Ca un mănunchi de trestii – Corecții de-a lungul timpului, partea 4

Unitatea şi Garanţia reciprocă, necesitatea zilei de azi – dr. Michael Laitman

CAPITOLUL 3

Corecţii de-a lungul timpului

MAREA CĂDERE

ŞI SEMINȚELE SALVĂRII

Exilul de după ruina celui de-al doilea Templu a izvorât din ura nefondată, dar el a avut două scopuri. Primul a fost acela că exilul a fost un impuls de a dezvolta mai departe, metoda de corecţie. Din moment ce Tora lui Moise nu mai era suficientă pentru a menţine nivelul spiritual al naţiunii, era timpul ca metoda să se adapteze la condiţia curentă a poporului – aceea de a fi în exil şi mult mai egoist, decât în vremea lui Moise. Cel de-al doilea scop al exilului a fost acela ca Israelul să se amestece cu celelalte naţiuni, să împrăştie ”gena spirituală” în întreaga lume, astfel permiţând corecţia întregii umanităţi, aşa cum a intenţionat Abraham, de la început.

Aproximativ în perioada ruinei celui de-al doilea Templu, au fost compuse două lucrări de bază. Una a fost Mişna, cealaltă Cartea Zoharului. Prima, alături de Biblie, a devenit fundamentul întregii înţelepciuni evreieşti, de atunci încolo. Cea de-a doua, pe de altă parte, a fost ascunsă imediat după ce a fost scrisă, rămânând ascunsă timp de aproape o mie de ani, până la apariţia sa, în mâinile lui Rabi Moise de Leon.

Autorii Mişnei, Ghemarei şi toate scrierilor înţelepţilor au pus la dispoziţia poporului exilat al lui Israel, îndrumarea spirituală şi fizică necesară. Deşi scrierile descriu stări spirituale, ele pot fi interpretate, în acelaşi timp ca fiind comandamente fizice.

Legile cu care înţelepţii noştri ne-au instruit îşi aveau originea în legi spirituale, de aceea ele erau aplicabile şi în viaţa fizică, aşa cum Israel le-a aplicat, înainte de ruina Templului. În acest fel, evreii au menţinut un anumit grad de conexiune cu nivelul spiritual din trecut, chiar dacă fără să mai cunoască sursa şi originea acestor legi.

Rabi Menahem Nahum din Cernobâl a scris despre deconectarea Israelului de la nivelul spiritual şi pierderea dobândirii Creatorului: ”Motivul exilului este ruina Templului în general şi în particular. Israel a (devenit) atât de corupt, încât au provocat expulzarea Şechinei (Divinităţii) din Templul general. Templul particular (personal) este în inimile lor … şi prin plecarea din Templul particular (a Divinităţii) … (ei) s-au depărtat de Templul general, sosind exilul”.81

În acelaşi spirit, Ionatan Ben Natan Netah Eibşitz a scris, ”În primul Templu, Divinitatea nu s-a mişcat din Templu, pentru că exilul a fost de scurtă durată. Dar în a doua ruinare, care s-a prelungit o perioadă mare de timp, Şechina (Divinitatea) a plecat şi Ea.”82

În timp ce majoritatea evreilor s-au concentrat pe menţinerea conexiunii cu spiritualitatea la un nivel impus lor de către înţelepţi, prin Mişna şi Ghemara, au existat şi alţii, extrem de puţini, care nu s-au putut mulţumi să respecte cu sfinţenie comandamentele şi atât. În ei ardeau întrebările care l-au împins pe Abraham să descopere Creatorul; punctele din inimile lor nu fuseseră înăbuşite şi erau conduşi către cel mai adânc studiu dintre toate, înţelepciunea Cabalei.

81 – Rabbi Menahem Nahum al Chernobyl, Maor Eynaim [Lumina ochilor], Beresheet[Geneza].

82 – Jonathan ben Natan Netah Eibshitz, Yaarot Devash [Fagure de miere], Partea 1, Tratatul nr. 13 (contd.).

 

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed