Întrebare: Care acţiuni sunt cele mai eficiente pentru atragerea Luminii Superioare la Convenţia din Novosibirsk?

Răspuns: Cele mai eficiente activităţi la Convenţie sunt atelierele. Va fi o conferinţă sau o discuţie înaintea fiecărui atelier. Vom studia o temă anume şi după, va avea loc atelierul, bazat pe această temă, iar apoi vor fi întrebări şi răspunsuri. Acesta este „pachetul” principal care va fi ţinut de două ori pe zi. Astfel, vom avea 6 lecţii în trei zile pline.

În plus, vor fi şi alte evenimente foarte eficiente. Cel mai important dintre toate este „adunarea membrilor”, necesară pentru „încălzire”, 15-30 de minute înaintea lecţiei de dimineaţă. Apoi vor fi mesele ţinute în forma adunării membrilor, cu discuţii, prezentări de grup, etc. În general, o Convenţie implică o multitudine de activităţi. Dar adunarea membrilor şi atelierele sunt cheia.

Cel mai important lucru este conexiunea voastră, iar eu sunt în interiorul ei. Împreună vom atrage Lumina Superioară, fiţi gata!

Din Lecţia virtuală din 25/11/2012

Filed under: Ateliere, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Suntem sub influența constantă a unicei și singurei forțe a Creatorului- nu este altul în afară de El. De ce El ne derutează mereu? Dormim, și apoi dintr-o dată ne trezim, devenim inspirați, ne bucurăm, și apoi din nou nu avem nici o idee încotro să mergem. Simțim ca și cum am dori să fim aproape de prietenii noștri, apoi am prefera să fim cât mai departe de ei posibil, să stăm departe de grup. Atunci suntem fie în bună dispoziție, fie brusc devenim triști. Ce vrea de la noi? De ce ne aruncă mereu dintr-o parte în alta? De ce nu ne dă direcții concrete și corecte cu privire la modul de a avansa?

Religiile dictează: „Fă asta și asta, și totul va fi bine. Nu face asta sau vei fi în necaz.” Totul este clar acolo.. Acesta este modul în care îi învățăm pe copiii noștri: „Nu mai face asta, e de rău. Vei reuși dacă faci ceea ce îți spun. ”

Tot ceea ce se întâmplă în lume, este mai mult sau mai puțin clar pentru noi, cu excepția muncii noastre spirituale. Facem ceva care este extrem de evaziv. Suntem în confuzie constantă. Ceva ce am înțeles în mod clar ieri, este total vag pentru noi astăzi și nu putem nici măcar să ne întoarcem.

De ce Creatorul ne transformă în oameni care se balansează de la o stare la alta, de la anumite concluzii la altele? Dacă El este Unul, Unic și Unitar, dacă El este singura forță care ne guvernează, atunci de unde ne vin diversele stări? De ce face tot ce e în puterea Lui pentru a ne deruta și a ne dezorienta și ne aduce într-o stare în care dorințele și gândurile noastre nu ne mai sunt de nici un ajutor?

Întrebare: De ce face asta? Dacă, să spunem, această forță unică ne aruncă dintr-o parte în alta, atunci de ce evocă El astfel de stări în care, cu cât mai mult avansăm, cu atât mai multe îndoieli și necazuri întâmpinăm ? Oare El vrea cu adevărat să venim mai aproape de El? De ce nu vrea El să devenim mai inteligenți și mai puternici? Există un scop, o metodă, totul! Atunci de ce experimentăm tot timpul noi senzații și opinii contradictorii? Ce se întâmplă, în general?! De ce are nevoie El de toate astea

Răspuns: Creatorul ne agită mereu, în scopul de a ne face să înțelegem că suntem neajutorați și pentru a ne motiva să apelăm în cele din urmă la El. De ce ne agită mereu ca și cum am fi într-o mașină de spălat? El face asta pentru a ne ajuta să pierdem temelia pe care stăm și să ne sprijinim de El …

Din Convenția de la Georgia 5/11/12, Workshop 1

Filed under: Ateliere, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Se pare că de-a lungul procesului de joc integral vor fi oameni care vor fi uşor impresionaţi şi care vor spune dintr-o dată: „Oh, am intrat în starea de spirit generală şi acum vă voi învăţa pe toţi!”.

Răspuns: Într-un grup integral nu pot fi lideri. Tot ceea ce discutăm este în conformitate cu ghidarea moderatorului. Acesta este un lucru.

Al doilea este că omul care vrea într-adevăr să obţină lumea superioară, devine mai fin şi chiar mai ascuns. El niciodată nu vorbeşte despre lucruri abstracte, el poate să-ţi spună glume, sau să glumească pe seama unor subiecte, dar toate glumele sunt o distragere de la subiectele cu adevărat serioase, fiindcă, de fapt, este el însuşi în ele şi el nu dezvăluie asta.

Întrebare: Eu vorbesc despre un stadiu mai îndepărtat al jocului, dacă ne imaginăm omenirea jucând jocul pentru 10-20 de ani….

Răspuns: În primul rând noi nu ne jucăm pentru un timp atât de lung fiindcă pe drum, recunoaşterea conexiunii şi a unităţii în grup are loc în termen de câteva zile, până la o săptămână, este o mişcare foarte rapidă.

Deci, dacă omenirea începe să se ocupe de ea, în timp de câteva zile lumea se va schimba cu totul. Nici nu poţi să-ţi imaginezi asta!

Oamenii vor merge cu bucurie acolo unde li se va spune: să aranjeze ceva, să lucreze undeva. Ei nu vor avea nevoie de nimic inutil. Vor deveni raţionali în atitudinea lor faţă de ei înşişi şi faţă de lume, printr-un mod de viaţă rezonabil şi normal.

Lucrul principal este sentimentul de conexiune şi de unitate care dau omului un spirit superior, o minte.

Din programul KabTv „Convorbiri cu Michael Laitman” din 3/10/2012

Filed under: Ateliere, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este modul corect de a actiona pe parcursul workshop-urilor?

Raspuns: Toti ar trebui sa procedeze conform scrierilor lui Rabash legate de adunarea grupului: Un individ trebuie sa se micsoreze pe sine in fata grupului si sa se imagineze pe sine intr-o adunare de oameni complet corectati care nu ii par asa lui dupa cumel ii percepe prin filtrul egoist necorectat in masura coruptiei sale.

Trebuie sa particip activla discutie chiar daca nu am nimic de spus. Ei ma vor intelege si ma vor sprijini.

Lucru cel mai important e sa aspir ca sufletul va deveni un intreg, in centrul grupului, fara sa imi scape din vedere ca acesti „zece” din lume, impreuna cu noi toti sunt uniti intr-un corp spiritual  cautand sa atinga prima similaritate cu Lumina, aceasi proprietate, daruirea mutuala!

Imediat cum atingem acest nivel simtim desavarsirea din partea Luminii, din partea daruirii mutuale, iar din conexiune – suntem nascuti ca un obiect spiritual.

Succes!

Filed under: Ateliere, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Când ma așez într-un cerc cu alte femei, constituie ele grupul meu? Ar trebui să imi atașez gândurile mele bărbaților în timpul atelierului de femei?

Raspuns: De ce trebuie să ne gândim la barbati? Nu contează dacă este vorba de un bărbat sau o femeie în fața ta. Ei sunt prietenii cu care se comunica acum.

Și dacă am putea depasi ideea de gen, și sa nu vedem această divizare? În fața mea, este doar o dorință, și această dorință transmite gandurile sale pentru mine. Apoi, nu ar fi nici o problema. Depre ce fel de femei și bărbați vorbești? Acesta este doar un aspect fiziologic si nimic mai mult.

Eu nu cred că femeile pot înțelege aspectele spirituale mai puțin decât pot bărbații. În cazul în care doresc cu adevărat să se ridice, ele pot face acest lucru, dar ele au o altă problemă: Din unele motive, ele cred că nu sunt capabile. Acest lucru le împinge în jos.

Dacă ar fi posibil a face abstractie de aspect, astfel încât acesta să nu interfereze, cred că ar exista mai mulți parteneri egali din randul femeilor. Cunosc aceste femei.

Din: „O lecție virtuala despre Fundamentele  Kabbalah” 9/23/12

Filed under: Ateliere, Femeia, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce primim de la atelierele de lucru?

Răspuns: Atelierele ne permit să clarificăm tipurile de conexiuni dintre noi.

Întrebare: Descopăr de fapt o lipsă de conectare cu prietenii sau este opusul?

Răspuns: Ambele. Prin întrebările din atelier, clarific unde sunt si ce-mi lipsește, în scopul de a obține ceea ce doresc.

Împreună cu alți nouă prieteni, încep să clarific întrebarea care ne-a fost adresată și penetrez opiniile și gândurile lor, cum ar fi ceea ce cred ei despre același tip de conexiune sau de clarificare. Prin asta, deja sunt în contact cu ei. Văd deja în ce măsură ne „conectăm”.

Suntem cu toții diferiți, iar în ateliere clarificăm modul în care ar trebui să ne conectăm. Este posibil? Cu cine ar trebui să mă conectez? Sunt de acord sau nu sunt de acord?

Construiesc în mod constant formele de legătură dintre noi. Aceasta este atelierul, și deja clarifică și evidențiază această rețea colectivă. Astfel, am o sarcină dublă:

• Pe de o parte, trebuie să-mi văd prietenii ca mari, astfel încât să-mi pot coborî capul înaintea lor și să fiu mic printre ei. Comparativ cu ei, eu sunt un zero, în timp ce ei sunt toți numărul unu cu câteva zerouri după. Apoi, în consecință, sunt încorporat în ei și devin un „embrion spiritual.”

• Pe de altă parte, trebuie să fiu unul, sau zece, sau o sută, iar ei trebuie să fie zero. Cu toate acestea, „zero”, în acest context, înseamnă cât de mult le pot dărui și ce ajutor și sprijinim le pot da.

Deci, o linie de mijloc este creată între aceste două extreme, care le egalizează (= • =). Astfel, punctul de echilibru este creat, la care vom ajunge la un numitor comun. Fiecare respectă pe ceilalți cât de mult poate, fiecare se smerește înaintea celorlalți cât de mult poate și, în același timp, este gata să ridice scopul și munca în ochii lor.

Toate acestea se află în gândurile noastre atunci când suntem cu prietenii și discutăm întrebările din atelier. Îi aud și cred că unul vorbește prostii, celălalt nu a înțeles întrebarea, iar al treilea vorbește în mod logic în loc să vorbească în mod emoțional. Al patrulea pare să vorbească la subiect, dar îmi displace faptul că cuvintele lui sunt mai profunde și mai înțelepte decât ale mele.

Astfel, încep să lucrez reciproc cu prietenii și experimentez diferite stări, iar asta este minunat. Trebuie doar să luăm ceea ce se întâmplă în serios. „Am venit aici pentru a mă conecta cu scopul de a trece către ei energia mea și a primi puterea tuturor. Această oră și jumătate este timpul cel mai benefic pentru mine. ”

Desigur, văd cum gândurile stranii mă aruncă în direcții diferite și cum rezistența mea interioară nu-mi permite să fiu de acord cu prietenii. Minunat! Nu voi găsi o oportunitate pentru o clarificare mai intensă și pentru a lucra pe o „frecvență” mai înaltă.

Este un păcat că în timpul atelierelor de lucru sunt cei care schimbă cuvinte ca politicienii, alții care utilizează diferite expresii de la banca pe care o au în memorie, iar alții care devin psihologi și analiști. Principalul lucru, aici, este sentimentul  pe care îl experimentez în inima mea.

Trebuie să învățăm din nesfârșita cerere a ego-ului, deoarece este un „ajutor.” Ego-ul nostru este un „înger” în mâinile Creatorului prin care El ne evocă. Deci, trebuie să văd cum Creatorul nu mă lasă nici măcar o clipă să mă odihnesc, și cum evocă ego-ul meu din nou și din nou, în moduri diferite, în scopul de a-mi permite să avansez cât mai repede posibil.

Atelierele de lucru sunt cel mai util timp, dar, dacă vom începe să le avem în fiecare zi, participarea va scădea imediat și va deveni o povară, muncă grea. Am putea crede că este o idee bună să continuăm convenția pentru încă o săptămână sau două, sau o lună sau două, până când vom reuși, până când ne vom ridica la nivelul spiritual, dar noi suntem slabi. Ne putem menține pentru încă o zi sau două, dar nu mai mult decât atât.

Din partea 4 a Lectiei zilnice de Cabala, 23/9/12, Întrebări și Răspunsuri

Filed under: Ateliere, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Să spunem că sunt patruzeci – cincizeci de oameni într-un grup de învǎţare integralǎ. Unde ar trebui să fie femeile în timpul studiilor?

Rǎspuns: La figurat vorbind, femeile trebuie să ia bǎrbaţii de mâna, sǎ îi ducǎ la locul lor și sǎ îi aşeze. În același timp, ele pot participa de asemenea la acest grup, dar din exterior. Barbaţii nu ar trebui să le simtă sau să le vadǎ.

Femeile nu trebuie să fie în calea bărbaților. Cel mai bine pentru ele este să observe bărbații pe o camera video dintr-o altǎ cameră.

Bǎrbaţii stau într-un cerc. Ei se pot îmbrățișa, sunt apropiaţi unul de altul şi îşi percep unitatea, proximitatea lor, în diferite moduri, indiferent de cuvintele pe care doresc să le utilizeze. Ei pot plânge și admira.

Femeile, practic, nu pot avea acest tip de stare între ele, desigur, excepție fǎcând anumite persoane excentrice. Acesta este motivul pentru care trebuie să stea într-o sală separată, nu într-un cerc, dar în rânduri, în orice mod doresc să aranjeze scaunele sau pur și simplu împrăștiate la întâmplare de jur împrejur și sǎ aibǎ un ecran unde sǎ poatǎ vedea grupul de bărbați.

Acesta este modul în care femeile învață. Ele ascultǎ același articol, simt și înțeleg ceea ce bǎrbaţii fac între ei și îşi fac pregătirea interioarǎ. Practic, nu au nevoie de mai mult de atât.

Ele înțeleg importanța obiectivului pe care bǎrbaţii l-au preluat și pe care numai ei îl pot realiza. În același timp, femeile se schimbǎ și se modeleazǎ ele însele, iar acest lucru este absolut suficient. Cu alte cuvinte, bǎrbaţii conduc importanța și realizarea obiectivelor cu sprijinul absolut al femeilor din spatele lor.

Întrebare: Cu alte cuvinte, femeile nu trebuie să participe la o discuție despre ceea ce vǎd?

Rǎspuns: Nu, absolut, bărbații nu au nevoie de asta! Femeile trebuie doar să-și exprime sprijinul lor, admirația și participarea. Totuşi, ele pot face unele lucruri pentru a ajuta.

Bǎrbaţii trebuie să simtă că sunt sprijiniţi în mod constant și cu pasiune, că femeile participă serios și, în același timp, sunt foarte exigente și atente, ca o mamă. Cer un rezultat la ceea ce se întâmplă. De îndatǎ ce bǎrbaţii ajung la un rezultat, femeile trebuie sǎ le arate admirația lor și aprobarea lor, fără de care aceştia nu pot avansa.

Întrebare: Când femeile se adunǎ într-un loc separat, pot ele comunica în vreun fel, pot vorbi și discuta diverse lucruri?

Rǎspuns: Desigur. Mai întâi de toate, ele trebuie să se ajute singure. Aduc prăjituri, fructe și dulciuri. Ele trebuie sǎ creeze un mediu frumos pentru toată lumea, dar niciodatǎ sǎ nu-şi impunǎ reciproc munca interioarǎ! Acesta trebuie să fie voluntară.

Firește, ele se vor simți apropiate spiritual, un fel de uniune a femeilor, dar nu mai mult de atât. Totul se face doar în jurul bărbaților.

Dintr-o convorbire despre Educaţia integralǎ 3/4/12

Filed under: Ateliere, Femeia, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Parerea mea este ca principalul si singurul rol al grupului, este de a creste importanta atributului daruirii. Multe articole vorbesc despre asta. Daca trebuie sa dobandesc acest atribut si sa tanjesc la el dar nu pot face asta pentru ca nu stiu despre acesta, atunci am nevoie de anumite surse exterioare care sa ma stimuleze in aceasta directie. Acesta este grupul.

Deci rolul grupului este de a creste atributul daruirii in mine, sau maretia Creatorului.

Pentru a-l descoperi pe Creator, trebuie sa pregatim un loc pentru revelarea Sa. Acum acest loc al conexiunii dintre noi este egoist deci Creatorul din ei este ascuns. De aceea in lumea noastra, in starea noastra, se numeste ascunderea Creatorului.

Pentru a-l revela pe El, noi trebuie sa cream intre noi atributele daruirii care sunt compatibile cu El. Locul revelarii Creatorului este reprezentat de conexiunile altruiste, atributele daruirii dintre noi. Ele sunt mai intai revelate in grup unde le putem dezvolta prin ridicarea treptata a atributului daruirii fiind astfel atrasi spre acesta.

Initial acest atribut este numit Shechina, adica locul revelarii locuitorului (Shochen in Ebraica). Radacina lumii Shechina (in Ebraica) inseamna un loc unde sa locuiasca (Mishkan) sau un vas.

Din Congresul de la Harkov “Unitate spre Inaltare” 18/08/2012, Workshop-ul 4

Filed under: Ateliere, Congrese, Munca in grup - Niciun comentariu→

Suma recunostiintei pentru trecut ne da vasul total (Kli) pentru dezvaluirea Creatorului, totala senzitivitate, putere, intensitate, suferinta, inaintare. De ce este recunostiinta atat de importanta? Pentru ca in acest mod o persoana are o atitudine pozitiva fata de Creator, de Lumina, vede acest lucru in mod pozitiv si Lumina straluceste asupra sa asa cum este gata sa straluceasca in Lumina.

Atunci cand multumim trecutului si toti fac eforturi sa se conecteze cu prietenii in grup pentru a dobandi puterea de a se conecta corect la trecut, atunci ne unim si formam o dorinta comuna pentru a intelege si revela pe Creator. Asta pe de o parte.

Pe de alta parte, aceasta dorinta este plina de recunostiinta, constienta si apreciere a trecutului pentru ca noi incepem sa simtim ca acest lucru a fost absolut necesar pentru a ajunge la starea prezenta de unde incepem sa intram in lumea superioara. De ce este aceasta stare pe care o obtinem prin anularea trecutului negativ un mijloc de revelare a Creatorului? Pentru ca ne da incredere absoluta ca lumea este condusa doar de forte pozitive. Astfel, noi ne putem simti ca un copil in bratele mamei sale. Nimic altceva nu este necesar, totul este complet aranjat. Un copil isi poate simti mama si se simte astfel in siguranta in bratele sale.

