Daca dorim sa obligam ceva in natura a se corecta asa cum mintea noastra dicteaza, nimic bun nu va iesi de aici. Intr-adevar, noi nu stim ce anume provoaca daune si ce aduce imbunatatiri si ce forma va lua pana la final. Un lucru este sigur: lumea depinde in totalitate de corectia omului care trebuie sa se corecteze el insusi. Daca nu o face, va vedea lumea inconjuratoare la fel de corupta ca acum. Dar daca, in loc sa se corecteze pe el insusi, o va corecta pe ea, va fi si mai rau!

Totusi, in exterior, in lumea vegetala si cea animala nu este nimic de corectat. Trebuie sa ramana asa cum este; singurul lucru pe care il putem transforma este omul, in interior. De aceea nu evaluam ce este daunator si ce este benefic: daca mi-am propus sa ma transform pe parcursul calatoriei atunci accept aceste probleme ca pe un ajutor. De fapt, doar omul plateste datoriile. Daca n-ati fi fost, toata natura era in echilibru.. Dar pentru a va face sa evoluati, a iesit din echilibru si voi ati inceput sa simtiti aceasta in interior.

Totul in natura inconjuratoare sunt dorintele voastre externe pe care nu le puteti corecta inca; in Cabala aceste nivele din afara sunt denumite „invelis” si  „casa”( „Levush” si „Eichal”). Daca nu doresti sa lucrezi asupra lor te vor deranja. Si daca te decizi sa le reformezi direct, fara a-ti corecta dorintele interne, prin anihilarea vreunei specii de muste sau alte specii animale, sperand ca prin aceasta vei imbunatati lumea, asta va genera o dubla catastrofa pe ambele planuri: in planul material, precum si in cel spiritual.

Prin incercarea de a opera corectii in exterior, ce nu ar trebui modificat deloc, nu doar vom continua sa suferim in interior, ci si in exterior.Orice ce exista in lume, indiferent cat de daunator, are propriul sau rost si trebuie sa existe. Daca vrei sa indrepti ceva, fa-o, te rog: indreapta-te pe tine!

Inaintea celui de-al doilea razboi mondial, Baal HaSulam tragea semnale de alarma ca ne indreptam spre dezastru si era imperios necesar ca oamenii sa faca corectiile, dar nimeni nu l-a ascultat. Si toti cei care au ramas in Polonia au sfarsit in lagarele de concentrare naziste. Si in zi de azi, in continuare, nu auzim avertismentele.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 12/22/10, “Pacea”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment →