Michael Laitman, pe Quora: “Cum se schimbă societățile și care sunt forțele majore ale schimbării?“

Natura noastră este să ne bucurăm, să primim plăcere, iar dorința noastră de a ne bucura crește constant. Ca urmare a dezvoltării sale, cere împliniri noi și diferite, din nou și din nou. La fel, cu cât dorința de a se bucura crește, cu atât mai mult umanitatea dezvoltă modalități din ce în ce mai sofisticate de a o împlini.

Momentan suntem într-o stare unică. Capitalismul a ajuns într-o fundătură. În ultimii 50 de ani am încercat să-l reînviem, dar nu ne-a reușit. Astăzi, natura ne dezvoltă într-o nouă stare, împotriva voinței noastre.

În trecut, am participat la tranziții care au avut loc în întreaga societate, deoarece astfel de tranziții s-au aliniat cu creșterea dorințelor noastre egoiste, a naturii noastre. Am dezvoltat fiecare grad succesiv al societății noastre, făcând pași pentru a trece de la sclavie la feudalism și apoi la capitalism, care este ceea ce avem acum.

Astăzi însă, nu vom găsi liniștea rămânând într-un sistem capitalist și nu vom putea crea următorul nivel de dezvoltare prin forța propriei noastre voințe, pentru că am ajuns la o săturare a dezvoltării noastre egoiste. Egoul nostru nu mai are nevoie să crească la un nou nivel de dezvoltare și, prin urmare, nu avem nevoie să construim nicio stare nouă prin mijloacele noastre obișnuite, așa cum am făcut în trecut.

Următorul nostru grad de dezvoltare va fi unul care se va opune ego-ului nostru. Va trebui să ne adaptăm la următorul nostru grad de dezvoltare, inversând egoismul nostru, precum și pe noi înșine. Va trebui să creștem conștient, să recunoaștem că forța egoistă care ne-a condus dezvoltarea până astăzi este o forță negativă, care ne duce la tot mai multe probleme și crize în epoca noastră actuală. Prin realizarea negativității în dorințele noastre egoiste, va trebui apoi să concluzionam că trebuie să ne ridicăm la o stare opusă.

Astăzi, ego-ul nu ne mai dezvoltă. Natura ne dezvoltă după propria sa formă, care este altruistă, interconectată și interdependentă. Astfel, trebuie să ne adaptăm și să construim umanitatea în armonie cu natura și să nu ne mai dezvoltăm contrazicând-o. Trebuie să dezvoltăm legături de conexiune pozitivă în întreaga societate umană, în loc să lăsăm să prolifereze formele egoiste de exploatare a altora în numele propriului beneficiu.

Astăzi, suntem în pragul unui nou tip de transformare și tranziție. Nu ne mai putem dezvolta urmărind în mod natural creșterea ego-ului, deoarece ego-ul a devenit exagerat și și-a saturat dezvoltarea.

Este foarte greu, pentru că omenirea nu înțelege că avem o dezvoltare egoistă saturată, iar guvernele cu siguranță nu înțeleg. Capitalismul cronic se află într-o stare în care fiecare dintre susținătorii săi îi susține pe ceilalți și nu dorește să se gândească la nicio schimbare.

Cabaliștii de astăzi simt că este datoria lor să explice ce va întâlni omenirea în curând, pentru că spre deosebire de revoluțiile pe care le-am avut în trecut, care au schimbat fața umanității, acum întâlnim un timp nu al revoluției, ci o inversare completă. Să sperăm că vom reuși să explicăm acest lucru și, prin aceasta, că vom ajuta la înțelegerea și atenuarea schimbărilor pe care trebuie să le sufere societatea umană. În caz contrar, umanitatea va trece prin următoarea fază a dezvoltării sale printr-o mulțime de dureri și suferințe nefericite.

Bazat pe videoclipul „De ce au loc schimbări?” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman și Chaim Ratz. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când anularea egoismului vine de la Creator, este o stare foarte dureroasă. Cum putem obține singuri calitatea anulării? Este posibil?

Răspuns: Este imposibil. Singurul lucru pe care îl putem face este să-i cerem Creatorului să o facă. Suntem creații. Și o ființă creată este ceea ce a fost creat și nu se poate schimba. Deci nimic nu ne va ajuta.

Dar, să-i ceri serios Creatorului să facă cu adevărat ceea ce este necesar, este posibil doar printr-un grup care este un sistem prin care ne conectăm cu Creatorul.

Înțelegem că, în epoca noastră – a tehnologiei – dacă vreau să mă conectez cu cineva, trebuie să acționez printr-un fel de comutator care să mă conecteze la locul prin care vreau să trec. Adică este nevoie de o rețea, o conexiune, o linie; este necesară cunoașterea modului în care se realizează toate acestea. Și toate acestea se fac prin grup.

O parte a grupului trebuie creată de noi, așa cum scriu Rabash și alți cabaliști. Aceste principii sunt cunoscute de mii de ani. Iar cealaltă parte este făcută de sus, de către Creator, în conformitate cu eforturile noastre. Aceasta este o muncă reciprocă într-un grup, în care începem să ne întâlnim cu El.

Când creăm un grup și de fiecare dată îl îmbunătățim și îl facem mai compus, devotat și mai conectat unul cu celălalt și cu scopul, ne construim pe noi înșine și legătura noastră cu Creatorul, iar El ne schimbă. Ȋn acest mod procedăm.

[293141]
Din International Convenţia Internaţională “Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/7/22, “Anulȃndu-ne ȋn faţa prietenilor” Lecţia 2

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Fără amnistie pentru Israel, până când nu va fi amnistie ȋntre noi ”

Recent, Amnesty International a tras în Israel o tolbă de săgeți otrăvitoare. Cineva se poate întreba, ce este nou? Un nou raport al ONG-ului internațional acuză Israelul că este un stat de apartheid, nu numai în ceea ce privește politicile sale în Cisiordania și Gaza ci și în interiorul granițelor sale. De data aceasta pune sub semnul întrebării însăși natura statului evreiesc și chiar dreptul Israelului de a exista. Există un singur antidot împotriva acestei polemici urâte: unitatea evreiască.

„În cursul înființării Israelului ca stat evreiesc în 1948, Israelul a expulzat sute de mii de palestinieni și a distrus sute de sate palestiniene în ceea ce a echivalat cu o curățare etnică”, se arată în raportul de 278 pagini intitulat Apartheidul Israelului ȋmpotriva palestinienilor: Sistemul Crud Al Dominaţiei Și Crima Împotriva Umanității. Nici mai mult nici mai puțin.

Unde sunt vocile împotriva altor regimuri totalitare și dictatoriale din întreaga lume, în timp ce Israelul este în mod sistematic identificat și acuzat de crime oribile? Fie că ne place sau nu, este un fapt că statul evreu este judecat după un standard complet diferit de restul lumii, iar asta se numește antisemitism. Trebuie să ne întrebăm unde își are rădăcinile acest antisemitism pentru a-l combate.

În realitatea globală complicată în care trăim astăzi, cu cât problemele sunt mai dese și mai intense, cu atât omenirea dă vina pe această mică națiune de evrei pentru problemele sale. Amnesty International și alți adversari par să ne spună că, dacă Israelul ar fi nimicit, problemele lumii s-ar termina.

Ei nici măcar nu își pot explica de ce ne persecută cu insistență și hotărâre, dar prin acest „tratament special” antisemiții ne ridică inconștient statutul de popor cu un rol deosebit în această lume. Rezumat în termeni simpli, mesajul lor este că statul Israel, întemeiat pe Țara lui Israel, este obligat să existe în conformitate cu legile națiunii Israel – să fie „ca un singur om cu o inimă” și să acționeze în conformitate cu regula „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Dacă națiunea nu există în acest fel, în conformitate cu aceste legi, ei cred că evreii nu au dreptul să existe pe pământul lor, așa că trebuie trimiși înapoi în Diaspora până poate, peste câteva sute de ani se vor întoarce și vor reuși să se unească.

Principiul unității ar trebui implementat în primul rând în poporul evreu pentru a da un exemplu altor popoare. Așteptări atât de mari față de Israel au fost exprimate de unii dintre cei mai vocali critici ai noștri de-a lungul istoriei. De exemplu, antisemitul american Henry Ford a recunoscut în cartea sa The International Jew: „Întregul scop profetic cu privire la poporul Israel pare să fie acela de a lumina lumea moral prin intermediul lor”.

La celălalt capăt al spectrului se află iubitorii lui Israel, înțelepții națiunii care au știut să definească sensul și scopul poporului evreu, precum Rav Abraham Isaac HaCohen Kook, care a explicat rolul națiunii evreiești în scrieri: „În Israel se află o sfințenie ascunsă de ridicare a valorii vieții însăși prin Divinitatea care este prezentă în Israel… Cu o deplinătate completă va fi ȋmplinită în casa lui Israel și din ea va radia către pământ și pentru întreaga lume, „pentru un legământ al poporului ca o lumină a națiunilor”. (Rav Abraham Isaac HaCohen Kook, Ein Ayah [Un ochi de șoim])

Cu alte cuvinte, dacă nu reușim să menținem solidaritatea și coeziunea între noi, vom continua să ne confruntăm cu mari probleme. Dar dacă ne bazăm relațiile pe iubire și înțelegere reciprocă, vom fi o sursă de bunătate care se răspândește în întreaga lume, iar ostilitatea față de noi va dispărea.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “O altă perspectivă asupra comentariului din „Perspectiva” al lui Whoopi Goldberg ”

La începutul acestei săptămâni, actrița și comediantul Whoopi Goldberg, care găzduieşte ȋn parteneriat emisiunea „Perspectiva”, a spus în cadrul emisiunii: „Holocaustul nu este despre rasă”, ci despre „inumanitatea omului față de om”. Reacția a urmat curând și ABC care produce emisiunea, a suspendat-o pe Goldberg pentru două săptămâni. Holocaustul este cu siguranță despre rasă; singura problemă este că evreii nu sunt o rasă. Dacă ei și lumea ar fi știut ce înseamnă să fii evreu, soarta evreilor și soarta lumii ar fi fost foarte diferite de starea actuală dezastruoasă atât a evreilor, cât și a lumii.

Evreii nu sunt Albi, așa cum a subliniat Goldberg. Nu au o culoare distinctă, deoarece nu au o origine distinctă din care provin. Primii evrei au fost urmașii lui Avraam, care s-a născut în Haran — un oraș important din Mesopotamia, care se află astăzi la granițele Turciei. Avraam nu era evreu; era un închinător la idoli, fiul unui preot care se închina la idoli, de succes şi care avea un magazin de idoli.

Potrivit lui Maimonide (Mishneh Torah), Midrash (Beresheet Rabbah) și alte surse, Avraam era îngrijorat de dușmănia tot mai mare din poporul său. Preocuparea lui l-a făcut să pună întrebări emoționante despre viață și despre modul în care este guvernată, sau după cum a spus Maimonide, „Cine este proprietarul Capitalei?” și cum ar fi putut să-și ajute orășenii care se certau. În cele din urmă, el a descoperit că doar o singură forță guvernează totul și că ceea ce trebuia să facă poporul său pentru a depăși diviziunea era să se unească până când deveneau la fel de uniți ca acea singură forță.

Avraam a început să vorbească despre gândurile sale și să-și facă ideile cunoscute. Ideea de unitate și ideea de ȋntreg a rezonat la unii oameni, dar majoritatea lor au evitat-o, inclusiv regele său Nimrod. Drept urmare, Avraam și urmașii săi au fost alungați din orașul și țara lor și au început să rătăcească spre Canaan.

Pe parcurs, Avraam a continuat să vorbească despre ideile sale și mai mulți oameni s-au alăturat anturajului său. Acești oameni au devenit mai târziu poporul lui Israel, iar motto-ul lor a fost unitatea până la unul, sau așa cum au descris mai târziu acel nivel de unitate: „ca un singur om cu o singură inimă”.

După moartea lui Avraam, Isaac a continuat pe urmele tatălui său, Iacov l-a urmat pe Isaac, la fel și Iosif. În cele din urmă, când Moise a reușit să unească națiunea divizată care s-a rupt după moartea lui Iosif, ei au devenit o națiune cu drepturi depline.

Isprava lor – construirea unei națiuni din oameni complet străini ținându-se de noțiunea de unitate – a rămas fără egal și de neegalat până astăzi. Nicio altă națiune nu fusese construită astfel.

Tocmai datorită fundației lor unice – ansamblul lor eclectic – ei erau exemplul perfect despre cum ar putea fi lumea dacă toți oamenii ar deveni frați. Evreii au devenit o națiune model în bine și în rău. Când au fost uniți, au fost dovada că oamenii din diferite triburi, medii, etnii și credințe se puteau uni mai presus de diferențele lor. Când au fost divizați, ei au arătat toată ura pe care națiunile o simt una față de cealaltă, deoarece evreii sunt descendenții acelor națiuni rivale și certate.

Datorită fondului nostru unic, ni s-a dat un rol unic în lume: să fim un model de unitate mai presus de ură și diferențe. Datorită rolului nostru unic, am fost, suntem și vom fi întotdeauna în centrul atenției lumii. Pentru că se așteaptă să arătăm unitate și să fim o națiune model, am fost, suntem și vom fi întotdeauna judecați după un standard mai strict decât restul lumii. Până când nu ne vom îndeplini cu succes sarcina și nu vom stabili un model permanent de unitate, lumea va continua să ne mustre și să pretindă că suntem bătăuși, belicoşi și hoți și ne va acuza de orice faptă greșită la care se poate gândi lumea.

Prin urmare, deși evreii nu sunt o rasă, Holocaustul a fost cu siguranță foarte specific împotriva evreilor și nu un conflict între grupuri de albi. În același timp, dacă vrem să punem capăt antisemitismului, ar trebui să ne concentrăm nu asupra anulării vocii antisemiților ci pe reducerea la tăcere a criticismului, dispreţului și urii pe care le simțim unul față de celălalt.

Lumea nu ne va îmbrățișa până cȃnd noi nu ne vom îmbrățișa. Dacă ne amintim asta, viitorul nostru este luminos. Dacă ȋl uităm din nou, atunci ne așteaptă mai multe necazuri, pentru noi toți.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→