Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Vremuri care necesită o mână dură ”

În Israel există o atmosferă tensionată în aceste zile. În decurs de o săptămână, un total de 11 persoane au fost ucise în atacuri teroriste comise fie de arabii israelieni, fie de palestinienii care au intrat ilegal în Israel. Fără îndoială că nu ar trebui să lăsăm frica să ne copleșească și să ne perturbe viața, dar în același timp este evident că există panică în societatea israeliană. Recentele atacuri inspirate de tactica ISIS au demonstrat că astfel de acte se pot întâmpla oriunde și în orice moment.

Orice oraș din lume care a fost afectat de terorism se poate raporta la sentimentul de panică și anxietate care pătrunde pe fiecare stradă, pe fiecare centimetru din cartiere întregi. Frica, neîncrederea, mânia și tristețea sunt toate sentimente care descriu starea de spirit actuală a israelienilor care simt că le-a fost luat dreptul de a trăi o viață normală.

Înțelepții noștri au scris: „Cine vine să te omoare, omoară-l mai întâi” (Midrash Rabbah, 21:4) și „Dacă vine cineva să te omoare, ucide-l tu mai întâi” (Midrash Tanchuma, Pinhas, capitolul 3). Această lege străveche se aplică și celor care se protejează pe ei înșiși sau pe alții de o amenințare existențială. Scopul este să salveze vieți de la cei care doresc în mod deliberat să ne omoare pe noi sau pe alții.

Teroriştii de astăzi nu se tem de nimic; nici chiar propria lor moarte nu este un factor de descurajare. Ei știu că dacă reușesc să facă rău vor fi salutați ca eroi în orașele lor natale, pozele lor vor împodobi piețele și vor fi distribuite bomboane pe străzile unde au locuit pentru a sărbători crimele pe care le-au comis. Am văzut asta de multe ori în atacurile anterioare. În plus, familia criminalului va primi o compensație financiară generoasă de la cei care susțin terorismul. Și în cazul în care teroristul supraviețuiește și ajunge la închisoare, el sau ea va găsi acolo condiții mai bune decât le aveau unii dintre ei acasă.

Chiar dacă am acoperi fiecare stradă și fiecare cartier cu personal de pază, nu am reuși să eliminăm amenințarea și teama care ne năpădește. Cu toate acestea, dacă începem să răspundem cu o mână de fier celor care caută să ne omoare, așa cum ni se cere, am putea combate efectiv teroarea. Dacă, pe de altă parte continuăm să rămânem încremeniţi, cercul terorii se va lărgi și vom continua să asistăm la evenimente violente și extreme care ni se vor întâmpla și ne vom confrunta din nou și din nou cu imaginile sfâșietoare ale orfanilor și văduvelor.

Suntem într-o luptă constantă pentru siguranța noastră aici, în Israel. De la atac la atac, simțim unde de șoc care ne obligă să ne punem întrebări: De ce să trăiesc așa, cu ce scop? Dacă nu aici, unde aș putea locui?

Dacă ne evaluăm corect situația, vom ajunge în cele din urmă la cel mai simplu adevăr: dușmanii noștri externi pot fi neutralizați doar de unitatea noastră internă. Existența noastră depinde de cât de mult ne sprijinim și ne ajutăm unii pe alții. Trebuie să construim o societate care să trăiască în garanție reciprocă peste diferențele dintre noi, pentru că „iubiți-vă aproapele ca pe voi înşivă” (Lev. 19:18) este marea regulă a Torei. Dacă am trăi în conformitate cu ea, toți oamenii ar simți o iluminare pozitivă emanată de poporul evreu și datorită ei și restul umanității s-ar apropia mai mult de realizarea acestei reguli.

Dacă implementăm acest principiu și ne unim unul cu celălalt ca membrii unei familii unite, nimeni nu ne va putea face rău. Astfel, solidaritatea și coeziunea internă sunt apărarea adevărată și de durată împotriva dușmanilor noștri.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala | Add Comment →