Ce comemorăm de Tisha B’Av? (Quora)

Michael Laitman, ȋn Quora:  Ce comemorăm de Tisha B’Av?

Tisha B’Av este o stare foarte importantă și proeminentă în dezvoltarea creației. Conform Înțelepciunii Cabala, Tisha B’Av comemorează ruinarea Sfântului Templu, adică spargerea vaselor, starea în care am pierdut conștiința (adică zdrobirea sau ruinarea) conexiunii noastre, ca o singură entitate (adică Templul Sfânt). În înțelepciunea Cabala, aflăm pe larg despre această stare de spargere și cât de importantă este ea, deoarece nu poate exista corectare și conexiune fără corupție și spargere. De aceea, pe de o parte, există o mare bucurie în oportunitatea de corectare pe care ne-o aduce spargerea, iar pe de altă parte există tristețe și plângere din previziunea viitoarei spargeri, știind că trebuie să ne împotrivim, adică să menținem conexiunea ca o entitate unică, în ciuda forțelor care apar să spulbere această conexiune. Acest lucru coincide cu principiul spiritual că, în spiritualitate, întotdeauna întâlnim două opuse în același loc.

Prin urmare, împreună cu bucuria de oportunitate pentru corectare, pe care ne-o aduce spargerea, simultan trebuie să ne pare rău de toate distrugerile care au avut loc, din necesitate, datorită rădăcinii lor spirituale. Cu toate acestea, care este distrugerea de care trebuie să ne pară rău astăzi? Este faptul că astăzi, după secolul al XVI-lea, a timpului marelui Cabalist Ari (Rav Isaac Luria), care a marcat începutul deschiderii procesului de corectare pentru umanitate, în ansamblu, tot de ce trebuie să ne pară rău este vorba despre neglijența noastră de a ne angaja voluntar în acest proces de corectare. Adică, nu ar trebui să ne pară rău pentru Sfintele Temple distruse acum 1.000 de ani, ci pentru că, în fiecare zi, nu reușim să ne implicăm activ în procesul de corectare, nu reușim să construim noul Templu Sfânt – o corectare a spargerii din conexiunea noastră. Aceasta este ceea ce este considerat cu adevărat ruina Templelor.

Prin urmare, ce trebuie să avem în vedere pe timpul Tisha B’Av? Este motivul pentru care provocăm astăzi ruina și zdruncinarea Templului. Nu ar trebui să plângem despre ce s-a întâmplat acum 2.000 de ani. Nu știm cu adevărat ce s-a întâmplat atunci. Plângând despre asta, este ca și cum ne-am poziționa ca niște oameni neprihăniți și am gândi rău despre oamenii de atunci și că au pierdut stăpânirea Templelor. Ceea ce trebuie să înțelegem este că această ruină a avut loc în funcție de o necesitate pentru o anumită ordine de desfășurare. Cu toate acestea, încă de pe vremea lui Ari, din secolul al XVI-lea, trebuie să nu ne poziționăm împotriva procesului și a metodei de corectare – Înțelepciunea Cabala – fiindcă, atunci, ruina noastră este în spargerea relațiilor umane, în diviziunea care se răspândește în întreaga umanitate. De aceea, nu ne raportăm la Tisha B’Av ca o ocazie istorică, ci ca la o stare care are loc în viața noastră, de zi cu zi.

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Kabbalah" Comentarii RSS Feed

Articolul următor: