Tora, ”Leviticul”, (Kedoshim), 19:13: Nu vei oprima aproapele, nici nu vei fura; salariul angajatului să nu rămână la tine toată noaptea până dimineața.

O persoană nu ar trebui să joace feste sofisticate pe alte persoane, în nici o împrejurare. Ea trebuie să fie onestă și sinceră cât mai mult posibil, altfel atributul iubirii și dăruirii nu funcționează. Când ne ridicăm deasupra stării noastre corporale în grup, înțelegem că nu există nimic să putem face deoarece am fost creați în acest mod și că toate problemele sunt deasupra creaturii noastre corporale, în unitatea dintre noi în iubire reciprocă și dăruire. Atingem o stare în care nu pot exista minciuni. Altfel, o persoană se înșeală pe sine, deoarece nu stabilește o conexiune cu alte părți ale sufletului său.

Este așa deoarece împreună, formăm un suflet unic, care este unul pentru toți și toți sunt încorporați în acest suflet general. Apoi, el este încorporarea ta, sufletul tău din perspectiva ta. Deci, cine te poate înșela dacă acesta este, de fapt, tu? Cine te poate minți și cine poate să trișeze sau să fure, să scadă în dăruirea ta, sau să lase ce poti face astăzi pentru mâine? Asta înseamnă că asta nu mai este dăruire. Prin urmare, spune…”nici nu vei fura (aproapele tău)” deoarece el este, de fapt, o parte din voi.

Creatorul efectuează întreaga corecție în noi. O parte a corecției este umplută prin eforturile noastre evidente și o parte a acesteia decurge din eforturile care nu sunt evidente. Brusc, vei descoperi că nu muncești în scopul de a dărui, ci pentru a primi, prin sentimentul că totul este al tău. Asta înseamnă că justifici că ești un hoț, deoarece ești autorizat să faci ceea ce alții sunt autorizați să facă.

Exista un film popular în Rusia în trecut, numit Să fii atent la mașină, în care personajul principal fura mașini doar de la hoți. Avea obiceiul să vândă mașinile furate și să dăruiască banii orfelinatelor. Aceasta înseamnă să fii propriul judecător. Aici este problema, când o persoană crede că face un lucru bun și că el nu fură. Asta înseamnă că trebuie să fie conștient de ceea ce se întâmplă, și nu poate să fie decât după ce fură. Nu putem face nimic și trecem prin multe faze diferite. Este spus că nu există un drept pe pământ care să facă bine și să nu păcătuiască. Este imposibil de a sări peste aceste faze.

”Salariul angajatului să nu rămână la tine toată noaptea” înseamnă că, atunci când trebuie să dăruiți, trebuie să o faceți imediat. Dacă te vei opri, te transformi în acela care primește în locul celui care dăruiește, chiar dacă nu beneficiezi deloc. Astfel, lumi întregi sunt revelate într-o persoană în ceea ce privește relația sa cu alte persoane și, în aceeași măsură, cu Creatorul.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 26.03.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se poate anula o persoană?

Răspuns: Cineva face acest lucru din disperare sau deznădejde. Acest lucru are loc cu condiția ca persoana să nu fugă. Dacă vine la clasă de două ori pe săptămână în loc de șapte ori, și nu se include în grup prelungește timpul. Desigur, nimic nu se pierde, și chiar cel mai mic efort contează mereu. Dar întrebarea rămâne, care este contribuția ei?

Stabilește un calendar clar, precum munca în grup și diseminarea, și apoi începi să implementezi fără nici o dorință. Inima este în locul unde sunt acțiunile. Este modul în care existălumea noastră și este un lucru bun că a fost concepută astfel. La urma urmei, putem trezi inimile noastre cu ajutorul acțiunilor.

Oamenii adoptă copilul altcuiva, fa eforturi și încep să iubească acest copil. La început nu au pentru el iubire naturală dar mai târziu, acest copil devine un copil mai iubit pentru ei decât un copil biologic. Acest lucru necesită mult efort. Am pus mult efort în dezvoltarea nostră spirituală. Dar trebuie încă să fie analizat pentru a ști ce ne-a dat. Cădem în disperare și asta este foarte bine! Disperarea nu trebuie să ne arunce înapoi acasă, în locul unde copiii lui Israel au suspinat datorită muncii grele.

Un om este obligat să se îmbarce pe următorul nivel al muncii, dar îi scapă asta deoarece, la urma urmei, este dezamăgit. O persoană crede că rezultatul este evident și nu poate înțelege că de fapt dezamăgirea este acest rezultat. Acesta ar trebui să fie rezultatul corect la nivelul actual al unei persoane.

Dacă o persoană se gândește că nici un rezultat nu a fost vreodată realizat și nu a existat nici un succes, ea acuză grupul, profesorul, și decide să îl părăsească. Singurul lucru de învinuit este lipsa de înțelegere a dezvăluirii unei persoane, că nu are puterea să se apropie de Creator. Ce ar putea să fie mai bine decât o astfel de stare?

Nu ar trebui să fie momente mai fericite în viață decât atunci când toate tentativele unei persoane eșuează. Vedem că prietenii care erau cu noi de mulți ani nu au înțeles asta și au plecat. Fiecare dintre noi poate să fie în locul lor, așa cum este spus: ”Nu crede în tine până în ziua în care vei muri”, până la moartea egoismului și corectarea completă a dorinței tale.

În această stare, este necesar să te tragi la lecție prin forță și încearcă să te trezești, să te angajezi cu grupul și să primești forța grupului. Aceasta este munca. Nu este nimic deosebit să te bucuri cânt te trezești și să te simți inspirat de la început. Dar dacă te trezești cu efort și tragi de tine cu forța și începi să te trezești și să te forțezi să muncești, atunci faci cu adevărat munca. Trebuie să iubești această muncă prin care te trezești din starea de inconștiență.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 04.12.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Povestea lui Iov reproduce esența suferinței umane. Atunci când seria nenorocirilor fatale se abat asupra lui, Creatorul îi spune lui Iov: ”Unde erai tu atunci când am creat pământul?” Ce înseamnă această întrebare?

Răspuns: Simți că ești o ființă umană, că ești mai mare decât tot și că ești, deci, obligat să iei dezvoltarea în mâinile tale pentru a guverna lumea. Iov nu vrea, pur și simplu, să privească alt lucru decât ceea ce posedă. Desigur, continuă deci să sufere.

Întrebare: Se pare că, Creatorul spune lui Iov: Nu înțelegi cum este controlată natura; Cum poți să înțelegi ce ți se întâmplă?” Astfel, ce trebuie o persoană să cunoască: Creatorul, Satana (înclinația rea) sau ambele?

Răspuns: Este același lucru: cele două formează opusul aceleiași forțe ce acționează în lume. Numai forța iubirii acționează în lume, astfel că întreaga natură este conectată, amabilă și armonioasă, cu excepția unei mici zone, care se numește natura umană.

Această forță este lipsă în noi în mod intenționat, pentru ca prin noi, conștient, prin propriile mâini și acțiuni, să o creăm între noi. Apoi, vom fi asemănători (Domeh) Creatorului, similari cu întreaga natură, și ne vom numi Adam (om).

Întrebare: Ce se va întâmpla cu Satana? Va dispărea?

Răspuns: Nu există! Înclinația rea, adică ura, se manifestă în noi datorită lipsei de iubire. Ura nu are existență proprie; este lipsa iubirii, conexiunii, cooperării și garanției reciproce. Dacă noi vom umple acest loc, atunci nu va exista decât bine. Aceasta este ceea ce descrie istoria lui Iov.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Recent, ați avut o serie de prelegeri în Statele Unite. Cine a fost publicul dumneavoastră?

Răspuns: Publicul meu este Babilonul antic, de unde Avraam a dorit să ia toți oamenii și să-i aducă la următorul nivel de existență. Nu împărțim pe nimeni în funcție de culoarea pielii sau a altui motiv; ne adresăm întregii omeniri exact în același mod. La urma urmei, cine sunt evreii? Sunt cei care, în dorința lor de a încerca să găsească sensul vieții, l-au urmat pe Avraam. Există milioane de persoane ca acestea astăzi.

Întrebare: Credeți că poporul evreu a fost ales?

Răspuns: Prin popor evreu, vreau să spun cei care sunt descendenți ai Babilonienilor care l-au urmat pe Avraam, și au creat poporul pe baza legii ”iubește aproapele tău ca pe tine însuți”, adică, cei care sunt conectați unii cu ceilalți, și cei care aspiră astăzi să atingă existența superioară, așa cum discipolii lui Avraam au făcut-o altădată. Și asta nu depinde de culoarea pielii.

Din kab.tv, ”Opinii speciale”, 17.08.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

1. Trebuie să-mi amintesc mereu că răul este forța de la Creator, deoarece ”Nu este nimeni în afară de El”. Cum trebuie să tratez răul? Răul mi-a fost dat pentru corectare astfel încât să fie transformat în bine.
2. Când răul devine bun? Acesta devine astfel atunci când corelez răul cu Creatorul.
3. Cum putem dezvălui răul să devină bine? Lumina intră în dorințele între care nu există ecran (conexiune, intenție comună și garanție reciprocă) și astfel Lumina întoarce răul (egoismul) în bine, care umple ”spațiul” între noi. Cu eforturile noastre atragem OM (Ohr Makif, Lumina care corectează), invităm răul (egoismul, Faraon, partea opusă a Creatorului) care se transformă în bine (efuziune, iubire, dezvăluirea Creatorului).
4. Cum atribuiți întreaga noastră muncă Creatorului? Totul vine de la Creator. Exilul este acolo unde Creatorul se ascunde de o persoană; munca în exil este dezvăluirea Creatorului și ieșirea din exil înseamnă dezvăluirea că ”Nu este nimeni în afară de El”.
5. Care este cauza pentru împovărarea stării de spirit spirituale? Faptul că o persoană uită că primim totul de la Creator! Și, de îndată ce își amintește asta, este imediat determinată cum să se comporte și să acționeze în această stare desenată de Creator.

Filed under: Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este un cabalist care face o muncă practică?

Răspuns: Un cabalist care face o muncă practică este un om care dezvăluie Creatorul în lumea noastră și vrea să aducă întreaga lume la El. El muncește la schimbarea ego-ului în dăruire, altruism, de la ură la iubire, de la separare între noi la unitate. El realizează gândul Creatorului în lumea noastră, studiază și face.

Un adevărat cabalist este un materialist și nu un mistic. El vede că lumea întreagă există ca un tot sub influența unei forțe și înțelege că, în această lume, totul funcționează sub o lege, o lege de completare, de unitate și integralitate reciprocă, însemnând legea iubirii și, dacă ea nu ne pare astfel, este doar pentru că noi suntem construiți astfel și trebuie să corectăm punctul nostru de vedere incorect. Răul pe care-l vedem în afara noastră este, de fapt, în noi și se traduce prin viziunea noastră deformată asupra lumii exterioare. Dacă eram complet corectat, atunci nu vedeam răul în lume.

Întrebare: Asta înseamnă că un cabalist nu vede nici un rău în lume?

Răspuns: Asta depinde de gradul său, faptul este că ego-ul nostru, care este numit Faraon, este divizat în 125 de grade egoiste, iar cabalistul le corectează în el în porțiuni, în părți, de la gradul cel mai mic la cel mai mare.

Corectând pe fiecare dintre ele, e ca și cum s-ar fi ridicat în gradele scării de realizare, la conexiunea cu forța superioară, în adeziune cu întreaga omenire și în această adeziune simte Creatorul.

A fi un cabalist practic înseamnă a fi un profesor sau un student, acela care realizează lumea superioară, studiază după surse cabalisttice autentice și se consacră în întregime lor, pentru că întregul nivel al lumii spirituale este, de asemenea, realizarea scopului vieții.

Pentru că, atunci când începeți să înțelegeți cu cine aveți de-a face, tot restul în această lume este în mod clar perceput ca rezultat al imaginației umane; sunt eforturi și experiențe neînsemnate în raport cu realizarea eternității, finalizării, a perfecțiunii Creatorului.

Din ”Scurte povestiri”, kab.tv, 22.10.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→