“Oamenii nu sunt șomeri, pur și simplu nu trebuie să lucreze” (Linkedin)
Noul meu articol pe Linkedin “Oamenii nu sunt șomeri, pur și simplu nu trebuie să lucreze”
Deși Israelul își revine din pandemia Covid, se pare că piața muncii este încă în plin blocaj. Nu este vorba de faptul că nu există locuri de muncă de ocupat; doar că oamenii nu mai sunt dornici să le ocupe. De fapt, atât de mulți israelieni preferă să rămână fără locuri de muncă, încât guvernul a inițiat o campanie pentru a încuraja oamenii să se întoarcă din concediu sau din șomaj. Până în prezent însă, campania a avut doar un succes parțial.
Adevărat, îi înțeleg pe acești oameni. Cred că, înainte de a ne întoarce înapoi la viața noastră pre-Covid, care aparent nu era ceva ce ne doream atât de tare, trebuie să reflectăm la ceea ce dorim. Oamenii își dau seama acum că pot avea o viață bună chiar dacă câștigă mai puțin. Au mai mult timp liber de petrecut cu familia și prietenii și, odată ce vă aflați printre oamenii care vă plac, nu este nevoie să cheltuiți mulți bani pentru a vă distra. O zi la plajă cu familia costă nu foarte mult, dar este foarte plăcută și plină de satisfacții emoționale. Când ne gândim la asta, cât să mai avem nevoie de altceva?
Nu trebuie să ne iubim, nici măcar să ne placem, oricum nu încă. Tot ce ne trebuie este să ne dăm seama că cei pe care îi urȃm sunt tocmai cei de care depinde viața noastră. Dacă facem acest lucru, vom avea o societate în care cu adevărat oamenii nu trebuie să lucreze, unde își pot petrece zilele în pace întrucât vor fi atenți unii cu alții.
În plus, piața muncii are nevoie de tot mai puțini lucrători. Am trecut de la măsurarea lucrurilor în kilometri și metri, la măsurarea lucrurilor în nanometri. Totul s-a micșorat și totul necesită mai puțină mână de lucru. Chiar și locurile de muncă legate de computer necesită mai puțini lucrători decât înainte; întreaga societate se îndreaptă către o stare în care sunt necesare mai puține ore de lucru. Nu este de mirare că unele țări analizează în mod serios programele de venit de bază universal, în loc să trimită oamenii înapoi la muncă sau într-o săptămână de muncă mai scurtă. Zilele de muncă grea se apropie de sfârșitul lor și trebuie să ne dăm seama cum vrem să petrecem timpul suplimentar pe mâna noastră.
Aprovizionarea cu alimente și alte necesități nu va fi o problemă; deja producem mai mult decât consumăm și aruncăm produsele în exces doar pentru a menține prețurile la un nivel ridicat. Dacă îmbunătățim distribuția, necesitățile nu vor lipsi nicăieri în lume.
Ceea ce ne conduce la adevărata problemă din fața noastră este asigurarea că obținem ceea ce avem nevoie astfel încât să putem avea o viață bună, fără a avea grija subzistenței. Pentru a face acest lucru, trebuie să depăşim diviziunile care ne diferențiază în prezent, cum ar fi tensiunile rasiale, rivalitățile politice, luptele de putere de toate felurile, diferențele culturale etc. Poate părea imposibil să depășim aceste diferențe seculare, până nu realizăm că tocmai datorită acestor dispute ne-am dezvoltat societatea, tehnologia și tot ceea ce avem. Cu alte cuvinte, pentru a ne dezvolta în continuare, trebuie să păstrăm exact opiniile pe care le vedem opuse. Fără ele, propriile noastre opinii își vor pierde relevanța.
Gândiți-vă la iubire fără existența urii, iar cuvântul devine lipsit de sens. Gândiți-vă la libertate fără captivitate și întregul concept devine nul. Nu am fi în măsură să prețuim sau să evaluăm nimic dacă nu ar exista antonimul său.
Astăzi, oamenii își dau seama că într-adevăr nu este nevoie să lucrăm atât de mult, dar dacă nu dezvoltăm valorile sociale pentru a susține această viziune, societatea se va dezintegra și va apărea haosul. Timp de secole, am cultivat grija de sine până la punctul în care astăzi marea majoritate dintre noi suntem narcisiști, pur și simplu. O societate de narcisiști nu poate construi un sistem de distribuție care să asigure bunăstarea fiecărei persoane, întrucât un astfel de sistem necesită respectarea nevoilor altor oameni și prea mulți dintre noi, pur și simplu, nu o avem.
Prin urmare, primul lucru de făcut pentru a naviga prin perioada de tranziție către o nouă societate este să ne dăm seama că suntem dependenți unul de celălalt și mai ales de cei care sunt opuși nouă. Nu trebuie să ne placă oamenii care gândesc, vorbesc sau acționează opus față de noi, dar trebuie să recunoaștem valoarea lor pentru noi. Trebuie să ne dăm seama că ei sunt cei care ne fac valabile propriile principii. Dacă vom realiza acest lucru, ne vom da seama că nu putem reuși unul fără celălalt sau chiar să fim ceea ce suntem. Atȃt de interdependenți suntem.
Nu trebuie să ne iubim, nici măcar să ne placem, oricum nu încă. Tot ce ne trebuie este să ne dăm seama că cei pe care îi urȃm sunt tocmai cei de care depinde viața noastră. Dacă facem acest lucru, vom avea o societate în care cu adevărat oamenii nu trebuie să lucreze, unde își pot petrece zilele în pace întrucât vor fi atenți unii cu alții.
Discuții | Share Feedback | Ask a question