Întrebare: Dinamica oricărui grup trece prin diverse stagii. Prima fază obligatorie este una de securitate. Înainte de a se deschide în afară, persoana, el sau ea, trebuie să simtă că se află într-un spațiu sigur, în care nimeni nu o va răni sau umili.

Răspuns: Mai important, acest spațiu trebuie să posede calitatea numită garanție reciprocă,

Pentru a ne atinge țelul, avem nevoie de susținerea tuturor celorlalți, așa cum se întâmplă, spre exemplu, într-o echipă cu atac bun sau în armată, atunci când se pleacă în recunoaștere și fiecare se simte încrezător în faptul că vor fi sprijiniți întotdeauna de ceilalți. Șarjezi înainte pentru că, pentru tine, dispare senzația de “eu” deja și, în locul ei, apare senzația de “noi.” Această senzație este atât de puternică încât nici nu mai contează dacă trăiești sau mori – cel mai important lucru este să pui în aplicare ideea comună.

Când oamenii sunt uniți printr-o idee, ei își pierd interesele individuale, în timp partea comună, colectivul, începe să-i influențeze într-un asemenea mod încât, de dragul îndeplinirii țelului lor comun, a ideii lor împărtășite de toți, nu mai are importanță pentru ei sub ce formă acesta va fi realizat de ei personal.

Dacă realizăm o asemenea stare în unificarea societății, persoana se ridică drept la nivelul numit “Adam.” Deci, avem nevoie de un țel care să stea în fața noastră întotdeauna. Trebuie să fie pentru noi – și nu pentru o persoană cu care lucrăm, ci pentru noi. În caz contrar, dacă nu începem să ne străduim spre acest țel, natura ne va pedepsi printr-o teribilă suferință, ne va înpinge către el prin forțele sale de coerciție. În starea finală, pe o cale sau alta, va trebui să atingem această formă de comunicare între noi, acest tip de unitate.
From “Lessons About the New World” #8, 12/15

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment →