Experimentul naturii

Întrebare: Vedem cum natura ne împinge cu forța să ne integrăm. La început a fost integrare tribală, comunală, când oamenii s-au unit pentru a supraviețui, apoi au venit forțele de integrare imperială, colonizare și apoi integrare culturală, religioasă, națională și de clasă. Astăzi există o integrare economică și informațională.

Toate acestea s-au dezvoltat sub influența naturii, fără participarea noastră; nimeni nu a dorit-o în mod special. Și, deodată, apare un virus care ne separă, ne face să oprim toate conexiunile.

La ce duce acest lucru? Nu ți se pare că este împotriva naturii?

Răspuns: În principiu, avansăm spre o distanțare treptă unul față celălalt. Odată am trăit în comunități, sate și ferme, dar acum fiecare are apartamentul său.

Astăzi, noii născuți nu locuiesc cu părinții lor deși odată era firesc. În prezent, fiecare copil mic ar trebui să aibă propria cameră, propriul său spațiu personal. Egoismul său devine atât de mare încât, deși are doar 5 – 10 ani, el are totuși nevoie de un spațiu separat pentru el: „Acesta este al meu și nu se intră!” Cu alte cuvinte, asistăm la creșterea egoismului unei persoane.

Și acum următorul nivel ne este dezvăluit, de natura însăși. „Dacă sunteți aproape unul de celălalt, atunci relațiile voastre vă duc la boală și moarte. Deci, ar trebui să vă aflați la o distanță de doi până la 10 metri unul de celălalt”. Cine știe unde va duce acest lucru?

În principiu, acest lucru este destul de firesc. În acest fel ne putem face mai puțin rău unul altuia.

Întrebare: De parcă natura ne interzice să fim între noi în legătură, pentru că era legătură egoistă?

Răspuns: De aici învățăm altceva. Pe de o parte, am încetat să muncim și, de ceva timp ne-am regăsit în cercul familiei. Prin urmare, apar anumite probleme, deoarece omul nu este obișnuit cu acest mod de viață.

Pe de altă parte, problemele se manifestă nu numai între soți, ci și între părinți și copii, între copiii înșiși etc. Sunt probleme de natură socială, iar acest lucru va avea consecințe foarte mari.

Natura ne trece printr-un anumit experiment; eu așa o văd. Privesc natura ca pe o inteligență supremă care ne aduce într-o anumită stare, astfel încât să înțelegem cum ar trebui să ne comportăm.

Inteligența supremă știe de fapt cum să acționăm, cum să determinăm și să conștientizăm stările noastre, cum putem găsi o cale de ieșire din ele, comparând plăcutul cu neplăcutul, cu dezvoltarea, cu diverse mișcări. Vede cum se schimbă obiceiurile, tradițiile și problemele noastre sociale și vede soluțiile lor.

În prezent, toate țările sunt supuse simultan unei asemenea restructurări, în grade diferite, în culturi diferite, dar se întâmplă în continuare.

Din KabTv „ Era Post-Coronavirus”23/04/20

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →