Noi nu avem forțele noastre proprii: nici pozitive nici negative, nici linia dreaptă nici linila stângă. Primim totul de sus și prin urmare trebuie să rămânem constant în contact cu forța superioară. Tot ceea ce am vine de la ea, iar eu trebuie să mențin linia de mijloc, adică să mențin devotamentul meu față de ea.

Asta înseamnă că atribui totul forței superioare, primesc de la ea ambele forțe ale linii stângii și dreptei, precum și toată cunoașterea și sfaturile care îmi permit să combin aceste două forțe astfel încât se întrepătrund în mine și încep să formez din mine un om, Adam.

Primim forțele egoiste și intenția de a dărui de la Creator precum și o tehnică care ne permite să le îmbrăcăm una deasupra celeilalte și să construim din noi asemănarea cu Creatorul numită om, Adam.

Principalul lucru necesar pentru asta să ne anulăm pentru a primi forțele și intențiile de la sursa superioară, de la Creator, iar prin combinarea materiei (dorința de a ne bucura) cu forma materiei (intenția de a dărui), să conturăm din această putere a primirii și din puterea dăruirii linia de mijloc, primirea de dragul dăruirii, omul, Adam.

Vom avea în noi forța primirii, cu care Creatorul ne-a creat și gradual adaugă mai mult și mai mult. Și trebuie să dam acestui material forma dăruirii, pe care de asemenea o primim de la Creator.

Munca corectă este să cerem Creatorului ambele forțe, forța primirii și forța dăruirii și să accelerăm timpul, ceea ce se numește sanctificarea lui. Și apoi vom avansa în linia de mijloc, corectându-ne pe noi înșine și să ne întoarcem spre Creator chiar înainte ca El să se întoarcă spre noi.

Prin combinarea corectă a două forțe opuse, forțele dăruirii și primirii, nepermitand uneia să o depășească pe cealaltă, ci creând combinarea lor optimă în linia de mijloc, ne modelăm în forma dăruirii. Și conform cu această imagine acceptată ajungem mai aproape și mai aproape de Creator cu proprietățile noastre interioare, ne identificăm cu El și suntem incluși în El, ajungem la îmbrățișare și unitate, contopire fără granițe.

Și toate acestea sunt mulțumită dovotamentului sufletului deoarece nu simțim că avem chiar și un pic din noi înșine, nimic, liberi de autoritatea Creatorului. Noi vrem să fim în puterea Lui completă deoarece acesta este adevărul. Dar ea  neeste ascunsă, iar noi ne străduim să o revelăm.

Pe fiecare nivel pe care îl dobândim, descoperim că Creatorul ne conduce. Ca rezultat al propriilor noastre eforturi, descoperim că Creatorul ne umple fără să lase niciun grad al libertății. Toate acestea sunt rezultatul devotamentului sufletului în măsura în care sunt numit om.

Pentru a stabili relația corectă cu Creatorul, care este numită devotamentul sufletului, trebuie întâi să facem aceleași exerciții în grupul de zece înspre prieteni.

Creatorul a creat acest laborator pentru noi ca noi să îl simțim și să îl realizăm practic, prin primirea sprijinului și a evaluării critice de la alții în ceea ce privește modul în care progresăm în obținerea devotamentului sufletului. Văzând că îmi lipsește să fiu devotat grupului de zece superior, eu pot înțelege ce îmi lipsește ca să fiu devotat Creatorului.

Sunt etape diferite ale devotamentului, care vor deveni trepte ale scării spirituale. Înțelegerea Creatorului are loc în măsura devotamentului sufletului pe care reușim să o obținem în relație cu El.

Dacă ne străduim pentru devotamentul sufletului, atunci acest lucru ne acordează corect la Creator și setează direcția exactă, ca Steaua de Nord sau ca un ac de busolă îndreptat tot timpul spre nord, unde ar trebui tot timpul să ne îndreptăm și față de care să ne verificăm.

Din prima parte a  Lecției zilnice de cabala din 21.01.2021, “Devotament”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →