Nimic nu e mai rău ca indiferența

Indiferența este rezultatul discrepanței dintre proprietăți. Ea este dată omului pentru ca astfel să descopere cine este el, cu adevărat, fără influență de Sus sau de la grup. Prin grup primesc de asemenea influență de Sus, fiindcă numai prin grup mă pot conecta cu Creatorul și pot trezi eu, însumi, influența Lui.

Indiferența este cel mai dificil lucru. Ea certifică faptul că omul nu a stabilit o conexiune devotată cu grupul și, prin el, cu Creatorul. Lanțul „Israel, Tora și Creatorul” nu funcționează și, de aceea, apare indiferența. Nu este nimic mai rău decât asta. Până și conflictele sau dezaprobările sunt mai bune, fiindcă cel puțin în ele există o analiză. Indiferența te ferește de orice fel de analiză și omul poate fi blocat în ea ani de zile.

Atunci, trezirea va veni, fiindcă omul nu e singur, ci o parte dintr-un sistem spart. Iar dacă alte alte suflete conectate cu rădăcina sufletului său încep să se schimbe și să se corecteze, atunci ei îl trezesc. El poate că a renunțat la avansarea spirituală, dar se trezește dintr-o dată, fiindcă ceilalți au nevoie de prezența și de participarea lui în obținerea corectării.

La cel mai de jos nivel, indiferența se manifestă în faptul că omul cade în această lume și este satisfăcut cu ea, bucurându-se egoist de viața lui. El este preocupat doar de împlinirea materială și devine indiferent la avansarea spirituală. Iar Punctul din inimă se oprește din strălucire, fiindcă omul nu a făcut destul efort pentru a se conecta cu prietenii (colegii) lui, cu profesorul și cu metoda.

Și mândria i-a împiedicat conexiunea cu ceilalți, fiindcă el se simte mai puternic și mai deștept decât ceilalți și asta îl trântește la pământ. Omul poate investi o energie extraordinară în materie, dar poate să fie complet rece la spiritualitate. I se pare că va reuși și va câștiga o avere, iar aceasta este un obstacol uriaș.

Însă, grupul este obligat să susțină simțul egalității între membri. Cu toate că suntem cu toții diferiți – unii sunt mai intuitivi, alții sunt mult mai informați – trebuie să fim cu toții pe picior de egalitate, cu niciun avantaj unii față de alții. Iar în acest punct, grupul trebuie să-l ajute pe om sau mândria îi va crește și îl va îndepărta de la cale. Acest lucru se numește „salvarea lui din închisoare”.

Și în această închisoare el se poate simți foarte bine, încrezător și puternic. Iar din această cauză el se regăsește într-un flux turbulent, care îl duce spre o cascadă mare în care va fi sfărâmat în bucăți.

Indiferența este un sentiment foarte important, fiindcă arată cât de mare este lipsa pentru măreția Creatorului. Prin urmare, trebuie să măresc importanța tuturor resurselor: a grupului, a profesorului, a cărților și a metodei. Indiferența și chiar respingerea apar în mod constant și trebuie să le depășim, lucrând astfel. Acestea sunt etape (loviturile) necesare pe calea noastră. (Minutul 14:25)

Din Partea întâi a Lecției zilnice de Cabala din 11/06/19, „Scrierile lui Baal HaSulam – Prefață la Înțelepciunea Cabala” – paragraf 11-16

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed