Tag Archives: Arvut

Inima mea este în mâinile prietenilor

În ideea intenţiei, este activ principiul “Fiecare va ajuta prietenul său”, deoarece “Un prizonier nu se poate elibera singur din închisoare”, ci doar prietenii îl pot scoate.

Susţinerea prietenilor este numită “Arvut “ şi, dacă ea este găsită chiar pentru un moment, nu voi uita intenţia şi inima mea va fi mereu deschisă în direcţia corectă. Nu sunt pregătit să fac acest lucru singur, ci doar cu prietenii. Inima mea se găseşte în mâinile prietenilor şi numai ei pot să o conducă spre Creator, care este în centrul grupului. Prin urmare, depind complet de ei. Cum îi pot răsplăti în schimbul acestei munci? Îi recompensez în acelaşi mod, adică într-o manieră identică mă gândesc la ei, îmi fac griji cu privire la intenţiile lor. Nici unul dintre ei nu este capabil să facă asta singur şi necesită, de asemenea, ajutorul prietenilor.

Dacă împreună, ne gândim şi ne preocupăm de faptul că intenţia corectă nu va înceta în ceilalţi, că inima lor va rămâne mereu deschisă şi pregătită pentru descoperirea Creatorului, în centrul grupului apoi, cu aceasta, ne asigurăm de aceeaşi preocupare şi acelaşi tratament de la ceilalţi. În cele din urmă, eu descopăr că toată lumea este deja în starea finală corectată şi nu am văzut asta cu ochii mei corupţi, aşa cum este scris: ”…atribuie celorlalţi propriile sale defecte”.  Şi, dacă mă îndrum corect în munca cu prietenii, dăruindu-le, atunci voi descoperi dăruirea lor faţă de mine.

Adică, toată munca pe care o fac asupra mea o fac graţie muncii asupra celorlalţi. Între timp, eu fac asta din motive egoiste (Lo Lishma), în care mă îndrept spre propria corectare. Dar, în ciuda acestui lucru, se face deja în direcţia corectă, de la mine spre exterior. De la Lo Lishma ca aceasta, ajungem la Lishma, la dăruire.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 15.01.2014, Atelier

Unde ne duce punctul din inimă?

Întrebare: Care este diferenţa pe care o facem  relativ la cine construim o intenţie de dragul de a dărui: prieteni sau  persoanele care nu aparţin procesului spiritual?

Răspuns: Ideea este că tu nu simţi dăruire pentru străini. Ei nu te vor ajuta, dar se vor comporta cu tine, să o spunem pe bune, ca cineva care este nebun. Dacă te vei purta ca o păpădie divină care nu vrea decât binele lor, ei nu te vor înţelege. Pentru ca ceva să fie bine, trebuie să existe o cooperare reciprocă între voi, să dezvoltaţi această reciprocitate, să fii pentru ei ceea ce ei sunt pentru tine: vă sprijiniţi reciproc, vă stimulaţi unii pe alţii, discutaţi despre probleme voastre şi aşa mai departe. Este posibil să faci asta numai într-un grup de persoane ce împărtăşesc aceleaşi idei.

Într-un grup, cooperăm reciproc între noi, ne susţinem unii pe alţii şi aspirăm să realizăm fuziunea inimilor noastre, garanţia reciprocă, Arvut. Cu cine ai intenţia să faci asta? Cu cei care merg pe stradă şi cu cineva ce nu-şi face griji deloc? O persoană nu ştie unde este mutată, deoarece totul se petrece într-un câmp general. Oamenii sunt precum sarcinile electrice care se deplasează într-un câmp general de lumină, ei ating punctul de echilibru cel mai de jos şi se concentrează acolo. Aşa şi noi, suntem la fel , reuniţi într-un grup în lumea noastră.

Brusc, începi să simţi cum eşti mişcat şi cu cine este necesar să te conectezi.  Acest lucru se datorează faptului că sarcina ta, “punctul tău din inimă”, se deplasează într-un câmp de lumină şi ajunge la această stare.

Din Congresul virtual de la Moscova, “Unitate fără frontiere”, a doua zi, 14.12.2013, Lecţia 2

 

Gradele garanţiei mutuale

Tot ce ne trebuie este să îndeplinim condiţiile garanţiei reciproce dintre noi. În momentul în care vom începe să facem asta, vom începe să ne apropiem de scop.

Toate cele 125 de trepte ale scării spirituale, de la lumea Assya la lumea Infinitului, sunt nivelurile garanţiei noastre reciproce, a conexiunii noastre tot mai puternice cu ceilalţi.

Intrarea noastră în prima etapă, primul nivel spiritual, depinde în întregime de garanţia noastră reciprocă realizată la Muntele Sinai. Dăruirea Torei vine de sus şi garanţia reciprocă trebuie să vină de jos, de la noi. Apoi, au loc împreună “trezirea de sus” şi “trezirea de jos”, iar Creatorul şi creaţia încep să se apropie. Creatorul apropie creaţiile Sale şi creaţia se deplasează spre Creator până ce se contopesc într-un întreg numit starea corecţiei finale (Gmar Tikkun).

Prin urmare, sarcina noastră este de a realiza garanţia reciprocă. Dacă dorim Lumina care Reformează, adică să ne influenţeze Tora , trebuie să ştim că ea se manifestă doar în măsura garanţiei reciproce între noi.

Până ce nu începem să creăm o presiune internă pentru a deveni o parte din celălalt, să ne conectăm şi să accedem la garanţia mutuală, Lumina nu va începe să ne influenţeze sau să ne corecteze. Lumina nu modifică decât dorinţa noastră de a ne conecta şi a ajunge la starea garanţiei reciproce, în măsura în care noi dorim asta.

Tot ce avem nevoie este să încercăm să împingem (să urnim). Aceasta se numeşte “o rugăciune”, “o dorinţă”, o cerere, o cerere pentru a ajunge la o conexiune specială numită “garanţia reciprocă”. Cu cât dorim mai mult să fim mai aproape unii de alţii, cu atât mai mult vom simţi că suntem incapabili să realizăm unitatea.

Lumina ne influenţează prin partea sa opusă: ea ne dă o primă dorinţă, o şansă pe care o numim “pune mâna noastră pe soarta bună şi ne spune să o luăm”. Ea ne dă un profesor, cărţi şi ne împinge să ne conectăm. În acelaşi timp, Lumina ne îndepărtează unul de celălalt, realizând o tensiune între noi. Pe de o parte, ni se spune că trebuie să ne conectăm; chiar dacă nu este interesant pentru noi trebuie să ne jucăm ca şi cum am încerca să ne unim. Un grup poate progresa numai dacă înţelege acest principiu şi înţelege că această etapă este esenţială.

Este nevoie de timp. Uneori este nevoie de ani pentru a lua în considerare această condiţie ca o condiţie prealabilă foarte serioasă. Este condiţia cea mai dificilă, deoarece ea este opusă naturii noastre. Dacă avansăm în jurul noţiunii de „garanţie reciprocă” înseamnă că, în final, am prins capătul unui fir, punctul unui fascicul care se propagă din lumea Infinitului în această lume.

Începem să realizăm că, numai prin conexiunea noastră şi gradul garanţiei noastre reciproce putem extinde un vas spiritual în care vom descoperi, în cele din urmă, lumea superioară, eternitatea şi Creatorul. Toate aceste lucruri ne sunt revelate în această viaţă. aici şi acum.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 31.12.2013, Pregătire pentru Congres

Condițiile garanției reciproce

Trebuie să vorbim despre măreția scopului în grup, despre dorința noastră de a ne ridica deasupra naturii noastre, în care nu mai putem rămâne, și despre nevoia de a ajunge la conexiune între noi. Avem destule probleme. Dacă vrem să ne îmbunătățim viețile în lumea aceasta, trebuie să atragem forțe pozitive, o atitudine pozitivă în ceea ce privește conexiunea noastră.

Mă întorc către toți prietenii astfel încât împreună vom discuta cum putem ajunge la această conexiune. Trebuie să facem tot ce putem pentru a ne imagina conexiunea bună care exista înaintea ruperii vaselor, atunci când era un singur suflet, un vas, un gând și un sentiment pentru toți, astfel încât fiecare îi va simți pe ceilalți ca și cum aparținem unui singur corp și suntem în el, ceea ce se numește ca un singur om într-o singură inimă.

Fiecare, chiar dacă se simte pe sine, îi va percepe pe ceilalți ca celule într-un organ, și că fiecare celulă le dă celorlalte și le dăruiește astfel încât întregul corp va funcționa corect. Dacă înțelegem că aceasta trebuie să fie înclinația noastră pentru a ajunge la  o stare în care Creatorul este revelat, Evlavia, Forța superioară, spiritualitatea, atunci toate mijloacele sunt în mâinile noastre. Creatorul ne pune mâinile pe soartă și spune Accept-o drept bine.

Întreaga lume ne sprijină în această muncă în așa măsură încât viața devine grea și fără sens. Totuși, pe de altă parte, există un drum nou iluminat care se deschide înaintea noastră și o oportunitate încântătoare și specială. Astfel, construim o arcă în care ne putem salva pe noi înșine și poate întreaga lume de la potopul care se apropie și care se mărește din ce în ce mai mult. Între timp, acest potop doar ne sperie și ne amenință de la distanță, dar este simțit deja în unele locuri, împrăștiind haos și neputință.

La prima noastră întâlnire cu un grup sau cu publicul, trebuie să explicăm că spiritualitatea este bazată în totalitate pe forța garanției reciproce. Este important ca mai întâi să ne simțim departe unul de celălalt, opus unul altuia, să simțim ură și respingere. Este intenționat că suntem cu toții la poalele Muntelui Sinai într-o stare de ură reciprocă, asemenea studenților lui Rabbi Simon.

Dar este o stare bună, din moment ce prin depășirea ei, putem dobîndi atributele Dumnezeiești. Ca ființe create, putem simți doar o stare de avantajul Luminii din întuneric. Dacă avem aceste două discernăminte, atunci în contrastul dintre ele putem să ne vedem și să ne simțim unul pe altul. Nu putem vedea numai Lumină sau numai întuneric. Dar putem vedea Lumina în contrast cu întunericul sau întunericul în contrast cu Lumina. De aceea, Creatorul a aranjat această stare pentru noi, astfel încât noi vom fi în stare sa ajungem la, să simțim, să înțelegem și să dobândim Evlavia.

Acesta este scopul primei noastre adunări. Aici începe grupul. Dacă vrem să pornim pe calea spirituală, trebuie să știm că începe de la îndeplinirea primei condiții: ajungerea la garanție reciprocă. Aceasta este divizată în câteva stadii: mai întâi, trebuie să înțelegem și să acceptăm lucruri și apoi să începem să o împlinim treptat până când ajungem la garanție reciprocă. Aceasta este de fapt prima fază.

Din Pregătire pentru Lecția Zilnică de Cabala, 30.12.2013

O lume veche pierdută în Noua Lume

Toată problema este de apropiere. Dacă încerc să corectez această criză folosind vechile mijloace, căutând soluţii şi încercând să fixez sistemele economice pe care le-am construit, acesta se cheamă Amalek (cea mai mare şi cea mai feroce dorinţă de primire din noi), duşmanul principal.

Dar eu trebuie să înţeleg această revelaţie primită de la natură. Nu este nimic ce poate fi făcut cu vechile metode fiindcă această schimbare se petrece în interiorul naturii umane. Această schimbare nu este în fiecare din noi, individual, ci în relaţiile noastre, în conexiunea dintre oameni. Eu nu am vrut ca asta să se întâmple, dar s-a întâmplat.

Noi trebuie să începem să vedem acest lucru şi să înţelegem că fiecare din noi este un egoist şi rămâne un egoist. În acelaşi timp, conexiunea dintre noi a crescut mai puternică şi este diferită de ce era înainte. Eu nu voi fi în stare să stabilesc această conexiune după cerinţele egoului meu.

Pentru moment, suntem cu toţii ca bucăţi de marmură în interiorul unui sistem, şi fiecare bucată este un egoist. Dar, conexiunile dintre noi nu mai sunt egoiste. Nu mai sunt cum le-am construit noi în vechiul sistem economic, care a fost imprimarea directă a vechiului nostru ego, o demonstraţie perfectă a relaţiilor egoiste.

Dar în zilele noastre, un tip diferit de conexiune se autodezvăluie, şi de aceea suntem incapabili să controlăm reţeaua construită de noi. Aceasta se numeşte revelarea Creatorului, iar noi nu o tratăm cum trebuie. Nu înţelegem că trebuie să ne includem în noua natură.

Noi suntem egoişti, iar conexiunile dintre noi nu mai sunt, s-au schimbat. Trebuie să fim mai sensibili la aceste schimbări şi totdeauna să ne adaptăm pe noi înşine la ele, să fim de acord cu acest nou tip de conexiune. Făcând asta, noi „vom şterge memoria lui Amalek”, cel mai mare duşman al nostru.

În acest fel, ştergem indiferenţa noastră, lipsa de consideraţie şi dezinteresul. Depăşim atitudinea noastră de neglijenţă faţă de schimbări şi începem să cercetăm ce se întâmplă aici. Apoi, o să avem nevoie de Înţelepciunea Cabalei fiindcă altfel, aruncăm toate puterile pe care le avem, toată ştiinţa şi toate mijloacele din lume în această analiză şi nu vom ajunge la nicio concluzie corectă.

Este aşa fiindcă noi ramânem impenetrabili ca marmura, fiecare in interiorul vechiului egoism. Acum, noi trebuie să primim instrucţiunile (cuvântul „Tora” vine de la cuvântul „oraa” manual cu instrucţiuni) care ne va învăţa cum să acţionăm corect pentru a realiza astfel de acţiuni aici, jos, şi ele ne vor da ridicarea la schimbările de Sus.

Creatorul însuşi va dezvălui noua reţea, noua conexiune dintre noi toţi. Pentru noi, cu toate acestea, asta înseamnă criză fiindcă noi am construit un anumit sistem şi El implementează unul diferit peste el.

Nu putem face nimic cu acest sistem nou. Tot ceea ce putem face este să ne schimbăm pe noi înşine în funcţie de acest nou sistem revelat, să ajustăm această marmură la această nouă conexiune dintre noi. Aceasta înseamnă că trebuie să ridic o rugăciune, adică trebuie să cer o schimbare în mine, să cer ceva ce îmi lipseşte, ceva care să mă pregătească adecvat pentru conexiunea cu această nouă reţea.

Această nouă reţea va continua să se dezvăluie din ce în ce mai mult, acest nor va continua să coboare din ce în ce mai jos. Munca noastră constă în incercarea de a ne ajusta la ea prin acţiuni practice. Astfel, noi vom invoca o influenţă de Sus care va realiza acest lucru în interiorul nostru.

Schimbările nu vor fi în sistem ci în noi. Noi ne vom schimba în funcţie de el.

Din Lecţia zilnică de Cabala 9/2/2011 Articolele lui Rabaş

Singura Cale Catre Pacea Mintii

Intrebare: Cum putem fi siguri ca, daca ne conectam acum, vom vedea imediat o imbunatatire in viata noastra? Este posibil ca situatia sa se inrautateasca?

Raspus: In masura in care vom incerca sa ne unim, noi primim o mai mare revelatie in senzatia, intelegerea si alinarea tuturor starilor noastre, inclusiv a celor corporale. Depinde doar de efortul nostru.

Chiar si Ari, inainte de a muri, a spus elevilor sai ca daca vor sa avanseze cu adevarat, el va fi prezent si nu va muri. Si acum el a plecat din aceasta lume pentru ca nu este nevoie de el. El nu mai era necesar lor. Ei au strigat: „Cum asa, avem atata nevoie de tine!” Insa, de fapt, ei nu aveau nevoie de el, si el a murit, incetand sa se mai manifeste prin corpul fizic.

Insa, daca avem dorinta de a avansa in directia daruirii unitatii, vom simti imediat rezultate pozitive. Cu siguranta, noi nu vom fi capabili sa le masuram in conformitate cu castigurile egoiste, pentru ca altfel nu am fi capabili sa iesim din egoismul nostru. Noi le vedem in daruire, in abilitatea noastra de a ne conecta, in aceeasi dorinta pe care o descoperim. Este numita Lumina Reflectata, in care Lumina Directa este revelata. In fond, vreau sa fiu in daruire, in unitate, si acum descopar ca ca sunt capabil sa fac asta. Vad avansarea mea in daruire, asta este recompensa mea.

Si daca sunt in daruire, voi vedea o schimbare in bine si in viata corporala; o viata normala. Asta este legea naturii: iti este permis succesul. Exista oameni care nu au probleme cu banii sau sanatarea, insa nu sunt multumiti cu viata lor. In timp ce tu ajungi la o stare in care vei fi multumit de orice. Si chiar ai totul! Creatorul, forta Luminii, nimic nu lipseste. Ar putea imprima dolari pentru tine la infinit.

In momentul in care directia este schimbata, noi vedem aproape imediat rezultatele. Daca intreaga natiune incepe sa se apropie de garantia reciproca, vom vedea cum totul va incepe sa se linisteasca. Rachetele vor inceta sa cada asupra noastra; inflatia se va opri; vor fi mai putine accidente de masina- toata viata de zi cu zi se va normaliza Spun asta foarte serios.

Noi trebuie doar sa ne potrivim legii garantiei recipoce, sa ne schimbam directia, fiacare in concordanta cu intelegerea proprie. Nu ni se cere mai mult. In articolul sau „Pacea”, Baal Ha Sulam scrie ca daca am acceptat aceasta lege, atunci doar in cativa ani noi vom ajunge la prosperitate pe toate planurile: sanatate, standard de viata, copii, educatia copiilor, gestionarea starii noastre, relatia tarii cu guvernul, si securitatea.

In fond, toate problemele noastre isi au originea in lipsa de compatibilitate cu natura. Nu exista alta lege in afara de echilibrul naturii, echivalenta formei. Creatorul a creat dorinta de a primi si a spus:”El trebuie sa fie similar mie!” Si de atunci, totul se invarte doar in jurul acestui subiect. Nu exista altceva, incepand cu Prima Restrictie si decizia de a ne transforma pentru a deveni similari cu El. Acest lucru se numeste legea echivalentei formei. Daca nu  o implementam, vom suferi doar pentru acest lucru.

Singura libertate pe care o avem este sa alegem cum vrem sa avansam: motivati de recompensa. Alegerea va apartine.

Din Lectia Zilnica de Cabala 9/2/2011, Scrisoarea lui Rabash

Ceea ce facem noi azi, va avea ecou în lume mâine

Problemele cu care lumea se confruntă astăzi conduc la crearea unui nou mediu care ia în considerare şi are grijă de toţi în mod egal. Întâi, trebuie să asigurăm un standard normal de trai pentru fiecare. Lumea are toate resursele necesare pentru asta.

Lumea este construită în asa fel ca fiecare să poată avea tot ce îi trebuie în viaţa lui corporală. Restul de umplere va veni din conexiunea între noi, din simţirea Luminii Superioare, gradul uman care este peste cel viu.

Astăzi noi trebuie să realizăm acest lucru în masă. În anul următor vom vedea cum un impuls instinctiv pentru asta va scoate lumea în străzi şi în pieţe cerând diferite lucruri pentru care guvernele nu vor avea raspuns. Vom descoperi încet că ţările cele mai bogate nu au nimic.

Guvernarea Superioară aranjează totul în aşa fel încât noi nu vom putea găsi soluţii decât în conexiunea dintre noi. Revoluţiile sau redistribuirea bogăţiei de la cei bogaţi la cei săraci nu ne va ajuta. Am mai trecut prin asta şi am văzut că ne conduce doar la distrugerea industriei şi comerţului. Conexiunea este soluţia.

Noi trebuie să explicăm aceste principii şi să transmitem acest mesaj, această înţelegere oamenilor până când se obişnuiesc cu abordarea corectă, cu perspectiva corectă. De altfel, întâlnim un nou sistem în care am intrat, ca o matrice. Lumea veche nu mai există.

Multi oameni de ştiinţă scriu deja despre asta. Umanitatea crede în ştiinţă aşa că noi trebuie să atragem oamenii de ştiinţă şi să-i punem în faţă. Ei au descoperit deja sistemul integral despre care vorbim. Cu ajutorul lor, vom fi capabili să-i convingem pe toţi să devină o societate integrală. Putem arăta oamenilor că aceasta este singura soluţie la problemele noastre.

Să presupunem că oamenii ne întreabă: „Cum este posibil? Cum ne putem schimba pe noi înşine?” Baal HaSulam scrie despre asta în articolul „Libertatea”. Pentru prima oară în istorie avem posibilitatea să acţionăm independent. Asta se referă la grupurile noastre şi la umanitate ca la un întreg: noi trebuie să creăm un mediu care va fi ami bun pentru noi.

Cum este posibil să creăm un astfel de mediu? Trebuie să căutăm sistemul ascuns dintre noi. Îl creăm noi înşine ca rezultat al încercărilor noastre de a ghici sau de a ne imagina cum ar trebui să fie. Dorind să intru în structura lui, mă întreb de fapt: „Cine este Creatorul? Cum conduce el relaţiile dintre noi? Cum acţionează El asupra noastră? Cum ne conectează? Cum include Gândirea Creaţiei toate aceste acţiuni?”

Creând forma care îmi pare mie corectă, descopăr în interiorul meu dorinţa de a-L descoperi pe Creator. Sunt exact ca un copil mic care construieşte un model de maşină şi creşte mai deştept tocmai datorită eforturilor de a construi el însuşi ceva ce deja există. Ca rezultat, el începe să înţeleagă, să creeze lucruri. În acelaşi mod, şi noi devenim compatibili Creatorului, ne unim cu El şi Îl înţelegem.

Când ne ridicăm peste lumea corporală, creăm gradat Lumea Infinitului. În drumul nostru spre ea, trecem prin cinci lumi. De fiecare dată sunt ascunderi diferite astfel ca noi să putem construi acea structură într-un mod mai sofisticat, până când creăm întregul sistem. Se spune că Creatorul a creat Lumea Infinitului şi a distrus-o, iar oamenii sunt aceia care o reconstruiesc şi o corectează pornind de la bază spre sus.

Noi trebuie sa ne amintim asta. Este o muncă grea în faţa noastră, un sistem mare, iar noi trebuie să încercăm să dăm atenţie la tot ceea ce este în această lume şi în această viaţă. Asta mi-a fost revelet mie, aşa că am să raspund corect la ea.

Cel mai important este să nu aştept schimbările pozitive în această lume pentru că vor fi doar înspre rău. Noi trebuie să adăugăm la indiferent ce se întâmplă maximum de efort din partea noastră. Vom primi reacţii pozitive în fiecare zi şi vom auzi de ele la ştiri şi nu numai asta.

Ceea ce vom face azi, va avea ecou în lume mâine. Exact în acest mod se va întâmpla totul. Veţi simţi influenţa voastră peste lume, veţi simţi că aveţi cheia în mâini. Ceea ce este important aici, este să nu ne mişcăm sub influenţa presiunii din spate şi a suferinţei, ci să împingem lumea mai departe. Mulţumită acestei împingeri, noi vom obţine într-adevăr, viteza corectă.

Din Lecţia 7 de la Convenţia din Toronto 9/18/2011

Şeful care nu plăteşte pentru muncă

Ştiinţa Cabalei nu este o carte de referinţă pentru egoişti sau un manual pentru brokeri şi nu ne învaţă cum să facem afaceri în această lume. Când studiem Ştiinţa Cabalei, înţeleg că trebuie să mă schimb şi că nu am nicio altă alegere. Trebuie să ne adaptăm pe noi înşine la noul sistem, să intrăm în el conştienţi şi fără rezerve, să lăsăm toate cele vechi în urmă şi să trecem Rubiconul, bariera după care este o lume nouă.

Metoda Cabalei a fost revelată şi dezvoltată în special de oamenii numiţi Yaşar El (direct la El). Astfel le-a fost revelată lor, şi astfel o prezintă ei lumii, şi fiecare trebuie să o ştie într-o anumită măsură.

De aceea, o simplă garanţie, o solidaritate obişnuită nu va fi folositoare. Chemările noastre la unitate sunt primul pas spre garanţie autentică. Cu cât avansăm mai mult spre garanţia mutuală, cu atât mai clar vom descoperi că avem nevoie de o corectare internă pentru a putea să ne adaptam la noul sistem. Noi nu corectăm natura, şi nu corectăm lumea – ne corectăm pe noi înşine.

Metoda Cabalei este opusă la ceea ce am cunoscut noi până acum. Până acum, Natura ne-a activat intern, iar noi ne-am umplut totdeauna dorinţele noastre egoiste. Acest şef ne-a dominat continuu, iar noi obişnuiam să-i îndeplinim credincioşi toate cerinţele. El era atât de mare încât acoperea toată aria noastră vizuală iar noi ne-am gândit totdeauna numai la el. Noi nu am simţit diferenţa între el şi noi înşine.

Acum, în orice caz, se naşte o noua atitudine în natura noastră egoistă. Începem să realizăm în ce măsură ne domină, în ce măsură ne distruge şi în ce măsură este un şef rău. Asta pentru că noi lucrăm cu el şi nu primim nicio recompensă. Pe de o parte regula egoismului se dovedeşte a fi rea şi duce la secătuire. Pe de altă parte, o nouaă dominare ni se revelează, dominarea dorinţei de dăruire…

Sunt multe lucruri de care trebuie să avem grijă şi să le transmitem lumii. Când noi ne adresăm lumii aducem oamenilor Lumina Reformatoare în interiorul cuvintelor. Nu are importanţă cît înţeleg ei fiindcă Lumina e deja activă în sistemul nostru de interconectare.

De aceea noi trebuie să ieşim în stradă, să lucrăm în reţelel sociale şi să producem cât mai multe materiale putem. Noi nu aşteptăm ca lumea să ne înţeleagă acum, noi nu judecăm succesul diseminării prin răspunsul iniţial de la public. Dăruirea în sine este recompensa noastră fiindcă aduce oamenilor Lumina care Reformează.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 9/22/2011 „Naţiunea”

Nici Garantare reciprocă, Nici Brânză de vaci

Tot ce avem nevoie este să transformăm dorinţa noastră în cea superioară, pentru a ridica o rugăciune (MAN). Dar aceasta trebuie să fie sub forma unei pledoarii pentru Arvut (garantare reciprocă), şi nu “dă-mi un apartament şi bunuri accesibile.” Fără o aspiraţie de a dărui, noi nu vom fi capabil să ridicăm rugăciunea noastră deoarece aceasta trebuie să fie intenţionată cumva. Eu nu pot spune simplu: “dă-mi o mărire de salariu.” Aceasta nu va ajuta.

Astfel, în primul rând, noi trebuie să învăţăm despre garantarea reciprocă. Fiecare dintre noi trebuie să ştie că noi vom reuşi numi dacă ne conectăm. Acest element trebuie să fie prezent în fiecare cerere. Fiecare problemă, chiar şi cea mai corporală, totul trebuie să includă garantarea reciprocă. Eu vreau apartamentul pe care nu-l am — eu voi primi unul datorită garatării reciproce. Eu vreau tot ce este necesar pentru viaţă, însemnând sănătate, vacanţă, pensie şi grădiniţă gratuită— eu voi primi toate acestea, dar numai sub condiţia de a-mi îmbrăca cererile mele corporale în ambalajul ce-mi permite să obţin totul numai prin intermediul conectării noastre.

Natura ne arată că este globală şi integrală şi, prin aceasta, ne descoperă în mod special această conectare. Noi nu avem nici o altă opţiune: noi avem de asemenea nevoie să fim conectaţi. În caz contrar, noi nu vom fi capabil să gasim soluţii pentru nimic. Noi vom fi în stare să acoperim totalitatea cererilor noastre numai condiţionat de corespondenţa faţă de ceea ce se întâmplă astăzi în societatea umană, aceasta înseamnă, dacă ne vom conecta în mod corect.

Noi trebuie cel puţin să dorim să ne deplasăm în această direcţie, chiar dacă încă nu am reuşit conectarea. Şi să nu credeţi că nimeni nu vrea să audă despre asta. Oamenii vor să se conecteze, ei sunt gata să asculte despre aceasta. Chiar dacă nu vor asculta astăzi, mâine vor începe să vorbescă de la sine despre acelaşi lucru. Acesta este modul în care funcţionează şi, prin urmare, nu mai este nevoie de nimic altceva. Dacă un mic gand despre garantarea reciprocă trece prin mintea unei persoane, este îndeajuns. Natural, toate celelalte griji ale sale sunt despre cum să-şi facă viaţa. La urma urmei, fiecare dintre noi trebuie să mănânce ceva în fiecare zi, iar aceasta este pe primul loc.

În cele din urmă, toate grijile se vor reduce la cele mai simple cerinţe: locuinţă, hrană, sănătate şi securitate. Toate celelalte nu sunt atât de importante. Principalul lucru este să avem un loc unde să trăim, hrană pentru a manca, un corp sănătos şi securitate. Acestea sunt de fapt preocupările omului. Dacă vom îmbrăca aceste nevoi în ambalajul garanţiei reciproce, cu puţină înţelegere şi sentimentul că numai împreună vom putea rezolva aceste probleme, aceasta este îndeajuns.

Toată lumea înţelege utilitatea conectării, chiar şi din punct de vedere corporal, conform logicii următoare: dacă ne conectăm şi ne ajutăm unii pe alţii, săraci şi bogaţi, toţi ca unul, se va crea o atmosferă în cadrul naţiunii prin care oamenii vor dori să împartă, să creeze o mai mare justiţie socială. Aceasta va funcţiona, de asemenea, dincolo de înţelegerea noastră, în cazul în care nu există nici o soluţie raţională. Prin urmare, noi nu avem de ales: noi vom fi capabili să rezolvăm problemele numai pe calea garanţiei reciproce, atât raţional cât şi dincolo de orice logică raţională.

Dacă noi vom explica tuturor acest lucru, astfel încât fiecare să-şi conecteze toate speranţele şi aspiraţiile spre atingerea garanţiei reciproce, aceasta va deveni o rugăciune adevărată care va primi răspuns. Mă gândesc la branză de vaci, dar împreună cu garanţia reciprocă, mă gândesc la un apartament şi securitate şi conectez acest lucru la garanţia reciprocă, cu conectarea generală. Astfel, rugăciunea mea se ridică şi ajunge la cel superior.

În caz contrar, aceasta nu va ajunge la cel superior. Va asculta Creatorul rugăciunea mea dacă eu mă voi ruga numai pentru un apartament sau pentru branză de vaci? De fapt, El a luat toate acestea de la mine numai pentru ca eu să pot adăuga la acestea elemental garanţiei reciproce. Atunci va fi o rugăciune adevărată: eu vreau branză de vaci pentru stomacul meu şi pe lângă asta vreau garanţie mutual pentru sufletul meu. Acesta este deja atributul Bina—acesta este modul în care Bina şi Malchut se conectează la nivelul cel mai scăzut. O dorinţă vine de la stomac şi cealaltă de la inimă: branză de vaci şi garanţie reciprocă. Una nu poate exista fără cealaltă.

Şi atunci noi vom ridica OMUL, o cerere care este primită Deasupra. În caz contrar, tu poţi striga către Creator: “Eu am nevoie de brânză de vaci!” şi el va răspunde numai: “Ştiu. De fapt, Eu ţi-am luat-o.”

Din Lecţia Zilnică de Cabala  2.09.2011, Scrisorile lui  Rabash

Îndepărtând întunericul

Lumea se trezeşte. Mai mult, este trezită de către întuneric: Dorinţa egoistă nu mai primeşte împlinire şi simte că se găseşte într-o multi-criză. Mă căsătoresc şi divorţez. Am copii, dar ei nu mă respectă. Vreau să le dau o bună educaţie, dar rezultatele nu sunt aşa cum am crezut.

Vrea să mă bucur pur şi simplu de viaţa, dar în loc de asta devin deprimat, depresiv. Vreau să economisesc ceva bani, dar sunt lovit de viaţă şi sunt lăsat fără nimic. Mi-am petrecut viaţa economisind bani pentru pensie, iar aceştia au dispărut odată cu fondurile băncii. Caut pace în natură iar ea răspunde cu dezastre.

Ceea ce conteză în toate acestea este sentimentul că lumea este scufundată în întuneric: Nu mai este niciun motiv pentru o persoană să trăiască, niciun motiv să aibă copii… Programul dezvoltării este cu mâinile pe umanitate şi continuă să demonstreze mai clar absenţa împlinirii şi apariţia întunericului.

La fel se întâmplă şi cu noi, dar noi când întâmpinăm aceleaşi simptome găsim repede puncte de sprijin şi sărim peste aceaste stări. Iar asta pentru că avem metoda, ghidul de acţiune care ne ajută să înaintăm.

Totuşi, lumea nu are aşa ceva. Oamenii nu înţeleg întunericul care a venit peste ei, motivul şi scopul acestuia. În final, oriunde s-ar întoarce o persoană, nimic nu o va împlini, nimic nu o va face cu adevarat fericită.

În acest fel, lume se îndreaptă şi ea către o stare critică, când printr-o muncă grea oamenii vor trebui să accepte faptul că este timpul să îşi schimbe modul de viaţă. Altfel, acest întuneric nu va dispare pentru că este partea opusă a Luminii. Vorbeşte de Lumină, calitatea dăuririi, care se apropie de noi. Dar noi continuăm să ne simţim rău pe măsură ce se apropie, nu vrem dăruire, nu vrem să trăim în ea. Din contra, vrem să continuăm să ne satisfacem dorinţele egoiste.

Totuşi, nu există o altă soluţie. Vedem modul în care Natura se prezintă umanităţii: „Vă aduc calitatea dăruirii şi veţi suferi până când o veţi accepta ca cel mai bun lucru posibil”.

Cine va explica oamenilor ce se întâmplă? Noi o vom face. Trebuie să le explicăm esenţa acestor schimbări. Şi cu cât întârziem această explicaţie, cu atât mai mulţi oameni ne vor urî. Pentru că, pe de o parte, oamenii nu vor calitatea dăruirii dar, pe de altă parte ei vor simţi că avem soluţia la probleme şi că stăm în calea lor către bine. Trebuie să le explicăm: Ce se întâmplă în lume şi ce să facă cu întunericul care s-a abătut asupra lor.

Pâna acum, ne impunem în faţa lor cu mesajul nostru: „Uitaţi, putem explica evenimentele din lume. Este timpul să schimbăm direcţia; omul trebuie să se schimbe, nu lumea. Criza globală integrată nu este o criză. Din contra, calitatea dăruirii este aici”. Dar, pentru moment, ei nu ne aud.

Vor trece încă câteva luni, vom fi loviţi de alte câteva dezastre iar oamenii vor începe să asculte. Vor începe să înţeleagă cauza întunericului, neputinţei, confuziei şi inabilităţii de a controla lumea în maniera veche. De fapt, nimic nu mai merge, toate sistemele eşuează.

Iar din partea noastră, trebuie să grăbim circulaţia. Este ca o armată de farfurii zburătoare care stau deasupar Pământului, cu proiectoarele la putere maximă – aşa ne influenţează calitatea dăruirii. Şi numai atunci când devenim similari cu această calitate, vom vedea lumina, căldura, bucuria şi sperenţa pentru viitor, eternitatea şi perfecţiunea din ea.

Nu este uşor de explicat adevărul către lume. Trebuie să rescriem materialele, să le explicăm în diferite forme şi din diferite unghiuri. Este cu adevărat foarte dificil pentru oameni să comute percepţia lor, să o direcţioneze către o nouă cale.

Totuşi, acesta este un timp special. Generaţii de Cabalişti au visat la el, dar noi suntem cei care am meritat nu numai să trăim în acest timp, dar şi să înţelegem ce se întâmplă.

Foarte mulţi oameni experimentează criza din viaţa lor, un colaps interior, drame de familie sau abuzuri de droguri. Asta nu depinde de nivelul de prosperitate: Este, de asemenea, un dezastru sa ai 50 milione de dolari anual şi să fii lăsat cu 5, chiar dacă ne este dificil să ne imaginăm asta. Oamenii nu ştiu că loviturile au un scop – şi acest lucru este groaznic. O persoana poate supravietui la orice dacă ştie că se îndreaptă către un socp şi că suferinţa va primi răsplată şi se va transforma în câştig. Dar ce faci atunci când nimic nu străluceşte înainte?

Voi şi cum mine ştim de Gândul Creaţiei, de scopul lui şi de faptul că tot ceea ce este rău ne conduce către bine şi că este un dar de Sus. Sunt miliarde de oameni în lume care suferă fără niciun licăr de lumină în faţa lor. Iar noi trebuie să le explicăm că există un motiv şi o raţiune pentru ceea ce se întâmplă, de faptul că există o mare recompensă şi posibilitatea de a schimba fiecare lovitură într-o lovitură bună.

Este necesar să aducem aceşti  veşti lumii. Timpul a sosit. Chiar dacă oamenii sunt surzi datorită suferinţei şi nu vor să asculte (de fapt, din lovituri vine numai durere), totuşi, aşteptând momentul potrivit, este posibil să infiltrăm o picătură de explicaţii într-o persoană. Apoi faceţi-o din nou şi din nou. În acest fel, senzaţiiloe vor alterna cu informaţia. Trebuie să privim valurile care curg în lume şi să umplem intervalele dintre ele cu informaţii legate de cauza şi esenţa evenimentelor.

Apoi oamenii vor percepe fiecare nouă lovitură cu o mai mare înţelegere, până când înţelegerea va contrabalansa dezastrele şi le va aduce lor sentimentul cauzalităţii şi, mai tărziu, sentimentul beneficiului. În loc de durere, o persoană vă începe deodată să experimenteze uşurarea dorită, pentru că, acum este compensată. Dar atunci când sunt imediat recompensat pentru munca grea, nu simt efortul.

Atunci când rezultatul este vizibil, efortul este înregistrat ca un beneficiu nu ca o cheltuială, pentru că aduce profit. Mai mult, adaugă greutate şi savoare, deoarece m-au ajutat să îmi formeze o nevoie, un vas, apetitul din mine, care îmi permite să mă bucur de minunata masă.

Din lectia a treia  Congresul de Cabala din Toronto, 9/6/2011

Pagina 3 din 1012345...Ultima »