Natura neînsuflețită, plantele și animalele trăiesc după instinctele lor naturale. Dacă există condiții externe bune, se înmulțesc, iar dacă condițiile se înrăutățesc, acestea se ofilesc.

Omul, însă, ajustează mediul în funcție de nevoile sale, îl schimbă pentru a-l face mai confortabil. Dacă condițiile sunt proaste, omul le îmbunătățește: aduce apă în locurile în care nu există apă, aprinde un foc pentru a se încălzi și chiar inventează frigiderul. Își creează condiții bune.

Dacă omul nu ar crea un mediu favorabil în care să trăiască, astăzi nu ar fi opt miliarde de oameni pe Pământ. În ultima sută de ani, populația lumii a crescut de patru ori.

Nu există o creștere atât de rapidă a populației în natură. Dar oamenii se străduiesc să schimbe natura – natura neînsuflețită, vegetativă și animată care îi înconjoară – pentru a construi un mediu confortabil conform intereselor lor egoiste

Nu există alte astfel de specii în natură. Animalele își fac viața confortabilă într-o oarecare măsură, își sapă găuri și chiar stochează alimente pentru iarnă. Dar, spre deosebire de oameni, ele nu construiesc centrale electrice, benzinării etc., ci folosesc doar acele forțe pe care le-au primit de la natură fără să intenționeze să le îmbunătățească și să le rafineze pentru a le folosi în a construi o lume mai perfectă. Numai omul este capabil de așa ceva.

Dacă omenirea ar avansa corect folosind toate resursele pe care ni le-a dat natura, am putea să ne scăpăm de toate problemele. Prin conexiunea corectă dintre oameni, este posibil să ne corectăm natura și să ajungem la o viață frumoasă.

Umanitatea încearcă instinctiv să folosească patru calități pentru construirea unei societăți: milă, dreptate, adevăr și pace, dar vedem că starea actuală a societății este rezultatul utilizării incorecte a acestor patru principii.

Dacă învățăm cum să folosim corect aceste principii – mila, dreptatea, adevărul și pacea – vom putea primi toate beneficiile. Acestea sunt cele patru fundații care deosebesc omul de fiară și cu ajutorul lor construim societatea umană.

În lumea neînsuflețită, vegetativă și animată, nu există un concept ca „societate”. Deși sunt comunități precum un furnicar strâns unit sau o turmă, totul funcționează pe baza instinctului, controlat de natură.

Dar dacă o persoană își dorește o viață bună, atunci acest lucru este imposibil fără o societate organizată corespunzător. Prin urmare, trebuie să punem în aplicare cele patru principii: mila, dreptatea, adevărul și pacea.

Adevărul este cel mai sigur principiu, dar problema este că nu îl cunoaștem. Adevărul este numele Creatorului (Emet): literele „Aleph-Mem-Tav” (א-מ-ת). „Aleph” (א) este prima literă a alfabetului, la mijloc „Mem” (מ) este calitatea lui Bina, iar finalul „Tav” (ת) este ultima literă a alfabetului. Astfel primim adevărul, numele Creatorului. Cu acest cuvânt, aceste litere, forța superioară a creat toată creația.

Dar nu putem guverna societatea umană după calitatea adevărului. Deci, în loc de adevăr, folosim mila, dreptatea și pacea pentru a ne apropia cumva de adevăr.

Adevărul este dăruirea completă, natura Creatorului. Cu toate acestea, întrucât nu suntem capabili să acționăm conform calității de dăruire, numită adevăr, încercăm într-un fel să ne apropiem de ea pentru a nu ne mânca unul pe altul. Aceste principii auxiliare se numesc milă, dreptate și pace.

Acestea nu sunt principii perfecte, dar în absența alegerii, trebuie să le urmăm pentru a menține o relație mai mult sau mai puțin normală între noi.

Din partea a 3-a a lecției zilnice de Cabala 11/10/20, Scrierile lui Baal HaSulam, „Pacea în lume”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →