Creatorul s-a ascuns printre noi

Întrebare: Dacă lucrul cel mai important este sa ajung la disperare datorită propriilor mele forţe de-a lungul drumului spiritual, atunci de ce trebuie să facem faţă și tuturor problemelor corporale?

Răspuns: Creatorul nu îţi face viaţa dificilă şi nu pune obstacole de-a lungul drumului spiritual. Voi deveniți confuzi. Dacă aţi putea asculta sfaturile, că noi trebuie să corectăm relaţiile dintre noi şi că trebuie să găsim conexiunea dintre noi şi, în ea, descoperiţi lumea spirituală din primul moment în care aţi început să studiaţi – atunci, întreruperile, care sunt în constantă creştere, nu ar mai apărea ca întreruperi. Dimpotrivă, de fiecare dată, ele vor apărea ca revelaţia unui nou nivel superior de grosime. Nimeni nu vă opreşte să acceptaţi acest sfat şi să-l îndepliniţi. Nu ar fi fost o întrerupere, ci, mai degrabă, v-ar fi permis să vă ridicaţi, să consolidaţi şi să descoperiţi esenţa interioară numită Lumina.

Cu toate acestea, sunteţi în căutare pentru revelaţia Creatorului şi nu în scopul de a dărui şi nu în acord cu ceilalţi, nici printre prieteni, dar într-un loc total diferit. Deci, cine este responsabil pentru nereuşită?  Poate aţi construit diferite obstacole care vă separă de lumea spirituală, în loc de a vă apropia de momentul unde sunteţi astăzi. Deşi, puteţi, eventual, lua decizia bună în această direcţie, de asemenea, este sentimentul de disperare şi dezvăluire că noi am ajuns într-un impas şi trebuie să ne întoarcem pentru a urma o cale diferită.

Cum este scris: Eclesiastul 7:29 Acesta este singurul lucru pe care l-am găsit, că Dumnezeu a făcut un om drept dar ei au căutat multe raţionamente. De fapt, acesta este un punct simplu, dar noi nu am localizat locul potrivit al ruperii. Trebuie să pregătim inima noastră pentru umplere. Aceasta este înclinaţia fiecăruia.

Cu toate acestea, nu vrem să acceptăm că locul de umplere este printre noi! Există o deconectare, un abis, un gol întunecat între noi, dar nu mă deranjează deloc. Mă îngrijorează faptul că nu am umplerea în interiorul meu. Aceasta înseamnă că mă gândesc într-un mod diferit la locul unde forţa superioară trebuie să fie revelată. De asemenea, interpretez ideea forţei superioare aşa cum doresc, că este o umplere atractivă, o realizare minunată, înţelegere, o senzaţie agreabilă, dar adevărata forţă superioară este total opusul a ceea ce-mi imaginez. A fii echivalent cu ea înseamnă a dărui altora, a umple pe celălalt în creştere faţă de mine, fără să mă gândesc la mine, anulându-mă şi restricţionându-mă. Iau totul de la mine şi mă privez de toată umplerea, numai în scopul de a o transmite celorlalţi. Aceasta mai sus de mine, pentru a căuta un mijloc să-i umplu pe ceilalţi.

Aceasta este umplutura spirituală pe care o simt în celălalt, în măsura în care sunt gata a-i satisface nevoile deasupra propriilor mele dorinţe şi pasiuni, dar nu ne gândim în această direcţie. Uneori, am atins uşor acest sentiment în congresul din deşert, apoi, fiecare dintre noi revine la interesele personale şi totul s-a sfârşit.

Grupul nu mă susţine. Nu mă ajută pentru a mă fixa în acest punct ridicat. Şi ego-ul meu mă trage constant, în jos, în abis. Atunci, ce trebuie să fac ? Toate acestea se datorează faptului că noi nu ne sprijinim şi nu ne susţinem unii pe alţii. Forţa care poate să ne salveze este în mijlocul nostru, în conexiunea dintre noi, în turma colectivă şi nu în fiecare dintre noi. Forţa conexiunii noastre este Lumina şi acest lucru trebuie să cerem: în golul dintre noi, în bariere, în ziduri. Lumina, Creatorul se ascunde acolo.

Putem să O descoperim dacă vom începe să ne conectăm unii cu alţii într-un mod în care golurile vor dispărea, apoi, doar în acest loc, veţi putea să descoperiţi Creatorul, chiar acolo unde El se ascunde, acum. Faptul este că voi auziţi, dar nu indepliniţi sfaturile în locul potrivit. Aceasta deoarece voi nu acceptaţi ceea ce spune Rabash: „Noi suntem reuniţi aici, pentru a creea o societate pentru toţi cei care doresc să urmeze calea şi metoda lui Baal HaSulam…”

Trebuie să luăm o decizie, apoi să o executăm permanent, dar, dacă toată lumea este îngrijorată pentru sine şi nu pentru celălalt, nu vom ajunge nicăieri. Dacă mă gândesc să îndeplinesc asta pentru mine, nu va merge. Gândul trebuie să meargă spre celălalt, pentru că este un sistem închis şi analogic.

 

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 13.02.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed

Articolul precedent: