A sta împreună într-un marș de solidaritate este un act admirabil, dar dacă poporul evreu dorește să rezolve antisemitismul la rădăcina sa, trebuie să stea și să învețe împreună. Să începem învățarea în grupuri a făcut parte din ceea ce ne-a făcut evrei. Acesta datează din momentul în care am învățat să ne unim în conformitate cu porunca, „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, sub îndrumarea lui Avraam, în urmă cu aproximativ 3.800 de ani. Pe de altă parte, marșurile nu au fost niciodată o activitate evreiască.

Prin urmare, în timp ce astăzi suntem solidari cu evreii din New York, ar trebui să recunoaștem totuși că unificarea pentru a „spune nu la ură și la teamă”, așa cum se menționează în promoția marșului, este departe de felul unității care ne-a făcut să începem ca popor evreu.

Esența unității noastre nu este reacția la ura care se ridică împotriva noastră, ci să ne conectăm pozitiv, cu o intenție comună de a ne egala cu legile naturii. Acesta este motivul pentru care am primit numele, „poporul lui Israel”, sub îndrumarea lui Avraam, fiindcă „Israel” rezultă din cuvintele „direct la Forța Superioară” („Yașar El”), printr-o intenție comună de a iubi și de a dărui, ceea ce este calitatea Forței Superioare.

Prin urmare, sper că vom împlini potențialul imens pe care îl deținem: să învățăm rolul nostru important în lume și să nu așteptăm mai multe acte de ură pentru ca teama să ne unească momentan, ci că ne vom lua viitorul în propriile noastre mâini, implementând metoda făcută pentru unirea noastră și să devenim pentru lume un exemplu pozitiv de conexiune. Am avea atunci un motiv foarte bun să fim mândri. Făcând acest lucru, vom dezrădăcina antisemitismul din rădăcina lui și vom asista la o inversare completă a sentimentului care ne înconjoară într-unul de sprijin, de încurajare și apreciere.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment →