Trebuie să mă forţez pentru a mă unii cu prietenii şi a avea mereu în minte faptul că succesul se află numai în unitate. Aceasta trebuie să fie ţinta noastră comună: dorinţele unite, îndreptate către Creator. Unite, ele devin o singură dorinţă comună, îndreptată către Creator, proprietatea dăruirii, astfel încât aceasta să se descopere şi să rămână în noi.

Trebuie să acţionăm ca şi cum aceasta este ceea ce dorim şi implorăm. Acest ca şi cum, fierbe în jurul meu, mă saturează cu o dorinţă adevărată. Aceasta este regula prin care mediul influenţează pe cineva.

Ca rezultat, fiind inspiraţi de mediu, toată lumea începe să strige, să plângă. Poate să nu fie încă o acţiune autentică, dar este suficientă să atragă Lumina care Reformează. Nu putem plânge în mod natural. Dacă am putea, am fi deja în lumea spirituală şi am avea dorinţele corectate. Deci, plângerea noastră este nesinceră, dar Lumina Înconjurătoare încă ne luminează şi ne aduce ceea ce noi pretindem că cerem.

Acesta este tipul de joc pe care noi îl jucăm voluntar, Dacă insişti ca şi cum îţi doreşti, voi face aşa cum ceri. Totuşi, trebuie să încerc să fac tot posibilul să îmi imaginez stare corectată cât mai aproape de realitate. Astfel, din Lo Lishma (nu pentru numele Ei) trec la Lishma (pentru numele Ei).

Pe nivelele spirituale, Lumina răspunde chiar şi unei cereri nesincere. Este numită cerere pentru corecţie. Sunt corupt şi îi cer Creatorului să mă repare. Îi cer fără nicio tragere de inimă, deoarece sunt corupt.

Aici se găseşte podul din lumea corporală în lumea spirituală. În timp ce sub Machsom (bariera care ne separă de spiritualitate), sunt incapabil să mă rog în mod natural, dar sunt dispus să depun eforturi pentru a mă unii cu ceilalţi.

Astfel, eu urmez înţelegerea: fac o acţiune şi ca răspuns vine Lumina. În lumea corporală, aranjez o situaţie, un link, care  îmi permite să activez o acţiune reciprocă în lumea spirituală.

Aceaşi regulă se aplică şi atunci când urc pe o scară în lumea corporală. Totuşi, cheia stă în transformarea calitativă a naturii mele, atunci când proprietatea dăruirii coboară şi începe să mă guverneze.

Din lecţia zilnică de Cabala 10/19/10, “Toţi cei care suferă pentru public”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →