Cum sa ajungem la o democratie adevarata

Experimentul din Singapore: Dictatura corecta

Intrebare: In martie, anul acesta, Lee Kuan Yew, unul din fondatorii „Miracolul economiei din Singapore”, a murit. Intr-un loc gol, pe marginea unei mlastinoase Malaezia, cu nimic in jur, doar o baza militara engleza, intr-o scurta perioada de 50 de ani, cea mai prospera natiune din lume a fost stabilita. Dar,  in aceasta tara, nu exista niciun strop de democratie, in sensul pe care il intelegem noi in statele dezvoltate. Cum a reusit aceasta tara sa faca ceea ce mari state ca America si Anglia au facut, in timp ce si-a mentinut cea mai stricta conducere si dictatura?

Raspuns: Eu nu percep democratia in acelasi fel in care ea exista peste tot, sau ca ea merita sa fie numita democratie. Aceasta nu este conducerea oamenilor, ci o imitatie: o mana de oameni iau controlul asupra resurselor economice,  politice, sociale, si militare; ei spun ca acolo este democratie, si ca ei actioneaza in numele oamenilor.

Atata timp cat suntem sub influenta egoismului din interior, fara forta altruista a naturii care sa il echilibreze, nu poate exista o democratie. O democratie este construita pe contrast, pe o balanta, si echilibrul dintre doua forte, una pozitiva si una negativa; egoul nostru si forta daruirii si a iubirii. Exista o forta a urii si a respingerii, si o forta a atractiei si a conexiunii, care trebuie sa fie echilibrate intre ele. Daca egoul este echilibrat de o forta pozitiva, atunci nu poate fi rau. Si invers, iubirea si daruirea, fara ego, pot duce la un si mai rau extremism decat egoul.

Cu alte cuvinte, noi suntem creati intr-un sistem care este in balanta dintre plus si minus, intre care doar ramane sa declansam o tensiune anume, care da orientatia corecta pentru toata munca sistemului. Iar, daca forta pozitiva nu exista sau e minima, si exista doar din frica de anihilare, atunci, nu indeplinim conditiile pentru o democratie. Noi „picam” din sistemul in care cele doua forte sunt descoperite. Deci, cand ne aflam doar in sistemul egoistic, ce ni se potriveste cel mai mult, este dictatura corecta.

Daca un rege conduce o tara, atunci el are grija de tara lui, de oamenii lui, nu ii anihileaza, si ei il considera a fi insemnat. El este stapanul! Dar intr-o tara democratica, nu exista niciun stapan. Noi lasam alegerile sa decida cine actioneaza volanul pentru doi, trei, sau patru ani, si atunci ce? De ce sa ii pese elitei de ceea ce va fi dupa aceea? Ei nu vor fi alesi iar, asa ca ei trebuie sa apuce tot ce pot, atata timp cat ei controleaza. Asa ca, dictatura din Singapore este un sistem minunat de guvernare. Democratia sub forma unui Sanhedrin.

Intrebare: Am auzit ca seful corect al statului trebuie sa fie cabalistii, care, stiind legile naturii, vor conduce in interesul intregii societati. Care va fi baza impulsului moral al comportamentului lor? Nu vor fi ei infectati cu lacomie; nu vor vrea ei sa se imbogateasca, dupa ce vor ajunge la control?

Raspuns: Exista un concept si anume un Sanhedrin (marea adunare), in care 120 de intelepti cabalisti se aduna, se conecteaza intr-un cerc, si discuta despre toate punctele de la ordinea zilei. Discutia nu se bazeaza pe diferentele de opinie, ceea ce e tipic lumii noastre, unde se crede ca adevarul se naste din disputa. Nu exista niciun adevar in disputa, pentru ca, de la inceput, ne mentine la nivelul animal, si nu ne putem ridica deasupra lui. Iar noi trebuie sa ne autodepasim, pentru ca nivelul nostru poate doar sa ne duca la un nivel mai inalt. Se pare ca ne ridicam la urmatorul nivel, de unde este posibil sa vedem cum sa ajungem la el.

Asta se intampla cand oamenii se unesc intr-un singur, complet intreg, in ciuda diferentelor de opinie, si, anihilandu-si egoul, ei ajung impreuna la o inima si minte comune. Aceasta este o unica tensiune interioara si munca practica. Dintr-o faza a unirii, si doar prin ea, ei se completeaza unul pe altul; ei incep sa ajunga la o opinie comuna. Dar nu este legata de opiniile personale; ci mai mult, este simtita prin unirea comuna. In aceasta forma trebuie sa se manifeste sistemul de guvernare a unei tari si a oamenilor.

Cum pot fi evitati conflictul si dezacordul?

Intrebare: Astazi, multe tari incearca sa reconstruiasca acest model, la un nivel sau altul. De exemplu Turcia, in care guvernul s-a redus treptat in mainile unei singure persoane, sau Rusia, care nici macar nu ascunde ca traieste si se dezvolta multumita unui singur om. Mai sunt o multime de alte exemple, in tari mai putin dezvoltate. Inseamna ca formarea unei piramide guvernamentale ca aceasta, este singura cale posibila pentru omenire? Deci, de unde este posibil sa iei astfel de oameni care sunt multumiti cu o asa metoda de conducere? Si, pana la urma in Singapore, care nu era corupt la inceput, toate locurile cheie au fost ocupate de rudele lui Lee Kuan Yew. In final, s-a format un fel de casta.

Raspuns: Desigur ca acest model nu poate exista pentru totdeauna intr-o tara ideala, atunci cand incep coruptia, lupta pentru putere, etc. Pentru ceva timp, isi poate mentine pozitia pe un ideal, dar, dupa aceea, totul se deterioreaza de-a lungul cailor egoiste obisnuite.

Intrebare: Cum ar evita cabalistii  sa se ajunga la aceasta situatie in conducerea tarii?

Raspuns: Prin faptul ca ei sunt uniti intre ei, cei 120 de mari intelepti ai poporolui ar evita conflictul si diferentele in opinie. Special in aceasta situatie, ei ar fi inceput sa discute despre o anumita problema si din unitatea lor, ar obtine un raspuns. Pana la urma, unirea intre ei este urmatorul lor scop, la care trebuie sa ajunga si sa includa in ei pe toti oamenii.

Intrebare: Mesele rotunde, pe care le organizeaza studentii tai, constituie o mica versiune a acestei forme de unire?
Raspuns: Da. Discutiile sub forma meselor rotunde sunt organizate in toata lumea, nu doar in Israel. In mod activ noi formam o adunare, o discutie in cerc a barbatiilor si femeilor, care implementeaza unirea, prin detasarea si depasirea de sine. Fiecare se investeste in ceilalti, si toti isi doresc sa fie absolut egali, cu niciunul mai mare sau mai mic in niciun fel. Noi tindem sa gasim un sistem exact al echilibrului interior intre noi, si sa il urmam, astfel incat toti vor fi egali si integrati unul in altul, se vor pierde pe ei insisi in unirea noastra, si din starea „eu” vom ajunge in starea „noi”. Iar apoi, din starea „noi”, vom ajunge in starea „unul”, precum un om cu o singura inima.

Din „Conversatii cu Michael Laitman”, KabTV, 1/04/15

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed