noastră provine din întoarcerea către Creator. Tot liberul nostru arbitru constă în accelerarea procesului, prin evitarea conflictelor. De ce ar trebui să experimentez eşecuri an după an, cu scopul de a le depăşi şi apoi să mă întorc către Creator?

După cum este scris: „Cine este înţelept? Acela care vede viitorul”. Astfel că, eu vreau să devin un om înţelept, acum! De ce ar trebui să sufăr ani întregi? Ce aş avea de câştigat din asta? Această avansare este numită „calea suferinţei”.

Calea bună este atunci când – fără întârzieri, prin intermediul grupului şi prin alte mijloace – eu atrag Lumina şi înţeleg imediat ce am de făcut, cum să mă înalţ. De ce ar trebui să mă adâncesc din ce în ce mai mult în conflicte, boli, dezastre şi lovituri constante?

Întrebare: Cum aş putea să doresc asta, dacă Creatorul îmi controlează dorinţa?

Răspuns: El îmi controlează dorinţa şi inserează în ea o nevoie motivantă pentru următorul nivel. Acum, acest nivel pare a fi întunecat. Întoarceţi-vă către grup, cereţi Lumina care Corectează şi totul va fi iluminat. Este întunecat pentru că priviţi la el prin intermediul calităţilor opuse.
Din a 4-a parte a Lecţiei zilnice de Cabala 29/8/12, “Exil şi Eliberare”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cabalistii atribuie invidia calităților care ajută o persoană să iasă din această lume și să intre în lumea spirituală. Într-adevăr, de ce ar trebui să îi invidiez pe alții? La urma urmei, toată lumea este specială și toată lumea își urmează propria cale. De ce ar trebui ca unicitatea altuia să mă facă gelos și să mă împuternicească pe calea mea?

Răspuns: Evoc invidia, pofta și dorința de respect în mine intenționat. Nu este vorba despre orice fel de persoană obișnuită care invidiază succesul altora sau care aleargă după respect. În această lume invidiem tot felul de prostii și chiar vrem lucruri frivole. Eu, dimpotrivă, iau doar ceea ce este necesar pentru viață și le dezaprob pe toate celelalte. Când am toate necesitățile de bază, mă construiesc pentru munca spirituală, și, în acest cadru, folosesc instrumente ca invidia.

În caz contrar, nu voi avea nimic cu care să avansez. Invidia, pofta și respectul sunt cele trei abordări egoiste, și cum pot lucra în interiorul meu fără ele? Aceste trei calitati mă scot din această lume; este ca și ieșirea din lumile BYA în lumea Atzilut.

Deci, dacă vreau să lucrez spiritual, mă uit la munca celorlalți și mă anulez înaintea lor. Apoi îi văd ca pe cei mai mari ai generației noastre: Ei au avansat departe, au obținut finala corectare, iar eu îi invidiez. Dacă nu-i invidiez, sunt lipsit de putere și nu mă pot mișca. Primesc toată puterea de a avansa de la ego-ul meu. Avansarea corectă cu intenția corectă, ceea ce înseamnă forma care este îmbrăcată în materie, îmi este adusă de către Lumină, în timp ce materia în sine prin care mă ridic este propriul meu ego.

Întrebare: Dar cum pot păzi de invidie intenția corectă?

Răspuns: În conformitate cu invidia, pofta și dorința de respect, intenția este construită. Transformi invidia în invidie pentru Creator, dorința de respect, în respect pentru Creator, pofta de ceva în aderare la El. În caz contrar, ce ai corecta? Ce construiești, un castel în nori?

Întrebare: Dar totuși, când invidiez, focul său mă consumă.

Răspuns: Nu, îți permiți să evoci invidia, pofta, și dorința de respect numai după restricții, atunci când nu mai este pentru tine, ci pentru a înțelege, pentru a determina „spațiul de lucru.”  Totul trebuie să fie să fie sub control, altfel, nici nu ar trebui să începi.

Pe scurt, încearcă. Nu-ți fie frică să cazi în invidie. Începe să lucrezi asupra ei. Ești norocos dacă-ți invidiezi prietenii; e bine. La urma urmei, nu avem nici o altă forță pentru a avansa. Dacă aș locui singur, fără mediu, aș fi ca un animal. Pe de altă parte, dacă societatea mă impulsionează și stimulează, arătându-mi în mod constant că prietenii au ceea ce îmi lipsește, asta mă ajută să avansez în viață. Am nevoie doar de un mediu special care îmi oferă exemple bune, pe care le invidiez.

Din partea a 4-a a Lecției zilnice de Cabala, 12/09/12,  „Pacea în lume”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Lumina afectează o persoană mai mult atunci când ea înțelege ceea ce citește sau atunci când ea este total confuză și exercită eforturi pentru a păstra intenția?

Răspuns: Este imposibil să știm. Lumina influențează tot timpul, dar o persoană poate simți acest efect nu imediat, ci în timp. Poate că în două săptămâni, sau chiar într-un moment nepotrivit, brusc o revelație se întâmplă. Nu poți ști cum se va întâmpla, deoarece există atât de multe condiții interne și externe care conduc, în consecință, la o astfel de dezvăluire.

Din partea a 2-a a Lectiei zilnice de Cabala, 11/09/12, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Actuala educație egoistă șterge unicitatea unei persoane. Ziarele, filmele, mass-media și internetul, toate au ca scop asta.

Ai presupus că internetul te ajută să păstrezi legătura cu ceilalți, dar adevărul este că te ajută să fii la fel ca oricine altcineva. Blochează întreaga noastră lume egoista integrală, în sine, în cel mai rău mod posibil, și, ca urmare, suntem toți conectați unul la celălalt și suntem toți identici.

Trebuie să recunoaștem că internetul ajută dezvoltarea noastră și ne aduce mai aproape de sfarsitul corectiei, deoarece relevă răul-  dar într-un mod rău. Vedem exemple standard prin net și consumăm o semnificație standard. „Mașina virtuală” ne duplică ca pe niște piese pe linia de asamblare.

În spiritualitate, este opusul; nu te asemeni cu alții în nici un fel. Ești absolut special și nimeni nu poate interveni. Până la urmă, toți avem direcții diferite; lucrăm pe frecvențe diferite și nu ne întâlnim, nu atingem calitățile celuilalt. Toată lumea are zece Sfirot, dar acestea sunt împărțite în alte zece, apoi tot mai mult. În cele din urmă, toată lumea face o încurcătură mare de conexiuni întrețesute, fiecare în funcție de măsura sa și de calitatea sa. Te poți aseamana cu un altul, dar nu ești egal cu el în nici un fel.

Întrebare: Dar mediul influențează, de asemenea, o persoană în spiritualitate?

Răspuns: Acolo, mediul doar te inspiră să-ți folosești unicitatea și nimic mai mult decât atât. În lumea noastră, publicitatea îți impune în mod constant ceva, în timp ce în spiritualitate, prietenii doar te stimulează prin invidie, poftă și dorință de respect, iar tu operezi intern, pe cont propriu. Este ca și cum ei îți dau o baterie, dar motorul, mijloacele de percepție, sunt ale tale.

Întrebare: În lumea noastră, eu folosesc, de asemenea, dorințele care sunt trezite în mine, de unul singur, nu-i așa?

Răspuns: Nu. Aici ești atras să reproduci un exemplu care este arătat la toată lumea; ești prezentat cu un anumit standard și, fie că îți place sau nu, îl îndeplinești prin felul in care te îmbraci, în comportamentul tău, și, în principal, în percepțiile tale interioare. Exemplul te influențează, fie că îți place sau nu.

De aceea, dezvoltăm educația integrală în conformitate cu care exemplul este un sistem „rotund”, în care suntem cu toții conectați. Astfel, trebuie să expulzăm toate celelalte exemple. În caz contrar, pur și simplu nu vom supraviețui.

Întrebare: Dar, conform educației integrale, eu voi dori, de asemenea, să fiu ca altcineva.

Răspuns: Toată lumea trebuie să fie ca cineva care are mai mult succes. De exemplu, atunci când se angajezi în culturism în lumea noastră, Schwarzenegger este exemplul de urmat, iar imboldul este mediul care-l respectă.

Îți pui dorințele sub presiunea externă și le împlinești. Cu alte cuvinte, ego-ul te împinge înainte și te sculptezi în conformitate cu modelul general acceptat- potrivit cu exemplul lui Schwarzenegger. Ți s-a spus că ar trebui să fii ca el și lucrezi asupra ta, în scopul de a-ți egaliza forma cu a lui.

Pe de altă parte, în munca internă îți împlinești atributele atunci când le concentrezi din nou de la egocentrism spre exterior. Acest lucru îți permite să le folosești în mod diferit și să fii în contact cu cei din jur. Primești o oportunitate pe care nu o aveai înainte și construiești ceva nou.

Deși grupul este omogen, te conectezi cu fiecare membru prin atributele tale și aceste conexiuni sunt diferite pentru fiecare. La urma urmei, fiecare își are propria structură internă.

Ți se spune că trebuie să ajungi la o echivalența de formă cu Cel care dăruiește. Dar unde este El? Ți se cere să te conectezi cu prietenii ca un singur om într-o singură inimă, dar unde este exemplul? Care este standardul?

Auzi de la mediu foarte clar: „Dacă nu faci asta, ești inutil.” Deci, ce ar trebui să fac? La urma urmei, nu există exemple pe care să le pot urma. Ai citit fiecare articol de o mie de ori și tot nu intelegi nimic.

Este totul astfel încât să te privești pe tine. Mediul doar te provoacă și asta e tot. Prietenii nu lipesc afișe ca cele cu Arnold Schwarzenegger pe perete. Nu există nici un exemplu real și nu știi ce să faci. Este o problemă reală.

Astfel mereu ești în căutare: „Poate că în acest fel? Poate că în acel fel? Cum arată Creatorul? Ce este atributul dăruirii? Cum pot transcende mintea? Nu știu nimic! Așa că lasă-mă să văd și aud ceva, cel puțin! „Dar nu. Este imposibil să percepem spiritualitatea prin organele noastre senzoriale.

Așa este exact „auto-împlinirea”: Nimeni nu te presează, nici măcar profesorul. În timpul lecției, el poate vorbi deschis, dar niciodată personal cu tine- niciodată. Este interzis să se invadeze lumea interioară a unei persoane.

Întrebare: Asta înseamnă că trebuie să ajung la disperare că nu găsesc exemple?

Răspuns: Caută; nu renunța. Exemplul este în grup și-l vei găsi, dacă te dedici acestei căutări. „Trebuie să-l găsesc. Imaginea Creatorului este ascunsă acolo, printre prieteni, în legătura dintre ei. ” Tu nu-l vezi, dar dacă te concentrezi, va apărea ca într-o imagine tridimensională.

Aceasta este munca ta internă și nimeni nu are acces la ea. Numai tu construiești atitudinea față de ceea ce noi numim un „grup.” Intri în el și acționezi acolo până găsești o imagine, o formă, atributul dăruirii, limitele sale, amprenta sa, impresia pe care o lasă.

Întrebare: Dar este acest exemplu ascuns de mine?

Răspuns: Și cum îl vei vedea fără o echivalență de formă? Creatorul este în fața ta. Atributul dăruirii, Lumina superioară, umple totul. Daca vrei un exemplu, ajungi la nivelul minim de compatibilitate cu ea, fă eforturi (aceasta se numește o rugăciune), iar El te va ajuta.

Apoi, Îl vei vedea, dar prin vederea ta interioară, mult mai clar și „suculent”, decât simți temporar în toate simțurile tale, care penetrează departe și profund și este de o mie de ori mai clară decât vederea noastră obișnuită, prin care doar vedem externalitatea , fără a învăța măcar puțin despre internalitate …

Din partea a 4-a a Lecției zilnice de Cabala, 9/9/12,  „Pacea în lume”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Modul in care toate ființele create se raporteaza la mine este numit Creatorul? Unde il descoper? În atitudinea mea față de ființele create!

Când mi se va revela? Când ma voi raporta la toate ființele create cu dragoste și dăruire.

Ce voi afla despre ființele create? Voi afla ca ele sunt părți ale mele, inseparabile de mine, care sunt utile pentru mine, de care am nevoie. Nu exista nimic in lume care mi-ar face rău și ar putea fi dusmanul meu.

Acest lucru înseamnă că imi dau seama ca toate fiintele create relationeaza cu mine fie cu daruire de dragul daruirii, ceea ce se se numește „Ceea ce este rau pentru tine , nu face aproapelui tău”, fie primind de dragul celui care daruieste, adica cu iubire pentru celalalt asa ca pentru sine. În esență, aceasta este manifestarea atitudinii Creatorului fata de mine, ca și cum El generalizează toate aceste atitudini ca si gradul lor cel mai înalt.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala 8/8/12, Studiul celor Zece Sfere

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Pacea în lume”: Astfel, pacea lumii și pacea statului sunt interdependente. Prin urmare, vom găsi în mod necesar că, chiar și acea parte a statului, care este în prezent mulțumită de viața ei, care sunt agilii și inteligenții, au încă destul să fie preocupați de siguranța vieții lor, din cauza tensiunilor cu cei care se străduiesc să-i răstoarne. Și dacă ei ar înțelege valoarea păcii, ar fi fericiți să adopte conduita de viață a ultimei generații, pentru că „tot ceea ce un om are, va da pentru viața sa”.

Există o condiție simplă pentru o viață mai bună a ultimei generații, iar asta este să știe că pe tot pământul, în întreaga umanitate, totul este conectat integral și global și nimeni nu este liber de acest cont general. Toată lumea este conectată cu toată lumea în conexiuni complete pe care le cunoaștem și pe care nu le cunoaștem, cele revelate și cele ascunse. Există milioane de lanțuri întinse între noi, prin gândurile mele și dorințele mele și prin tot ceea ce sunt. Dacă nu le-am descoperit încă, nu înseamnă că ele nu există. Desigur, ele există și sunt tot mai clar revelate în fiecare zi.

