Oamenii se dezvolta de mii de ani si la un anume moment ei incep sa trezeasca intrebarea sensului existentei; este preocuparea principala a unei persoane daca aceasta s-a ridicat putin deasupra nivelului animal.

Oamenii nu evolueaza ca animalele, care de fapt nu se schimba de la o generatie la alta. Dorintele fiecarei generatii se schimba pe masura ce fiecare generatie simte dorintele urmatorului nivel de dezvoltare iar sentimentul de gol creste constant. In consecinta. Intrebarea despre sensul vietii incepe sa ne preocupe din ce in ce mai mult.

Brusc, incepem sa ne intrebam in legatura cu lucruri la care nu ne-am gandit niciodata, iar stiintele se dezvolta de asemenea conform intrebarilor care apar in fiecare generatie pentru ca intrebarile care preocupa o persoana din secolul 20 sunt diferite fata de intrebarile care preocupau o persoana din secolul 10.

Intrebarea despre sensul vietii care este manifestata in umanitatea la un moment dat este revelata doar anumitor indivizi. In istoria umanitatii au existat oameni speciali in care s-a trezit intrebarea despre sensul vietii care i-a dus pe oameni sa compuna muzica, literatura, poezie si sa picteze. Toate acestea ne-au impins inainte, dezvoltand stiinta, tehnologia si masinariile. O persoana nu doar a aspirat in mod egoist la o viata materiala mai buna dar a si cautat sensul vietii.

Dorintele noastre sunt modernizate in functie de o scala a dorintelor. In primul rand, se trezesc dorintele asociate cu existenta noastra corporala: dorinte pentru mancare, sex si familie. Apoi apar dorintele umane care sunt asociate cu sentimente interne: dorinte pentru avere, putere, cunoastere. Toate dorintele sunt transformate de la o generatie la alta si devin mai bune, mai intense si mai interne.

Oamenii au inceput sa simta intrebarea despre sensul vietii la sfarsitul Evului Mediu si inceputul Renasterii. Revolutiile tehnologica, stiintifica si culturala din Europa au reprezentat tragaciul pentru aparitia unei atitudini total noua catre viata si religie.

Oamenii nu s-au mai temut sa fie ne-religiosi sau ca vor fi urmariti penal pentru disidenta (a gandi diferit de colectivitate) ceea ce inseamna ca ego-ul a crescut in asa masura incat oamenii nu se mai puteau comporta ca stereotipurile.

La inceputul cartii „Introducere in Studiul celor Zece Sefirot”, Baal HaSulam scrie: Intradevar, daca ne setam inimile sa raspunda la o foarte faimoasa intrebare, sunt convins ca toate aceste intrebari si dubii despre studierea Cabalei vor disparea de la orizont si cand te vei uita in locul in care se aflau vei constata ca au disparut. Aceasta intrebare indignanta este intrebarea pe care o are intreaga lume, adica „Care este sensul vietii mele?”. Asa deci aceasta intrebare ramane fara raspuns.

Am putea spune ca tot ce se petrece azi este pentru ca nu putem gasi un raspuns la intrebarea despre sensul vietii. Putem vedea in ce se implica umanitatea si spre ce duce lumea! Toate astea se intampla pentru ca oamenii nu inteleg pentru ce exista. „ Cu alte cuvinte, acesti ani numarati din viata noastra care ne costa atat de mult, si suferintele numeroase si chinurile pe care le induram pentru a ii trai la maxim, cine este, cine se bucura de ei? Anii pe care ii petrecem, ii petrecem cautand, urmarind, suferind sau chiar mai precis, pe cine incant eu prin faptul ca traiesc asa cum traiesc?” Pe nimeni! Este adevarat ca istoricii au obosit contempland asta, si in principal in generatia noastra. Nimeni nici nu isi mai doreste ca se gandeasca la asta.

De ce ar trebui sa fiu eu preocupat de sensul vietii daca inteleg ca nu voi gasi un raspuns? Este mai bine sa abuzezi de droguri sau alcool pentru a suprima intrebarea interna care face omul sa se simta lipsit de valoare.

In cele din urma, un animal nu isi pune aceasta intrebare, pur si simplu exista prin indeplinirea dorintelor  de baza pentru mancare, sex si familie in timp ce dorinte ca averea, puterea si cunoasterea nu exista in natura animalelor. Este la fel si cu oamenii la acel nivel asa ca este mai usor pentru ei sa traiasca in timp ce oamenii in care s-au trezit dorintele umane se simt nefericiti.

Totusi intrebarea ramane la fel de amara si vehementa ca oricand. Cateodata ne intalneste pe nepregatite, ne ciuguleste mintea si ne umileste inainte ca noi sa gasim solutia faimoasa de a ne lasa purtati de curentii vietii ca intotdeauna.

Asta incercam sa facem fara sa constientizam. Noi mancam, dormim, muncim, ne intalnim cu prietenii, urmarim un meci de fotbal, toate astea pentru a ne tine ocupati si a evita aceasta intrebare. Aceasta intrebare este mai rea decat moartea; moartea este o solutie de moment a problemei, in timp ce o persoana poate trai cu aceasta intrebare pentru o perioada foarte lunga de timp si sa nu ajunga la un rezultat in final, exceptand tortura proprie.

Acesta este motivul pentru care Baal HaSulam a ales acest subiect ca introducere a cartii sale „Talmud Eser Sefirot”. In aceasta introducere el vrea sa arate ca o persoana nu are nevoie de ganduri speciale sau teluri inalte pentru a studia intelepciunea Cabala.

Daca se simte rau, nu stie pentru ce traieste si aceasta intrebare continua sa il deranjeze – pentru ca nu poate trai fara motiv si trebuie sa isi justifice viata – atunci trebuie sa descopere intelepciunea Cabala pentru ca de fapt aceasta are raspuns pentru sensul vietii sale personale.

Din emisiunea de Cabala in limba rusa din 31.01.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →