Intrebare: De ce egoismul din lumea nostra retine mintea si sentimentul de la o schimbare?

Raspuns: Este un fapt evident ca, atunci cand suntem ingrijorati de ceva, mintea dispare intr-un aer subire. Si cand incercam sa intelegem sau sa examinam ceva, atunci, sentimentale dispar. Aceste doua abordari diferite, senzorial si rational, se anuleaza reciproc.

Aceasta este o consecinta a rupturii. Radacina nostra este in ruptura, atunci cand ecranul care obisnuia sa ne conecteze mintea si inima, calculul si placerea, a disparut. De aceea, in lumea nostra suntem in imposibilitatea de a face un calcul corect bazat pe sentimente si cu cat mai mult putem lasa sentimentale in urma, cu atat mai repede le putem privi dintr-o parte. Cu cat trecem mai diparte de sentimentale nostre, cu atat mai mult suntem capabili sa facem un calcul sigur in locul care a fost eliberat, pe acelasi interval care nu este umplut de sentimente.

Se pare ca suntem in stare sa ne conectam mintea si inima dar in realitate nu putem. Daca as fi 100% in interiorul senzatiei mele dar incep sa ies din ea cam 30%, voi fi capabil sa lucrez cu mintea mea in locul care 30% este eliberat de sentimente.

In lumea nostra, sentimentele si mintea nu pot lucra impreuna. Daca mintea si sentimentele ar fi conectate, ar fi Lumina Reflectata, o actiune spirituala. Inainte de aceasta trebuie sa se intample o Restrictie ( Tzimtzum), primirea Luminii care Trasforma, fuzionand cu cea de sus prin credinta deasupra ratiunii, astfel incat sa dobandeasca mintea si inima cea superiora, sau sa lucreze deasupra sentimentelor cuiva cu ajutorul unei motiv mai inalt.

Acest lucru se refera deja la munca spirituala. Este exact scopul ecranului:  sa conecteze szatia si mintea, « Tora si munca “.

Din prima parte a Lectiei Zilnice de Cabala, 8/8/2011, Shamati#45

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment →