Greselile din care putem invata

Introducere la Studiul celor Zece Sfirot, paragraful 58: Cu asta intelegem cuvintele inteleptilor nostri: unul care se pocaieste prin frica este recompensat prin transformarea pacatelor in greseli… pacatele pe care cineva le face se extind la el prin receptionarea dublei ascunderi a Providentei, adica ascundere in disimulare.. O ascundere inseamna ca el crede in Providenta recompensei si pedepsei. Totusi, din cauza acumularii suferintelor, cateodata, el se gandeste la transgresiune (alunecare in greseala).

De ce face persoana o greseala? Deoarece nu vede ca a fost un defect. Deci nici macar nu a presupus ca trebuia sa vada, nu-i asa? Intreaga noastra munca este de a dobandi o noua viziune prin credinta deasupra ratiunii. Astfel, la inceput, nu percepem spiritualitatea pentru ca mai tarziu sa o vedem din lumina daruirii. Spiritualitatea nu se poate vedea in lumina egoista.

Nimeni nu a ascuns spiritualitatea de noi. Noi ne-am ascuns de ea prin dorintele noastre egoiste. De aceea incepem sa percepem spiritualitatea numai prin ridicarea deasupra egoismului nostru. Este similar cu mine in fata unui zid, a unei bariere. Ridicandu-ma deasupra ei pot avea o idee despre ce este in spatele ei.

Astfel ne putem imagina ce inseamna credinta deasupra ratiunii. Cat timp sunt in ratiune, in spatele barierei, nu pot vedea lumea spirituala. Organele mele de perceptie sunt diferite; intre timp, trebuie sa incep sa percep realitatea in dorinta de a darui. Cand Lumina Reflectata straluceste deasupra mea, imi releva realitatea spirituala, pe care o pot vedea in aceasta Lumina.

De aceea, in mod natural, gresesc si comit crime, cand nu vad spiritualitatea. Cum as putea sa nu gresesc? Totusi, de ce nu sunt ele numite transgresiuni? Pentru ca egoismul – multumita relevarii si corectarii greselilor mele – il corectez eu insumi. In acest fel, ating gradul de pocainta din frica, asta este, construiesc un ecran pentru daruire in scopul daruirii.

Invat din greselile mele, pentru ca este imposibil sa corectez ceva, pana cand nu descopar intregul rau al dorintelor egoiste. Asta se numeste a identifica o greseala. Corectand o anumita parte a greselii pe care am descoperit-o, execut o porunca.

Deci, in timp ce imi completez pocainta, imi corectez toate greselile mele. Din cauza si multumita lor cineva dobandeste daruirea. Toate aceste erori sunt rezultatul ascunderii.

Din partea a treia a  Lectiei zilnice de  Kabbalah 13.06.10, Introducere la Studiul Celor Zece Sfirot

Discussion | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed