Întrebare: Ieri aţi vorbit despre Avram care a descoperit înţelepciunea Cabala prin introspecţie. Ce înseamnă asta?

Răspuns: Întreaga realitate se găseşte într-o persoană. Mai mult, realitatea nu există de fapt, există o fotografie a ei pe care o dezvolt în interiorul meu. Se simte în vase, în dorinţele mele, printr-un senzor, prin cadrele interne ale unui film fotografic care reflectă reacţiile Luminii Superioare ce descriu lipsa mea de echivalenţă de formă cu Ea.

O „rază” de Lumină simplă albă este trimisă spre mine, dar sunt făcut din 613 dorinţe diferite, atribute ce formează un tablou colorat, tridimensional al lumii umplute de sunet, miresme şi alte lucruri pe care le pot atinge pe fundalul luminii albe. Cu alte cuvinte, „desenez” efectiv sau concep lumea în care trăiesc.

Totuşi, conform percepţiei realităţii, totul depinde de atributele mele şi nu de ale altcuiva. Se pare că, dacă mă schimb, lumea se va schimba. Asta putem face prin introspecţie, când înţeleg că pot schimba lumea prin schimbările pe care le fac în mine. Deci, cum mă pot schimba ? Nu pot să o fac de unul singur. Am doar o senzaţie neplăcută în realitatea actuală şi nu pot să mă trag singur de păr să ies din mlaştină. De fapt, chiar şi gândurile cu privire la schimbare fac parte din această mlaştină.

Este exact locul unde spargerea mă ajută. În realitatea mea fictivă, există oameni în jurul meu care-mi spun:”ştii, ne gândim şi noi la acest subiect.” Eu văd că alte părţi din natura, mineral, vegetal, animal şi vorbitor sunt conduse de un mecanism general, dar imaginaţia mea atrage oamenii care au acelaşi vector ca şi mine şi asta-mi permite să practic şi să mă manifest. Acum, mă pot vedea de alături. Pot să lucrez cu ei aşa cum lucrez cu mine, precum o imagine exterioară mie. Când lucrez cu ei, descopăr că acest joc este foarte creativ. Relaţia cu imaginea prietenilor mă ajută să avansez prin achiziţionarea unei noi percepţii, un sentiment nou. Nu dezvoltă atributele mele vechi, nu se adaugă la sentimentele şi gândurile precedente, ci dezvoltă noi atribute calitative în mine, atribute pe care nu le aveam înainte.

De exemplu, o percepţie multidimensională sau ridicarea deasupra noţiunii timpului: înainte, puteam vedea trecutul, prezentul şi viitorul şi acum, încetez să simt timpul. Mişcările externe dispar şi percep totul în interior şi le conectez cu mişcările interne. Eu schimb şi în consecinţă, resimt schimbările pe fondul luminii albe. Dacă lucrez cu imaginea prietenilor pe care o văd în acest mod, înţeleg că este adevărat că sunt reprezentaţi de imaginaţia mea, dar atitudinea corectă faţă de ei îmi permite să primesc unul din mijloacele speciale pentru schimbările interne. Graţie eforturilor comune cu aceste imagini, atribui o oarecare independenţă – în măsura în care vreau să fiu independent. În cele din urmă, când mă joc cu ei în acest mod, primesc percepţia care mă face să ies din imaginea actuală ce este desenată pe ecranul conştiinţei mele, spre o nouă realitate.

A treia parte a Cursului zilnic de Cabala, 29.05.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →