Comentariu: În timpul unei performanțe bune în teatru, scenariul în sine și scenele devin secundare, în timp ce ceva intern începe să fie transmis, greu de explicat în cuvinte – sufletul spectacolului. Evocă un fel de inspirație, emoție pentru ceva mai mare dincolo de ceea ce vedeți. Arta, după părerea mea, există doar în scopul de a avea un moment de descoperire, de a bea din vreo fântână.

Răspunsul meu: Arta ne arată că este posibil să ne ridicăm deasupra considerentelor pur psihologice, de zi cu zi și să intrăm într-un câmp conectat nu cu ceea ce se întâmplă pe scenă, ci cu o anumită forță care controlează mișcarea unor fenomene care există deasupra noastră, dincolo de timp și spațiu.

Trebuie să începem să o simțim în noi. Acesta este teatrul care se află în interiorul nostru. Și în locul marelui crocodil verde menționat în Cartea Zohar, simt o calitate numită „crocodil”.

Aceasta nu este o imagine teatrală pe care anumite persoane o evocă în mine. Prin imagini alegorice încep să simt forțele spirituale care le definesc și sunt numite cu un anumit cuvânt.

Pentru mine, acest crocodil nu mai are imaginea unui monstru verde. Poate fi pozitiv, plăcut, amabil, inteligent, controlat, deși necesar și vizat, etc …

Se pare că, atunci când citești Cartea Zohar, nu conectezi absolut cuvintele cu imaginile lor în această lume! Odată ce ieși din ea, începi să te întrebi despre modul în care alții percep acest text sau îl ascultă. Și te aduce serios la o altă realitate, aș spune, la irealitate.

Din emisiunea de pe KabTV„Puterea cărții Zohar” # 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate, Zohar | Add Comment →