Michael Laitman, în Quora: “Care este secretul unei vieți echilibrate“

Atingem o viață echilibrata atunci când descoperim echilibrul dintre forța de primire și forța de dăruire, fapt ce se întâmplă când dezvăluim existența forței echilibrului care există în sistemul din care facem parte. În acel moment, începem să simțim întregul sistem și nu doar pe noi înșine, ca fiind doar părți separate ale sistemului. Apoi, ne apropiem unul de celălalt într-o conexiune reciprocă, în dăruire și susținere, în așa fel încât  ne pierdem individualismul și începem să simțim întregul sistem al vieții.

Apoi simțim întregul sistem, sistem ce include umanitatea cât și natura la toate nivelurile, ca fiind parte din noi. În nivelul nostru actual, cel mai bun exemplu al acestei senzații, chiar daca este din simțurile acestei lumi, este o mama în raport cu familia ei: “O mama simte că își pierde sinele în angajamentul său față de familie, simțind familia ca parte integrantă a sa”. Cu alte cuvinte, devotamentul către familie îi extinde simțurile sinelui pentru a include toți membrii familiei în sine, iar mama începe cumva să existe în sinele sau cu aceasta senzație.

Așadar, când ne de poziționam în direcția dăruirii către ceilalți, de exemplu când ne gândim la binele celorlalți decât la propriul beneficiu, depășim limitele și îngustările sinelui și ne deschidem către cei pentru care dorim să dăruim, precum o mamă care se include și  se identifică cu membrii familiei ei. Cu cât este mai larg cercul societății în care ne extindem cu atât mai mult simțim natura și realitatea cercului lărgit.

Echilibrul final în viață se atinge, atunci când ne pasă de întreagă umanitate și de întreagă natură. Simțurile existentei noastre se extind cât să includă senzația întregii umanități și a întregii naturii și nu doar senzația vieții noastre scurte și trecătoare. Mai mult chiar, în felul acesta ne descoperim scopul și sensul în realitate, fiind acela de a trăi pentru întregul sistem din care facem parte și de a simții viata întregului sistem, și descoperim cum nimeni nu stă în calea nimănui, așa cum percepem greșit  în prezent.

Daca începem să ne îndreptam către aceasta abordare holistica, vom putea percepe întregul sistem, fie că îl numim “natură” sau “univers”, primind  reacții pozitive din direcția asta de la sistem, fiind astfel ajutați în drumul nostru.

Practic, oferind și dăruind altora, dorind să beneficiem și să ne conectam pozitiv cu toată lumea, vom simți o susținere și o vitalitate speciala, simțind cum natura, viața și întregul sistem acționează în favoarea noastră atunci când noi acționam astfel, cu dăruire.

Pentru a descoperi aceste semne. trebuie să ne  înconjurăm cu un mediu propice și susținător, cu indivizi care gândesc la fel și care se susțin și se sprijină reciproc către aceasta stare de echilibru final. Învățând și căutând cum să beneficieze alții deasupra propriului nostru beneficiu, împreună cu ceilalți ce gândesc și acționează la fel, găsindu-ne astfel locul într-un asemenea mediu, vom avansa corect, către stadiul final al echilibrului în viață.

Starea de echilibru prin conexiuni pozitive intre noi și cu natura este descoperirea nivelului de om în natură ( în ebraica cuvântul om [“Adam”] înseamnă sau se traduce cu fraza “asemănător celui superior” [“Adameh le Elyon”]). Avem nevoie de un mediu potrivit cu indivizi care gândesc la fel, în special pentru ca a avea grija unul de altul trebuie să existe reciprocitate, astfel încât,cu toții să facem conexiuni pozitive și să oferim deasupra sinelui egoist. Cu timpul, integrându-ne într-o astfel de societate, realizăm în final echilibrul vieții. Mai mult chiar, eforturile unei mase critice de indivizi care se dedică unei asemenea direcții, influențează pozitiv și pe ceilalți din umanitate, chiar dacă ceilalți nu s-au trezit și poziționat într-o asemenea direcție, făcând astfel că toți ceilalți să ajungă  în final la echilibrul vieții.

În final, cu toții vom dezvolta înțelegerea și discernământul unui sistem interconectat și interdependent, similar atât sinelui cât și naturii. Când vom atinge acest nivel de conștientizare, cu toții vom “intra” în natura, integrându-ne și identificându-ne cu ea, aderând naturii într-un așa fel, încât cu toții vom simți destinul și sensul fiecărui individ cât și a umanități, ca un întreg.

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →