Omul este un receptor în care se manifestă câmpul înconjurător și include absolut totul. În funcție de cât de asemănători suntem cu acest câmp și de cât de mult noi, ca senzori, îl captăm, structurile noastre informaționale, conceptuale, senzoriale și de altă natură se schimbă.

În principiu, omul simte acest câmp în măsura asemănării sale cu acesta și împarte această senzație în sentimente și rațiune. Există multe diviziuni în sentimente, multe gradații în minte.

Astfel, sentimentul de sine și de tot ceea ce ne înconjoară ca existent este o măsură de similitudine sau, dimpotrivă, diferență de câmpul informațional în care ne aflăm.

În afară de om și de acest domeniu, practic nu există nimic. Mineralul, vegetalul, animalul și omul sunt doar o proiecție a conștiinței unei persoane asupra sa. Și nu există nimic care există de fapt în raport cu acesta, cu excepția acestui câmp, care este informațional în ceea ce privește cunoașterea și senzațiile.

Din emisiunea de pe KavTV „Întâlnirile cu Cabala” 19.03.2019

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →