Suntem făcuţi din dorinţa de a primi şi simţim totul în aceasta numai ca un anumit câştig pentru noi.

În afară de asta, omul nu înţelege şi nu simte altceva. Corectarea constă în faptul că ne acordăm dorinţa în pentru a dărui şi nu pentru a primi.

Între timp, acestea sunt numai nişte cuvinte frumoase, pentru că nu înţelegem despre ce este vorba. Asta înseamnă că putem penetra pe cineva folosindu-ne dorinţa de a primi şi să simţim ceea ce se întâmplă în el, ceea ce însemnă a ştii cum se simte şi a înţelege ce se întâmplă în noi! Şi astfel, acţionăm în conformitate.

Asta înseamnă că nu ar trebui să examinăm sentimentul actual, fie dulce sau amar, cald sau rece. Am senzaţii foarte puternice, dar examinez totul din interiorul lui şi legat de cât de bine se simte el. De fapt, tot ceea ce simt vine de la Creator, deci vreau să simt cum operează El în mine, conform cu plăcerea pe care o primeşte Creatorul.

Nu contează care sunt senzaţiile sau gusturile mele. Apreciez tot ce se întâmplă în mine numai în conformitate cu ceea ce simte Creatorul ca răspuns la ceea ce simt eu. Trebuie să fim împreună, ceea ce înseamnă că trebuie să fi înăuntrul Lui pentru a ştii cu siguranţă cum să mă acordez, să mă ajustez cu tot ceea ce se întâmplă în interiorul meu.

Tot ceea ce este în inima şi mintea mea vine de la Creator; Creatorul este înăuntrul meu. Deci, trebuie să ştiu cum că îi percep Lui sentimentele, prin simţurile mele. Trebuie să tânjesc pentru sentimentul că El este „primul” – El înăuntrul meu şi El evocă toate sentimentele şi gândurile mele – şi astfel El este „ultimul” deoarece trebuie să văd prin ce răspuns îi aduc Lui mai multă mulţumire. Asta înseamnă că trebui să examinez cum trebuie să răspund la ceea ce se întâmplă, pentru a-i aduce Lui cea mai mare mulţumire.

Dacă acţionez în acest fel, înseamnă că tânjesc pentru iubire către Creator. Nu contează ce primesc de la El. Primesc totul de la „cel bun şi benevolent”, dar trebuie să fiu sigur că este cu adevărat bine şi, pentru a face asta, trebui să mă conectez cu El în realitatea mea, să simt că Creatorul se bucură. Examinez totul numai numai în conformitate cu sentimentele mele în El, atât la început cât şi la sfârşit şi astfel vrea să rămân în adeziune cu El, să fiu aproape de El şi să Îl descopăr, deoarece fără asta nu îmi pot acorda răspunsul la ceea ce primesc de la El.

În acest caz, atât iubirea cât şi frica se dezvoltă simultan în mine.Iubirea se dezvoltă deasupra fricii, deoarece frica este condiţia esenţială pentru iubire, fără de care aceasta nu poate exista. Trebui să mă simt constant în „frică şi trepidaţie”, dacă primesc toate sentimentele mele de la Creator şi dacă El se îmbracă în mine. Ce vrea El să simt? Cum ar trebui să răspund pentru a-i aduce cea mai mare mulţumire?

Asta necesită devotamentul meu, anularea de sine, adeziunea şi nevoia de a simţi bucurie în El, deoarece „în El inimile noastre se vor bucura”. Prin asta, omul devine o vioară care cântă conform cu răspunsurile la sentimentele pe care le primeşte de la Creator.

Mă calibrez şi mă acordez în mod constant, astfel încât Creatorul să fie „primul” – aşa cum este scris „Nu există nimeni în afară de El” – şi El este „ultimul” şi că „în El inimile noastre se vor bucura”. Omul este în mijloc: Pe de o parte se anulează, simţind atitudinea Creatorului către fiinţele create şi, în acelaşi timp, exprimă în răspuns atitudinea fiinţei create faţă de Creator.

Astfel, iubirea absolută poate exista numai într-un vas care se acordă cu acurateţe în toate cele 620 de atribute, dorinţe „pentru a dărui”. El nu are nevoie de nimic cu excepţia unui singur lucru pe care l-a descoperit al început, că „nu există nimeni în afară de El şi termină cu „cel bun şi benevolent”. Asta înseamnă că înţelegecă primeşte totul de la Creatorul care este îmbrăcat în imaginea omului („Nu există nimeni în afară de El”). Apoi, el însuşi se îmbracă în Creator ca bun şi benevolent, dorind să îi aducă Lui mulţumire.

Din partea întâi a lecţiei zilnice de Cabala din 29.01.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment →