Rugăciunea este un apel către Creator, care se numește ridicarea MAN (ape feminine), adică dorința arzătoare a unei persoane, pe care o ridică de la sine către Creator. Desigur, atunci Creatorul va putea răspunde cererii sale.

Rugăciunea este o cerere autentică a unei persoane către Creator, Creatorul o așteaptă și-i răspunde. Rugăciunea este conexiunea unei persoane cu Creatorul.

Să nu credeți că rugăciunea este inerentă numai omului. Natura minerală, vegetală și animală în existența ei, se află în mod constant în rugăciune. Dar rugăciunile ei fac parte organic din natură, deoarece se știe dinainte ce va dori o piatră, o plantă sau un animal. Prin urmare, dorința lor nu are nevoie de o expresie specială; acţionează automat.

În timp ce o persoană este obligată să lucreze la rugăciunea sa și prin urmare, i se dă liberul arbitru. În măsura în care o persoană își organizează rugăciunea în conformitate cu ceea ce Creatorul dorește să-i dea, în această măsură va reuși și va stabili o conexiune reciprocă cu Creatorul: „Eu sunt pentru Iubitul meu și Iubitul meu este pentru mine”.

Creatorul pregătește un răspuns pentru o persoană în avans și astfel o trezește la rugăciune. Persoana trebuie să caute și să găsească la ce rugăciune să apeleze pentru a oferi Creatorului posibilitatea de a răspunde și de a-l ajuta. Apoi există o conexiune reciprocă între ei sub forma: „Eu sunt pentru iubitul meu și iubitul meu este pentru mine”.

În momentul în care cerem, Creatorul ne ajută deja, și chiar mai devreme, pentru că atunci când ne trezește să ne întoarcem la El, El deja ne ajută cu aceasta, așa cum se spune: „Doar cheamă și voi răspunde”.

Din prima parte a  Lecției zilnice de Cabala 9/14/22, “Purificarea Inimii”

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrucât lumea întreagă este în conexiune reciprocă, iar eu sunt doar o mică roată dințată în sistemul general, sunt obligat să am grijă de toată lumea și nu doar în cuvinte, ci și în fapte.

La urma urmei, trebuie să ne ridicăm deasupra tuturor diferențelor dintre noi și să ne conectăm. Cu toții suntem foarte diferiți, dar este ca o mașină în care fiecare roată dințată se rotește cu propria sa viteză și în propria sa direcție, dar fiecare își îndeplinește propriul rol special pentru ca mașina să funcționeze.

Principalul lucru nu este să vă distrugeți unul pe altul, ci să încercați împreună să mențineţi funcționarea unui mecanism comun. Aceasta ar trebui să fie legea principală a existenței sociale și așa vom ajunge la corectarea finală. În corectarea finală, toată lumea se va întoarce în direcții diferite, toată lumea se va exprima pe deplin în raport cu toată lumea, iar apoi acest mecanism comun va ajunge la conexiunea completă.

Corectarea nu înseamnă că unul îl învinge pe celălalt în război, ci că fiecare se învinge pe sine pentru a se conecta frumos cu ceilalți și pentru a se completa unul pe celălalt. În conformitate cu această condiție, putem vedea cât de departe am progresat spre coretarea finală.

În măsura în care fiecare țară, fiecare națiune și fiecare persoană dorește să se conecteze cu ceilalți, să lucreze împreună zi de zi la conexiune, să coopereze în comerț și industrie și schimbul de resurse naturale, adică să se ajute reciproc, vor reuși.

De ce ar trebui să luptăm dacă ne putem oferi unii altora tot ce avem nevoie, combinând forțe, mijloace și resurse? Războiul nu aduce nimic bun nimănui. Ar trebui să luptăm împotriva războiului.

Lumea noastră este un sistem închis și interconectat și poate merge înainte cu succes fără războaie, necazuri și probleme, fără foame și moarte, toate acestea crescând din ce în ce mai mult. Totul depinde de o bună conexiune între oameni.

Credem că avem nevoie de conexiuni doar pentru dezvoltarea comerțului și a industriei. Dar acestea sunt doar succese vizibile cu ochii. De fapt, prin conexiune trezim lumina superioară și aceasta începe să acționeze. Drept urmare, dintr-o mică bucată de pământ putem obține dintr-o dată o recoltă suficientă pentru a hrăni întreaga lume. Totul depinde de binecuvântare, de lumina superioară care binecuvântează munca noastră.

Prin urmare, trebuie să punem toate eforturile noastre în conexiune, deoarece numai conexiunea ne va aduce o binecuvântare. Întreaga bunăstare a țării depinde de relațiile dintre oameni.

Din partea a 2-a a  Lecției zilnice de Cabala 9/9/22, “Conectarea lumii în ultima generație”

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: A existat o poveste pe un site rusesc care a dat lista a cine a trădat pe cine și cum și ce au ajuns. Au fost literalmente două mii de comentarii într-o oră, ceea ce arată că există un sentiment în omenire că trădarea este îngrozitoare.

Un exemplu a fost dat de Jack London; era macho, spăla aur pe râuri și așa mai departe. Și a murit de depresie la vârsta de 39 de ani, după ce prietenii l-au trădat. Alte exemple sunt Edith Piaf și cântărețul rus Vladimir Vysotsky. Carol al VII-lea a trădat-o pe Ioana d’Arc. Au fost enumeraţi o mulțime de trădări.

Potrivit psihologilor, până la vârsta de 40 de ani, o persoană poate avea un singur prieten și câteodată nici atât.

Victor Hugo a scris: „Sunt indiferent la înjunghierea inamicului, dar mă chinuie înțepătura unui prieten”.

Când profesorii au întrebat o audiență: „A suferit cineva trădarea?”, toată audiența a ridicat mâinile. Erau studenți, practic copii; prin ce au trecut ei? Dar ei știu deja ce este trădarea.

Există vreo modalitate de a te proteja? Este posibil să te distanțezi? Este posibil să nu suportăm deloc lovitura teribilă a trădării?

Răspuns: Creatorul  ne prezintă astfel de cazuri – romane, povești și povestiri polițiste – cu care nimeni nu ar ieşi vreodată.

Comentariu: Acum aţi transferat totul în liniște celui care organizează totul.

Răspunsul meu: Asta pentru că trebuie să ne apropiem de sursă, până la urmă. Iar sursa trădării nu este o persoană. Este doar un joc jucat de Creator. Creatorul ne aranjează toate aceste experiențe. Iar cele mai reci, care se numesc trădare, sunt tot El.

Întrebare: Cum ne protejăm?

Răspuns: Nu există nicio cale! Numai când ești sigur că ești complet în puterea Lui, te poți acorda cu Creatorul. Dacă te apropii de Creator, Îl studiezi, vrei să fii ca El și vrei să fii aproape de El, atunci nu te poți proteja pur și simplu, ci începi să dobândești aceleași calități pe care le are El și nu îți mai este frică de astfel de teste. .

Întrebare: Să presupunem că am experimentat o trădare teribilă. Abia le suport pe toate; Pur și simplu ardem peste tot și spun, în acest moment sau puțin mai târziu, când furia mea se diminuează puțin, trebuie să direcționez totul către gândul de unde a venit, și nu către cel care m-a trădat?

Răspuns: Către Creator! Ce legătură are un omuleț cu asta?! El este o păpuşă. Iar păpușarul este Creatorul.

Întrebare: Deci trebuie să încep o conversație și să lucrez cu Creatorul? Și să-l las pe acest om care se presupune că m-a trădat? Vreţi să spuneţi că nu m-a trădat?

Răspuns: Nu poți cere nimic de la el! El este o păpuşă! Asta e tot. Și așa te simți calm. Nu vezi oameni trădători sau devotați în jurul tău, nimic și nimeni. Vezi păpuși. Iar Creatorul de sus se joacă cu toți pe un fir și atât.

Întrebare: Spuneţi că atunci când urâm pe cineva, ar trebui să începem să ne schimbăm pe noi înșine și să ne schimbăm atitudinea față de Creator. Si asta este tot?! Aceasta este toată munca noastră?!

Răspuns: Asta este tot. Dar aceasta este partea cea mai grea.

Întrebare: Adică dacă mă pot controla în așa fel încât să-mi îndrept toate eforturile spre a lucra cu Creatorul și numai cu El, atunci totul va începe?

Răspuns: Atunci trebuie să reconstruiești în general ceea ce este adevărul, minciuna, loialitatea și trădarea.

Întrebare: Toate conceptele! Toate conceptele dispar. Acum ați luat și ați eliminat practic conceptul de „trădare”. Se pare că, din cealaltă parte, nu este acolo. Vreţi să spuneţi că nu pot da vina pe nimeni?

Răspuns: Nu. Nu este iubire, nici ură, nici devotament, nici loialitate; nu există nimic din toate acestea.

Întrebare: Ar trebui să direcţionez vectorul spre mine și gata?

Răspuns: Da. Dar este frumos și adevărat, este pur!

Întrebare: Atunci va fi un experiment pur?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar atunci Îl urăsc! În momentul urii mele pentru trădător, spun: „Creatorul o face; El o expune.” Acesta este primul meu sentiment: „Urăsc Creatorul!” E adevarat?

Răspuns: Cu siguranță! Natural! Nu există nicio întrebare despre asta! Dacă urăști pe cineva, acesta este Creatorul. Întotdeauna ai o relație cu El!

Întrebare: Și cum se schimbă ura mea față de Creator?

Răspuns: Facem totul numai cu Creatorul. Suntem în acord numai cu El. Și tot ceea ce ni se pare că suntem într-un fel de relație bună sau rea unii cu alții sunt minciuni pure!

Întrebare: De ce ne face Creatorul asta?

Răspuns: Ca să putem lăsa toată lumea deoparte și să ne ocupăm numai de El. Dar pentru a face acest lucru, trebuie să fim puri, fie absolut egoiști, fie absolut altruiști. El nu tolerează nimic altceva. Un alt lucru este că toate acestea se numesc deja zgură sau murdărie. Prin urmare, trebuie să ne acordăm doar cu Creatorul și să ne ocupăm doar de El.

Întrebare: Cum se întâmplă această stare a plângerilor mele, a urii și a rugăciunilor mele către Creator, cum ar fi, de exemplu, „Lasă-mă în pace!” – cum ajunge aceasta într-o altă stare, o stare de iubire?

Răspuns: Se transformă în rugăciune; că vreau să văd acțiunile Lui în spatele a tot ceea ce mă înconjoară, atât în ​​mine, cât și în jurul meu, că nu există altcineva decât El!

Întrebare: Este aceasta rugăciunea principală?

Răspuns: Da. Pentru ca El să-mi dezvăluie asta.

Întrebare: Este aceasta schimbarea principală la o persoană? Și astfel schimbă totul, lumea întreagă, totul?

Răspuns: Schimbă totul. Dă totul peste cap! Îmi întoarce capul! Pentru că mereu am crezut cumva că ești conectat la altceva, depinde de cineva și faci altceva. De fapt, nimeni nu face nimic!

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 8/11/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Microdzarea — există căi mai bune pentru a creşte creativitatea”

De Alan Rockefeller — Operă proprie, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=83445198

Mi s-a spus că există o nouă tendință – de a lua cantități mici de dietilamidă a acidului lisergic (LSD), ciuperci care conțin psilocibină și alte substanțe halucinogene pentru a îmbunătăți creativitatea și randamentul la locul de muncă. Datele științifice din jurul acestei practici, numite „microdozare”, sunt cel puțin neconcludente. Un studiu a constatat că efectele sunt foarte limitate și apar doar dacă credeți în ele în primul rând. Un alt studiu a găsit unele efecte pozitive, dar a găsit și efecte adverse. Înțeleg nevoia de a ne extinde limitele, de a vedea din exteriorul nostru; există un mare apel la el. Cu toate acestea, există o modalitate mai bună de a face acest lucru și nu implică deconectarea de la realitate, ci opusul ei: o nouă și mai profundă conexiune cu totul.

În loc să ne dezlipim de ceilalți oameni prin droguri, la orice nivel de doză, ar trebui să creștem și să ne adâncim conexiunea cu ei. Procedând astfel, putem începe să vedem lumea „prin ochii lor”, să simțim lumea așa cum o simt ei și să ieșim cu adevărat din noi înșine.

Fiecare persoană trăiește în propria sa lume tridimensională. Când începem să vedem lumea prin ochii altora, obținem dimensiuni nesfârșite ale percepției noastre. Mai mult, realitatea pe care o vedem prin alți oameni mărește și o îmbogățește pe cea pe care o vedem prin proprii noștri ochi. Aceste „universuri paralele” nu intră în conflict, ci mai degrabă se împletesc într-o imagine mai plină și mai completă a realității.

Tot ce trebuie să facem pentru a realiza acest lucru este să ne schimbăm intenția în interacțiunile noastre cu ceilalți. În loc să căutăm să câștigăm de la alții cât de mult putem pentru noi înșine, ar trebui să ne străduim să dăm altora ceea ce putem și când putem. Folosirea acestei tactici ne va dezvălui ce simt ei și cum văd lumea. Singurul lucru care ne împiedică să descoperim aceste noi lumi nesfârșite, care există peste tot în jurul nostru, este intenția noastră de a le exploata mai degrabă, decât de a contribui la ele.

Nu trebuie să ne inversăm atitudinea față de ceilalți dintr-o dată. O putem „microdoza”, începând de unde este mai ușor și cu oamenii mai aproape de noi. Revelațiile pe care le vom descoperi vor fi neapărat și alarmante și iluminatoare. Pe măsură ce progresăm, întreaga noastră viziune asupra lumii se va schimba și percepția noastră asupra realității va fi complet nouă. Este un proces cumulativ, așa că nu trebuie să-l grăbim.

Cu toate acestea, acest proces nu poate reuși singur. Dacă o singură persoană încearcă să-și schimbe atitudinea față de ceilalți, nu va funcționa. Trebuie să existe cel puțin un grup de oameni care să lucreze la asta împreună. Când practică acest lucru între ei, ei se deschid în lumile celuilalt, învață să se simtă unul pe celălalt, se încorporează în lumile celuilalt și întreaga lor percepție se schimbă. Odată ce obțin acest lucru unul cu celălalt, noua lor percepție se va reflecta asupra modului în care văd lumea în general și vor putea să aplice cunoștințele în toate aspectele vieții lor.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Limitele dezvoltarii tehnologiei ”

Contrastul evident dintre realitatea reală și viața pe care am putea-o trăi devine din ce în ce mai dureros. Este dureros pentru că am putea trăi în paradis. În schimb, ne facem viața un iad pe pământ prin propriile noastre fapte.

Pe de o parte, unele părți ale umanității au experimentat toate etapele de dezvoltare, de la epoca de piatră prin epoca bronzului și a fierului, la feudalism și sclavie, la socialism și capitalism, autocrație și democrație. În același timp, alte părți ale umanității sunt blocate undeva în acele trei perioade timpurii. Diferența dintre etapele de dezvoltare în diferite locuri ale lumii creează lacune în fiecare aspect al vieții oamenilor și împiedică progresul umanității.

Într-o astfel de stare, tehnologia oricât de avansată nu poate ajuta. Chiar și acolo unde este introdusă, oamenii o folosesc pentru a se maltrata unii pe alții, mai degrabă decât pentru a ridica umanitatea la înălțimile pe care le-ar putea atinge. Prin urmare, soluția la problemele umanității nu constă în mai multă tehnologie, ci într-o educație adecvată care va ridica umanitatea din barbaria abuzului și anihilării reciproce.

Ceea ce trebuie să se schimbe acum nu este modul în care comunicăm, ci modul în care ne conectăm unii cu alții. Dacă ne ridicăm din atitudinea de belicozitate constantă și încetăm să acționăm ca niște clanuri de oameni ai cavernelor care se luptă pe terenurile de vânătoare, dacă începem să acționăm ca o societate umană globală care am devenit, vom putea maximiza beneficiile tehnologiei de dragul tuturor, a omenirii.

Cred că este deja evident că azi agresiunea nu plătește. Lumea nu mai tolerează bătăușii.

Trebuie să ajungem să vedem că întreaga structură și direcția evoluției sunt către o colaborare și o cooperare sporită. Deși natura a creat forțe contradictorii, în natură nu există războaie; există complementaritate. Fiecare element din natură este dependent de opusul său și-l susține. Dacă am înțelege acest lucru, am culege beneficiile complementarității în loc să încercăm fără speranță să-i distrugem pe cei pe care îi considerăm inamici.

În orbirea noastră, nu vedem că propria noastră supraviețuire și prosperitate depind de supraviețuirea și prosperitatea acelor dușmani. Dacă am putea vedea acest adevăr simplu, am înțelege nebunia războiului.

Nu avem idee ce puteri vom dezlănțui atunci când începem să cooperăm, mai degrabă decât să ne anihilăm. Tot ceea ce lucrează în prezent împotriva noastră va începe să funcționeze în favoarea noastră, pentru că și noi vom lucra în favoarea lui.

În prezent, simțim că toţi se străduiesc să distrugă sau să domine totul și pe toți ceilalți. Complementaritatea înseamnă exact opusul: totul susține și sprijină totul și pe toți ceilalți. Dacă universul nu ar funcționa în acest fel, nu ar exista nici măcar o fracțiune de secundă. Odată ce înțelegem acest lucru și începem să operăm în consecință, vom descoperi o nouă realitate a puterilor nemărginite și a abundenței, care lucrează toate în favoarea noastră.

Singura modalitate de a face aceste descoperiri este să ne schimbăm atitudinea, așa cum s-a spus mai sus, de la belicozitate la cooperare. Toate rupturile și vrăjmășiile pe care le percepem în prezent în umanitate vor dispărea și oamenii vor lucra ca o singură unitate, ale cărei elemente își îndeplinesc rolurile respective în perfectă armonie cu toate celelalte elemente din creație.

Dezvoltarea tehnologică nu va fi o problemă, deoarece complementaritatea va asigura că fiecare primește exact ceea ce are nevoie, atât cât are nevoie și exact când are nevoie. Simpla schimbare a mentalității ne va introduce în era abundenței.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→