Odata ce am ajuns la aceasta stare de siguranta si incredere, lumea devine infinita; pur si simplu. Persoana simte ca este nelimitata. Nimic nu ne constrange; nu suntem sub nici o autoritate, presiune, nici constienti sau subconstienti! Si de aceea lumea superioara este revelata, acest univers total si adevarat in care traim a fost comprimat la nivelul, marimea acestei lumi de catre constanta, alarmanta, teama de neplacut si prin lipsa caracteristicilor proprii ale Creatorului care conduce si domina totul. In acest fel are loc revelarea. Este posibil sa ajungeti la revelarea finala a guvernarii superioare doar prin munca asupra voastra, a trecutului, prezentului si viitorului. Astfel, noi eliminam timpul in totalitate, cel mai limitativ factor al lumii noastre. In totalitate! Daca eu cred ca ma aflu intr-o constanta forta care controleaza totul si tine totul intr-o stare absolut pozitiva, atunci nu exista timp. Ce se schimba? Nu exista miscare sau deplasare, nici sus si nici jos, nici o coordonata, doar spatiul, lumea Infinitatii.

Desigur, noi trebuie sa ajungem la aceasta stare. Eu inca nu stiu ce este asta. Insa exista cel putin, expansiunea sferei in care existam prin obtinerea garantiilor, securitatii, sentimentului de sine in mila proprietatii daruirii care ne da miscarea de inaintare spre expansiunea sferei.

Din Congresul de la Harkov “Unirea spre Inaltare” 18/08/2012, Atelier 7

Filed under: Ateliere, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

În timpul atelierului, imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi în sufletul vostru şi cǎ cei zece oameni care stau cu voi în cerc nu sunt doar oameni ci o conexiune care creeazǎ vasul sufletului vostru. Descoperim o astfel de conexiune între noi în timp ce primim materialul, dorinţa, vasul colectiv general în care Lumina este relevatǎ.

Dorinţa şi Lumina împreună, ne vor da senzaţia nivelului spiritual pe care îl vom simți ca o forță specială, care construiește și susține acest nivel, ceea ce înseamnă Creatorul și care include toate dorințele și Luminile. Trebuie să ne imaginăm toate acestea în timpul workshop-ului.

Un suflet este dǎruirea noastrǎ comunǎ. Staţi într-un cerc de zece oameni și va trebui să vǎ imaginaţi o rețea de dǎruire comunǎ care vǎ conectează pe toți. Fiecare simte că se anuleazǎ pe el însuşi  în ea și asta îl încorporeazǎ  în dorința generală. Nu există nici un eu, tu, sau el deasupra celorlalţi; toatǎ lumea este la acelaşi nivel. În măsura în care fiecare dispare în totalitate și în loc de zece persoane și de câmpul dintre ele rǎmâne doar câmpul de conectare și oamenii par să dispară.

Acest câmp este numit spiritual „vas”, atitudinea noastră, dorinţa de a dǎrui unul altuia. În consecință, Lumina îmbracǎ această dorință în dǎruire reciprocǎ.

Aceastǎ dorinţǎ de dǎruire reciprocǎ se numește „suflet”, iar Lumina care o umple este numitǎ „Lumina sufletului,” este viaţǎ, vitalitate, NRNHY. Nu există nici o altă realitate! Acesta este realitatea în care intraţi tot mai adânc de fiecare dată și începeţi să simţiţi că aici este locul în care este toatǎ umanitatea, toate forțele și toate relațiile. Aici îl veți descoperi pe Creator!

Aţi devenit fǎrǎ limite, pentru că înainte de asta v-aţi anulat și aţi intrat în câmpul care vǎ conectează. Prin asta ați șters toate granițele: nu este vorba de a absorbi o cantitate nelimitatǎ ci de a fi încorporat fǎrǎ limite în alţii, de cum sǎ te pierzi în ei.

Datoritǎ acestui lucru începeţi sǎ simţiţi întregul vas. Aceasta se numeşte dorinţa de a dǎrui care practic vǎ remodeleazǎ şi vǎ oferǎ aspecte infinite.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 8/24/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Ateliere, Garantia reciproca, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→