Articolele din cartea Shamati (Am auzit) nu au fost scrise de Baal HaSulam, cum lucreaza scriitorul, examinandu-si fiecare cuvant ci, mai degraba, aceste articole au fost prezentate ca si discutii in timpul meselor cu studentii sai, pe care RABASH (fiul lui BaalHaSulam si primul sau student) le-a auzit si apoi le-a transpus pe hartie.

Baal HaSulam nu le permitea studentilor sa noteze nimic in prezenta sa, nici in timpul lectiilor. Pana astazi, aceasta abordare a existat in intreaga istorie a Kabalei.

De-a lungul tuturor generatiilor, niciun kabalist nu a notat vreun cuvant in timpul studiului, caci era interzis sa scrie.

De altfel, un student primeste Tora orala, din gura profesorului. Persoana percepe in acord cu ceea ce aude si intelege. Asta pentru ca, atunci cand o persoana scrie, ea nu intelege. Pe cand, atunci cand o persoana asculta, materialul este absorbit, el patrunde in calitatile si proprietatile sale, astfel, ridicand-o.

Mai mult, cand cineva intra in spiritualitate, fiecare cuvant pe care il rosteste profesorul, inclusiv detaliile marunte, vor fi tinute minte. Persoana isi aminteste forma in care a fost spus, cu toate intelesurile cele mai profunde.

Nimic nu dispare in spiritualitate. Intregul nostru film exista deja si se deruleaza in fata noastra. Noi trebuie doar sa invatam din el si sa traim intr-un spatiu informational complet nou.

Din Part. 3 a Daily Kabbalah Lesson 1.04.10, Shamati 59

Filed under: Carti, Lectia zilnica | Add Comment →