Medium a publicat noul meu articol “Construind o rețea de simțiri ”

Una dintre proprietățile esențiale ale civilizației este tehnologia. De fapt, unele măsurători pot folosi progresul tehnologiei ca un indicator pentru a măsura progresul civilizației. De la epoca de piatră până la epoca digitală, tehnologia ne-a marcat progresul.

Cu toate acestea, în ultimele decenii se pare că tehnologia s-a schimbat de la a ne face viața mai ușoară la a o domina cu totul. În zilele noastre, computerele nu numai că procesează date, dar aproape că gândesc de la sine. Apariția Inteligenței Artificiale a introdus mașini care pot chiar să picteze opere de artă expresive, să scrie felicitări de ziua de naștere pline de căldură sau să redacteze scrisori de dragoste emoționante. Noi, pe de altă parte, se pare că ne mișcăm în direcția opusă: știm mai puțin, gândim mai puțin și înțelegem mai puțin decât o făceam Se pare că am fost îndobitociţi de propria noastră creație.

Cu toate acestea, există vești bune în viitorul aparent sumbru al umanității. În timp ce abilitățile noastre intelectuale se micșorează, se deschid noi sfere senzoriale.

Prin senzorial, nu mă refer la simțurile noastre fizice, ci la ceva mult mai profund decât atât. Organele noastre senzoriale sunt pur fizice, dar vorbesc despre capacitatea de a ne simți unul pe celălalt atât de profund încât vom fi capabili să simțim sentimentele și gândurile celuilalt ca și cum am fi o singură persoană.

În mod clar, acest proces nu este un efort conștient de a ne îmbina psihicul. Cu toate acestea, se întâmplă totuși. Dacă te uiți la lumea din jurul tău, vei vedea cât de uniformă a devenit. Oamenii poartă aceleași haine peste tot, majoritatea lumii vorbește engleză, industria este foarte asemănătoare în întreaga lume sau își cumpără produsele de la aceiași câțiva producători și am devenit atât de dependenți unul de celălalt încât, dacă o singură țară trebuie să oprească temporar transporturile de grâu, trimite lumea într-o spirală de creșteri de prețuri.

Intrăm în următoarea fază a includerii noastre: includerea simțirilor. Omenirea devine un sistem de simțiri în care miliarde de oameni vor împărtăși aceleași idei, gânduri și sentimente.

Cu cât acest sistem se manifestă mai mult, cu atât vom deveni mai convinși că, dacă vrem să ne conducem viața în siguranță trebuie să studiem acest sistem comun, să-i înțelegem proprietățile, cerințele sale și cum putem deveni nu numai instrumente sau pioni ai lui, ci chiar maeștri.

Pentru a realiza acest lucru, va trebui să dobândim calitățile sistemului, să le implementăm în noi înșine. Deoarece acel sistem este un sistem de conexiuni, și noi va trebui să devenim indivizi conectați. Va trebui să-i simțim pe ceilalți și să fim conștienți de gândurile și sentimentele lor, așa cum astăzi le cunoaștem pe ale noastre. Deoarece astăzi nu ne putem simți unul pe altul așa cum ne simțim pe noi înșine pentru că suntem deconectați unul de celălalt, va trebui să renunțăm la ceea ce ne separă unul de celălalt: ego-urile noastre.

Cu cât ne agățăm mai mult de egocentrism, cu atât mai acut ne vom simți separarea și dezorientarea în viață. Dar de îndată ce renunțăm la acel element din noi, totul va deveni limpede. La fel ca și astăzi, știm când ne este foame pentru că ne este foame, vom ști ce să facem, când să facem asta și cum să o facem pentru că pur și simplu vom simți.

Nu vom avea nevoie de tehnologie, iar cele mai avansate inovații de astăzi vor deveni de prisos și ulterior depășite. Tot ce vom avea nevoie este să simțim rețeaua de senzații în care trăim, iar ele ne vor ghida în siguranță și fără probleme prin viață, care nu va mai fi grea și dureroasă.

Filed under: Educatie, Educatie integrala | Add Comment →