Singurul lucru pe care-l pot face este să înțeleg că acesta este modul în care există, însă înțelegerea nu este suficientă-  trebuie să ajung la sentimentul că am fost capabil să utilizez în mod corect situația. Las-o să mă limiteze când fac ceva greșit și să mă împingă înainte în inițiativele potrivite, în funcție de sistemul general în care suntem cu toții conectați unii cu alții.

Dacă nu simt, voi pierde această oportunitate: Voi începe să spun un lucru și să fac un alt lucru, ceea ce se întâmplă de fapt în prezent.

Ei bine, în primul rând trebuie să înțeleg asta eu însumi și s-o explic celor din jurul meu. Dar în cele din urmă, acest sistem trebuie să ne fie descoperit, astfel încât să vedem cu adevărat, cu ochii noștri și cu înțelegerea noastră, astfel încât să-i simțim semnalele venind de la inimă la inimă, de la minte la minte.

Nimeni nu va fi capabil să gândească și să contemple singur. Fiecare va trebui să se conecteze la întreaga lume în gândurile sale. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o singură inimă și de o singură minte pentru toată lumea.

Viața însăși cere unitate. Ne îndreptăm în această direcție și vom ajunge acolo oricum, dacă nu acum, atunci mai târziu. Deci, cum putem face asta? Ne vor ajuta vreun guvern mondial sau vreo poliție mondială? Ce pot face?

Avem nevoie de un mijloc special, care ne va arăta legătura dintre toți într-o manieră emoțională și cognitivă, astfel încât să nu ne uităm la ea din afara, ci să ne găsim de fapt, pe noi înșine în ea.

Atunci automat mă voi îngrijora pentru alții: Dacă mă gândesc, mă gândesc la toată lumea, dacă iau o decizie, iau în considerare pe toată lumea. Voi fi puternic și strâns conectat la general. Fără aceasta, nu există nici o șansă să reușim.

Întrebare: Ai descris starea finală, dar nu cum să ajungem acolo.

Răspuns: Asta-i adevărat. Chiar și acum îmi pot folosi simțul comun și mintea mea corectă, în scopul de a-mi descrie modul în care lucrurile ar trebui sa fie. Dacă văd deja sistemul general, cum mă obligă la acest moment? Apoi, alte condiții vor fi dezvăluite, chiar și cele severe și necunoscute.

Încă trebuie să mă gândesc în mod obiectiv în ceea ce privește prezentul: Există anumite componente care sunt conectate într-un anumit fel.

Cum le conectez, astfel încât fiecare să simtă pe toți ceilalți și fiecare să poată lua pe oricine altcineva în considerare?

Fiecare știe natura celuilalt temeinic și este nelimitat conectat cu toată lumea într-o varietate de conexiuni și are o astfel de minte largă încât poate lua pe toți în considerare, planifica imediat proiecte în numele tuturor și efectua operațiuni reale, asigurat că aceste operațiuni sunt optime și că, în circumstanțele actuale, sunt cele mai bune posibil.

În caz contrar, dacă fiecare va continua să aibă grijă în conturile sale personale, în condițiile conectării reciproce în creștere, totul va cădea, precum o mașină ale cărei piese se împrăștie in orice direcție atunci când are loc un accident.

Așa că trebuie să vedem imaginea unității noastre ca fiind obligatorie: Fiecare are mintea tuturor și fiecare are sentimentele oricărui altcineva. Cum este posibil? Asta este o întrebare în sine. Dar chiar și acum vedem deja că natura ne prezintă această problemă.

Din partea a 4-a a Lecției zilnice de Cabala, 13/09/12,  „Pacea în lume”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lumea, Unitate - Niciun comentariu→

Opinie (Dalai Lama, al 14-lea Dalai Lama Tenzin Gyatso) „Toate religiile majore ale lumii, cu accentul lor pe iubire, compasiune, răbdare, toleranță, și iertare pot și promovează valorile interioare. Dar realitatea lumii de astăzi este că fundamentarea etică în religie nu mai este adecvată. Acesta este motivul pentru care sunt din ce în ce mai convins că a venit timpul să găsim un mod de a ne gândi la spiritualitate și etică dincolo de toate religiile. ”

Comentariul meu: Este timpul să ne rupem de credința în cele care nu pot fi nedovedite și să urmăm numai adevărata cunoaștere extrasă din înțelegerea Naturii, ca sistem de management superior, fiind în același timp limitați la înțelegerea materiei și formei materiei, așa cum se menționează în Introducere la Cartea Zohar si nimic mai mult, pentru că orice altceva dincolo de asta, este parte din ceea ce nu poate fi simțit, și acesta este motivul pentru care este de nedovedit.

Doar prin înțelegerea naturii, legilor și tendințelor sale de dezvoltare, și numai în măsura în care este revelată omului, așa cum este indicat de Cabala: „Judecătorul are doar ceea ce pot vedea ochii săi,” putem găsi soluția potrivită pentru toate problemele noastre.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→