Articolul meu din Newsmax: “Coronavirus şi economia de urgenţă”

În acest moment, guvernele încearcă să injecteze afacerile și oamenii de afaceri cu oxigen financiar pe perioada pandemiei. Dar aceasta nu va trece atât de repede. După estimarea mea, mai avem încă 12-18 luni până când se va stinge. Dar mai important, când se va termina, oamenii se vor schimba dramatic; nu vor dori să revină la vechiul mod de viață.

Un graffiti din Hong Kong spune: „Nu putem reveni la normal, deoarece normalul a fost în primul rând, problema”. Cât de adevărat! Unele afaceri își vor reveni, dar multe nu, pentru că erau redundante. Să începem să le resuscităm nu este altceva decât o pierdere de bani pentru contribuabili. În loc să irosească resursele, guvernele ar trebui să declare o „economie de urgență” și să înghețe totul până se va depune praful. După câteva luni, va fi mai ușor să vedem ce să păstrăm și de la ce ar trebui să ne luăm rămas bun.

Așadar, primul lucru pe care guvernele trebuie să îl facă este să se asigure că toată lumea are hrană și adăpost. Fiecare familie ar trebui să obțină aceeași sumă pe cap de locuitor, iar acest lucru va atenua nevoia de numerar. Garanția hranei și a adăpostului pentru fiecare persoană este mult mai puțin costisitoare decât transferul de bani în conturile oamenilor. Astfel banii nu se vor irosi pe nevoi neesențiale.

Între timp, sectoarele de afaceri și finanțe ar trebui să fie puse în așteptare: Toate tranzacțiile, împrumuturile și plata împrumuturilor, totul și toată lumea ar trebui, pur și simplu, să ia o pauză.

Cu cât vom fi mai încăpăţânaţi în a nega debutul unei noi faze de dezvoltare a umanității, cu atât mai dureros se va impune ea asupra noastră. Dacă vă gândiți la schimbările sociale ca la o călătorie cu trenul, atunci trenul a părăsit deja peronul, în drum spre o nouă stație și nu se va opri până nu vom fi ajuns acolo.

Atenuând tranziția

Intenția mea nu este să intimidez pe cineva. Dimpotrivă, vreau ca tranziția necesară, pe care trebuie să o suferim toți să fie cât mai lină, rapidă și plăcută. Umanitatea a suferit destul; nu este nevoie să adăugăm o agonie inutilă.

Pentru a ne ajuta să atenuăm schimbarea, ar trebui să suplimentăm furnizarea de alimente și adăposturi, să furnizăm informații despre procesul care se desfășoară în întreaga lume. Mulți oameni simt deja că natura întinerește rapid, de când ni s-a spus să rămânem acasă. Ne dăm seama că am făcut prea mult rău și că nu putem continua pe acest drum.

Acum ar trebui să extindem această înțelegere, la relațiile dintre noi. Rea voinţa noastră, a unuia față de celălalt, ne-a costat mult mai multă durere și sănătate decât coronavirusul. Mai rău încă, ne-a făcut să nu ne pese de ceilalți și, în aceeași măsură, nici de natură. Atunci când creştem oamenii într-o mentalitate de “care pe care” nu este de mirare că la fel este tratată și natura.

Prin urmare, vindecarea trebuie să înceapă cu noi.

Odată ce vom afla cât de dependenți suntem unul de celălalt, nu ne vom mai trata unii pe alții ca niște dușmani. Ne vom da seama că urmărindu-ne reciproc binele, ne vom crește propria noastră bunăstare și nimic nu ne învață această lecție mai bine decât COVID-19.

Încetinirea noastră obligatorie nu este fără scop; ci ca să reflectăm asupra vieții noastre și a sensului ei. Acum, că forța majoră a oprit consumerismul, avem timp să ne întrebăm în primul rând de ce am avut nevoie de el și cine a avut de câștigat din toate acestea. Cu siguranță nu noi.

Trăim în amurgul unei epoci și în zorii alteia. Cea nouă încă nu a răsărit, dar dacă învățăm să lucrăm de bună voie umăr la umăr pentru a o construi, ea se va ridica și va străluci peste o nouă umanitate.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare | Add Comment →