Cu cât sufletul omului este mai scăzut,

cu cât nasul se ridică mai sus.

El își întinde nasul până acolo unde sufletul nu a crescut.

(Omar Khayyam)

Vedem acest lucru în viața reală chiar și cu ochiul liber. Și toată lumea poate vedea că este așa.

Comentariu: Omul se afișează, devine un mare om politic, un mare om de afaceri.

Răspunsul meu: El trebuie să se ridice cumva. Dacă ceilalți nu îl țin, apreciindu-l și respectându-l, atunci el se ridică în acest fel. Uită-te la toți politicienii.

Întrebare: Adică „își întinde nasul acolo unde sufletul nu a crescut”? Unde se întinde sufletul, se ridică până la ce?

Răspuns: Sufletul se întinde spre Creator, dacă omul înțelege acest lucru. Și dacă sufletul său nu crește la o astfel de stare, atunci cel puțin vrea să se ridice la un nivel atât de mare încât să fie respectat.

Întrebare: El pune presiune pe alții?

Răspuns: Desigur!

Întrebare: Și dacă sufletul crește, atunci crește și omul?

Răspuns: Da.

Întrebare: De ce i se dă omului individualitate? La urma urmei încă crește, vrea să crească!

Răspuns: Toată lumea este foarte individuală. În măsura în care cineva dorește să se realizeze în apropiere de Creator, în asemănare cu Creatorul și se arată mai mult prin aceste acțiuni, toate proprietățile sale corecte devin proeminente.

Deși se pare că, dacă vrea să devină asemenea Creatorului, se anulează pe sine. Nu!

Întrebare: De ce i se conferă omului talente, individualitate?

Răspuns: Numai pentru asta. Astfel încât el să devină precum Creatorul în fiecare dintre proprietățile sale speciale.

Din „Știrile cu Dr. Michael Laitman” de KabTV, 02.11.2020

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →