Noi nu putem spune nimic despre Creator asa cum este, dar cabalistii care L-au atins spun ca “ Nu exista nimeni in afara de EL, care este bun ce face bine “  si de aceea nu este nici o schimbare in atitudinea Lui fata de noi. Cu alte cuvinte ei au ajuns la atingerea fortei superioare care contine totul.

De aceea, intreaga noastra cale este la fel. Iar astazi, noi nu simtim nimic decat lumea noastra, noi avem nevoie sa intelegem ca acum ne-a fost dat  un instrument pentru a-L atinge. Chiar si acum il simtim pe Creator dar, numai in raport cu actualele noastre organe de perceptie!

Perceptia noastra actuala este opusa  celei autentice din moment ce noi nu il percepem pe Creator asa cum este EL, in proprietatile Sale, chiar si in cel mai mic grad, ci este perceput in coruptie,cu  organe stricate de perceptie.Dar oricum cand ne corectam dorintele, organele de perceptie, atunci descoperim foarta superioara, Creatorul, din ce in ce mai mult, pana cand IL dezvaluim complet in forma Sa reala.

In afara de gradul “ acestei lumi “  adica ceea ce simtim in starea initiala, noi nu suntem capabili sa atingem nimic fara sa obtinem echivalenta de forma cu Creatorul, fara sa ne egalizam proprietatile. Vasul rupt trebuie sa se corecteze pe sine dobandind forma Creatorului si aducandu-se cat mai aproape de EL.

Proprietatea Creatorului este daruire si iubire. De aceea, ne este data o sansa de Sus sa lucram in grup, si in relatiile noastre dobandim echivalenta cu Creatorul. Grupul trebuie sa fie perceput de fiecare precum Creatorul in relatie cu sine insusi.

Atitudinea indreptata spre prieteni ar trebui sa fie tratata ca atitudine fata de Creator. Si atunci desi Creatorul este ascuns, noi vom fi capabili sa IL atingem prin actiunile Sale si sa continuam sa ne apropiem de EL, mediul corect realizandu-se in fata noastra, unde cineva aspira/tanjeste pentru Creator in locul lui.

Sa stii ca inselandu-ti prietenul,il inseli pe Creator, tratandu-ti prietenul rau, tu il tratezi  pe Creator in acelasi mod! Aceasta este ordinea muncii noastre. De aceea cand in interiorul grupului raul si ura se dezvaluie, aceasta este revelarea stari stricate, si noi intelegem ca noi suntem stricati si opusi Creatorului.

O asemenea stare stricata, ura/repulsia, este privita ca “ lumea aceasta.” Si anterior acesteia  este doar existenta animala. Gradul uman incepe cu revelatia urii.

Daca o persoana realizeaza aceea ca trebuie sa se corecteze pe sine, dorintele in care respectivul incepe perceperea Creatorului, aceasta este o oportunitate sa o faca in grup, sa atinga Creatorul prin actiunile sale: sa inceapa sa IL cunoasca chiar si mai mult, sa IL simta in gradul de a fi reformat/indreptat.

Noi trebuie sa mergem constant de-a lungul acestei linii unde Israel ( o persoana care tinteste direct la Creator ), Torah ( Lumina care Reformeaza), si Creatorul se unifica intr-un singur intreg. O persoana se calibreaza pe sine grupului  iar in el il reveleaza pe Creator.

Grupul devine un vas spiritual pentru revelarea Creatorului. Daca o persoana se raporteaza la prieteni cu daruire, el va descoperi forta daruirii care completeaza relatiile lui, care sunt privite precum Creatorul. Din acest motiv Creatorul este numit Boreh, “ vino si vezi “ ( Bo si Reh ), deoarece EL este atins prin actiunile Sale.

Din partea intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 4/8/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Este scris într-una din cărţi că există obiecte spirituale. Ce sunt acestea?

Răspuns: În lumea noastră nu este nimic să ne conecteze cu spiritualitatea, în afara cărţilor speciale. Aceste cărţi au semnificaţie spirituală deoarece ele vorbesc cu adevărat despre spiritualitate. Citindu-le, o persoană atrage cu adevărat spiritualitatea.

Cel mai avantajos este să citeşti aceste cărţi într-un grup, unde cu toţii se strâng laolaltă cu intenţie şi atrag lumina înconjurătoare. În afara mediului, adică grupul şi cărţile, nu este nimic în lumea noastră.

Vă recomand să aveţi mereu o carte cu voi oriunde aţi fi. Dacă aveţi câteva minute libere, o mică pauză, deschideţi o carte şi citiţi un mic pasaj. Încetul cu încetul veţi începe să observaţi că sunteţi atras către aceasta mai mult, avansaţi mai mult, şi că toate gândurile vi se schimbă. Începeţi să vă obişnuiţi cu asta.

Am crescut lângă Rabash foarte simplu: nu erau calculatoare pe vremea aceea, şi mereu aveam o carte în mână. Oriunde mergeam, aveam o carte cu mine. Astfel am recitit toate cărţile de multe ori. Luam chiar şi Studiul celor zece Sefirot cu mine, o carte care este greu de citit în mijlocul străzii. Dar conţine o secţiune cu întrebări şi răspunsuri şi le citeam. De asemenea am citit articolele cărţii Zohar.

Astăzi avem o mulţime de cărţi. Cred că toată lumea ar trebui să le aibe în casă. În fiecare lună puteţi citi o altă carte, nu din copertă în copertă ci, oriunde se deschide. Asta m-a învăţat Rabash să fac.

În timpul plimbărilor noastre, dacă oboseam, obişnuiam să stăm câteva minute pe o bancă. În permanenţă aveam o carte cu mine. O deschidea la întâmplare şi începea să citească. După câteva rânduri, închidea cartea şi îşi continua plimbarea. Şi aşa era tot timpul!

Faceţi asta: luaţi o porţie de lumină înconjurătoare pentru o jumătate de oră sau o oră, şi apoi faceţi-o din nou şi din nou. O carte trebuie să vă fie în mâini. De aceea sunt pentru publicarea lor în format de buzunar.

Din Lecţia 4, Convenţia WE! 4/2/2011

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Sunt multe poveşti în cartea Zohar ce sunt scrise în limbajul alegoric (Midrash). Par că descriu oameni şi îngeri (forţele naturii), animale şi plante; asta este pentru că autorii Cărţii au dorit să ne explice toate nivelurile creaţiei: inanimat, vegetativ, animat şi vorbitor.

Baal HaSulam a pregătit patru introduceri la Cartea Zohar:

1. “Prefaţa înţelepciunii cabala (Pticha)”: Este o prefaţă ştiinţifică unde explică structura lumilor, Partzufim, Sefirot, şi interacţiunile dintre lumină şi dorinţe (vase, Kelim).

2. “Introducere la comentariul Sulam”: Este legată de prefaţa mai sus menţionată. Aici explică de asemenea cum se lucrează pe 3 linii, cu Lumină şi dorinţă, dar numai intr-o formă particulară, mai apropiată de sufletul fiecăruia.

3. “Prefaţa Cărţii Zohar”: În această introducere, Baal HaSulam explică percepţia realităţii. El descrie cum ne schimbăm percepţia de la una corporală la una spirituală, când începem să percepem realitatea spirituală prin această lume, ce devine transparentă, şi vedem forţele ce acţionează în ea, în locul imaginii exterioare a lumii.

Asemănător, când privim ecranul calculatorului, vedem o imagine anume. Dar există numai pentru noi deoarece noi am creat acest monitor şi acest mod de proiecţie intenţionat. În realitate, este numai o manifestare exterioară a unor date stocate în interiorul computerului pe unitatea hard. Dacă am putea citi informaţii direct de pe disc, nu am avea nevoie să o primim pe ecran şi să citim de pe el.

Înţelepciunea Cabala este instrumentul ce ne permite să intrăm în partea internă, ascunsă a realităţii şi să nu vedem forma exterioară ce ne este prezentată în acest moment, ci dinpotrivă,  activitatea interioară: forţa ce lucrează în spatele percepţiei imaginilor familiare din acestor lume.

În această introducere, Baal HaSulam ne-a explicat de asemenea că percepţia realităţii noastre este împărţită în patru componente: esenţa, forma abstractă, forma îmbrăcată în materie şi materia însăşi. Până la sfârşitul corecţiei, (Gmar Tikkun), obţinem numai materia noastră (dorinţa) şi din asta, această dorinţă îşi asumă: fie una egoistă, fie una altruistă. Nu putem cunoaşte forma abstractă şi cu atât mai puţin esenţa. Totuşi avansăm spre corecţia finală.

Aşadar înţelepciunea Cabala ne dă un foarte serios avertizment să nu ne lăsăm în voia fanteziilor, ci dimpotrivă, să fim realişti şi să folosim o metodă ştiinţifică, în timp ce ne vom strădui să descoperim lumea spirituală într-o formă cu conţinut tangibil.

4. “Introducere la Cartea Zohar”: Aici, Baal HaSulam explică diferite probleme pe care o persoană le întâmpină în întrebările lui, ei, despre cine suntem, ce este esanţa şi rolul nostru în lume, de ce Creatorul ne-a creat atât de imperfecţi, josnici, şi de dispreţuit, de ce trebuie să mergem întreaga cale, lungă, şi să ajungem în echilibru cu El, s. a. m. d.. La începutul introducerii, Baal HaSulam, a prezentat aceste întrebări şi le-a răspuns pe parcurs.

Şi la sfârşitul introducerii, este o parte foarte cunoscută, şoptită, în care vorbeşte despre corecţia din zilele noastre. Acolo ne explică cum că lumea este împărţită în părţi interioare şi exterioare. Oamenii care simt că aparţin dobândirii spirituale sunt consideraţi partea interioară a lumii. Ei sunt cei ce trebuie să se unifice între ei şi să utilizeze Cartea Zohar, să atragă lumina ce reformează către ei.

Făcând asta, ei vor deveni centrul şi sursa spirituală a întregii lumi. Având forţa spirituală, ei vor separa înţelepciunea Cabala şi întreaga lume va simţi că au ceva solemn: cunoaştere, înţelepciune, şi o interpretare de bun simţ faţă de ceea ce se întâmplă în lume, şi răspunsul la întrebările despre asta.

Lumea va începe să înţeleagă că aceşti oameni aparţin unui nivel mai ridicat decât oamenii de ştiinţă şi decât aşa numiţii mari lideri ai acestei lumi, din moment ce ei deţin cunoaşterea forţelor ce acţionează şi ne transformă lumea într-un mod atât de inpredictibil.

Apoi, după rezistenţă şi confruntare, lumea va fi în continuare atrasă către aceşti oameni şi va recunoaşte în ei forţa superioară, înţelepciunea superioară. Şi astfel într-un final întreaga lume va ajunge la corecţie. Corecţia este efectuată de indivizi ce aparţin părţii interioare a lumii, cei cu punctul din inimă, în timp ce restul lumii va intra şi se va alătura lor, lafel cum azi masele îşi trăiesc vieţile zilnice, în timp ce lumea este condusă de alţii câţiva.

Şi astfel, Baal HaSulam a explicat la sfârşitul “Introducerii la Cartea Zohar” întreaga Umanitate va continua să se dezvolte până când lumea se va uni laolaltă, totul devine ca un întreg, mulţumită Cărţii Zohar, şi va ajunge la aceiaşi primi zece Sefirot despre care Rabbi Shimon şi cei 10 discipoli ai săi au scris.

Din  Lecţia 4, Convenţia WE! 4/2/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Creatorul a creat dorinta nesfirsita de a primi, cu ajutorul Luminii Infinitului. In relatie cu Lumina, aceasta dorinta incepe sa se simta divizata in multe parti sau segmente, la fel precum corpul nostru este constituit din sisteme si subsisteme diferite, cum ar fi cel limfatic, circulator, nervos si multe altele.

Sint sisteme cu diferite grade de importanta. Toate sistemele sint egale in stare perfecta, si cind o mica parte este absenta, intregul sistem se indeparteaza de starea perfecta. Asta este clar.

Dar cind vorbesti despre modul in care sistemul opereaza in procesul de corectie, cind ne ridicam deasupra acestei lumi, in lumea Infinitului, exista o anumita ordine a corectiilor. Corectia are loc de jos in sus.

Primele care au trebuit corectate, au fost sufletele „strabunilor”: Abraham, Isaac si Jacob, care au reprezentat cele trei linii, trei mari sisteme, KBD. Apoi au urmat HGT, „fiii”, urmati de catre noi, ultima generatie, NHY. Noi apartinem ultimei generatii a lui Mashiach (Messiah), si facem corectia finala, iar acesta este motivul pentru care sintem cei mai mari egoisti, in timp ce „strabunii” nostri erau suflete, pure, subtile.

Toate tipurile de suflete exista in sufletul colectiv: barbati si femei, suflete care apartin de Rosh, Toch, si Sof si de membre, brate si picioare, de liniile de dreapta, de stinga si de mijloc, de importante organe ale sistemului, precum creierul, inima, ficatul, rinichii si asa mai departe. Intelepciunea Kabbalah explica toate acestea in detaliu

Ne adunam in grupuri in jurul lumii, in concordanta cu asta si ne interconectam intr-un anumit mod. Fiecare dintre noi este trezit deoarece radacina sufletului sau se trezeste, fiecare dintre noi venim din locuri diferite in dorinta comuna, si acest intreg sistem are nevoie sa fie conectat intr-un intreg. Din acest motiv, am venit in grupul in care incercam sa ne unim intre noi.

Grupul este un sistem complet, si daca ne conectam in grup, de fapt este forta superioara care ne conecteaza. Si cind vom atinge unitatea, vom construi exact sistemul care va merita ascensiunea.

Nu avem nevoie sa schimbam nimic; trebuie doar sa inaintam. Nu sintem cei care creaza structura grupului, si niciodata nu vom sti de ce ne aflam intr-un grup cu exact acei oameni. Asta este ceea ce am primit si asta-i situatia! Nu stim si nici nu intelegem daca acesti oameni merita ascensiunea spirituala. Creatorul stie! Aceasta este revelat de Sus, prin Lumina care afecteaza toate dorintele.

Lumina selecteaza dorintele ce trebuiesc corectate acum, in vremurile noastre. In fiecare an si in fiecare minut, noi dorinte sint revelate si noi oameni descopera intelepciunea Kabbalah.
Din  Lectia Fragment saptaminal din Torah 2/10/2011

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

De ce spun ei „mana din ceruri”, daca a fost gasita dimineata in loc de roua? Nu a cazut din cer; a aparut pe pamint. Datorita MAN, care este Bina si Malchut in conexiune, ne ridicam dorintele si cerem corectia prin proprietatea de influenta.

Evocarea dorintelor noastre de a urca, rugindu-l pe Creator sa fim egali cu El in iubire si daruire, este privita ca MAN. Aceasta este exact cum o persoana se implineste dupa ce se rupe de egoismul sau. Reinsufletesc sufletul meu prin faptul ca ma bucur de influenta si doresc sa fiu umplut cu Bina, Creatorul.

De aceea, analizez: Vreau eu asta sau nu? Sint capabil sa ma implinesc? Implinirea egoista ma umple cum a facut in trecut, si este descrisa ca: „recipiente umplute cu carnea pe care am mincat-o in Egipt”?

Citeodaca da, citeodata nu. Toate stadiile prin care o persoana trece in procesul de evolutie spirituala, sint obligatorii. Kabbalah ne spune in cele mai mici detalii, ceea ce fiecare dintre noi trebuie sa experimenteze. De aceea, inteleptii au spus: „Scrie Torah pe bucati din inima ta”. Inima este dorinta noastra, si fiecare dorinta trebuie sa treaca toate transformarile pe care Kabbalah le descrie.

Si ne dam seama ca nu vrem „mana din ceruri” si mai degraba ne-am intoarce la carnea pe care am mincat-o in Egipt, iar acestea sint stadii pe care le dezvaluim pe parcursul muncii spirituale. Este momentul in care facem cele mai mari eforturi in legatura cu avansarea in care  descoperim dorinte care inca nu au fost corectate sau clarificate. Multumita faptului ca o dorinta se dezvaluie, voi o analizati, o insfacati ca pe un sarpe care si-a aratat capul, o trageti inafara, si va eliberati de ea.
Din Lectia Portia Saptaminala de Kabbalah 1/13/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Este greu chiar sa ne si imaginam in ce masura volumul initial al Cartii Zohar diferea fata de ceea ce ne-a fost lasat astazi la indemina. Este de douazeci de ori mai putin voluminos. O mare parte din Carte, s-a pierdut. Dar cabalistii scriu ca nu mai avem nevoie de acea parte. Ceea ce a ramas din carte, ne este destinat exact noua, cu scopul de a ne furniza asistenta necesara.

Este foarte dificil sa comentezi Cartea Zohar, din moment ce este exaltata la maxim. Inafara de asta, este scrisa intr-o maniera unica. Baal HaSulam explica faptul ca exista doua tipuri de suflete: unele cu radacina in Lumina Interioara, iar altele in cea Inconjuratoare.

Noi apartinem sistemului integral al sufletelor, si conexiunea dintre sufletele noastre, are loc atit in partea interna cit si in cimpul inconjurator. Orice sistem electric este proiectat in acest mod, avind rezistori (circuite de rezistenta), condensatori si bobine inductoare. Toate acestea functioneaza impreuna, atit cimpurile magnetice cit si rezistoarele dintre ele. Unele parti ale acestui sistem acumuleaza energie in interiorul lor, in timp ce altele transforma curentul electric in cimp magnetic si invers, in curentul electric ce trece prin acest cimp.

Sistemul sufletelor functioneaza intr-o maniera similara. Autorii cartii Zohar au avut deasemeni aceste doua tipuri de suflete. Acesta este motivul pentru care ei au studiat intr-o maniera specifica. Ei au stat intr-un cerc. Rabbi Shimon vorbea despre ceea ce ei au atins, in timp ce discipolii ascultau, discutau ceea ce el a revelat, punindu-i intrebari si primind raspunsuri. Rabbi Aba asculta ceea ce ei spuneau si nota totul.

Toate acestea se intimplau in timpul conversatiei. Natural, conversatia se purta in jurul transmisiei fortelor si Luminii intre sufletele ce isi aveau originea atit in Lumina Interioara cit si in cea Inconjuratoare. Rabbi Shimon avea un suflet ce provenea din Lumina Interioara si Rabbi Aba din cea Inconjuratoare. De aceea, Rabbi Aba a fost capabil sa inregistreze tot ceea ce Rabbi Shimon spunea intr-o forma ascunsa, astfel incit astazi, orice persoana poate cumpara Cartea Zohar, o poate citi si nu intelege nimic.

Pentru a atinge aceasta carte, o persoana trebuie sa treaca printr-o anumita pregatire in ceea ce priveste conexiunea cu prietenii sai. Ei trebuie sa formeze exact acelasi model de relatii intre ei, precum au facut autorii Zohar-ului. Organizind un astfel de grup (nu e necesar sa fie doar zece oameni in el; pot sa fie chiar si 10.000) si fiind insetati sa se uneasca, dorind sa descopere ceea ce Cartea spune despre conexiunea lor mutuala, ei devin similari grupului lui Rabbi Shimon. Si atunci ei primesc influenta Luminii de la acesta.

Din moment ce unii dintre noi apartin de Lumina Interioara iar altii de cea Inconjuratoare, incepem sa primim impactul precum un radio primeste undele. Si atunci incepem sa auzim ceea ce Cartea spune, de pe nivelul Bina (auzul apartine nivelului Bina) si chiar sa vedem (nivelul Hochma), asta depinzind de gradul nostru spiritual. Si daca nu am atins conexiunea mutuala la nivelul Bina, atunci inca ne pregatim pentru asta.

De aceea, un semn al avansarii spirituale este atunci cind noi, ca si grup, incepem in timp ce citim Zohar, sa simtim acest text ca si fortele si proprietatile pe care Zohar le descrie. Aceasta este esenta Cartii. Aceasta Carte este un instructor, un manual de lucru. Cind o patrunde, o persoana simte cum se ridica impreuna cu cartea si descopera gradele spirituale, ca si cum intr-adevar ar urca o scara.

Sper din toata inima ca in timpul lectiilor noastre, cind incepem sa citim Cartea Zohar, voi toti impreuna veti pastra intentie corecta, cu scopul de a obtine cit mai mult posibil de la aceasta sursa.

Din Lectia 4, WE! Congres 4/2/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Rabash, Scrierile sociale, Shlavey HaSulam (Treptele scării), Articolul Privind Importanţa Prietenilor: Fiecare student trebuie să simtă că este cel mai mic dintre prieteni şi apoi va fi în stare să primească aprecierea măreţiei de la toată lumea. Asta pentru că cel mare nu poate primi de la cel mic şi poate fi şi mai puţin impresionat de cuvintele lui. Numai cel mic este impresionat de ceea ce apreciază cel mare.

Este spus despre asta: Am învăţat mult de la profesorii mei, mai mult de la prieteni şi mai mult de la studenţii mei. Cum poate cineva învăţa de la studenţi?

Dacă mă micsorez şi îi ridic pe ei în ochii mei, atunci prin ei sunt în stare să primesc. De fapt, în sufletele noastre noi toţi locuim într-un sistem unificat. De aceea Rabbi Hanina Ben Dosa, un mare Cabalist, a spus ca a învăţat cel mai mult de la studenţii săi pentru că a avut oportunitatea să se anuleze şi să se micşoreze înaintea lor.

Aşa facem şi noi în grupul nostru mare, integral, unde trebuie să apreciem în mod special pe aceia care lucrează din greu la auto-anulare, în ciuda faptului că de afară nu arată aşa. Această muncă este cea mai dificilă, deoarece este îndreptată exact împotriva egoului. Dar cu cât mă micşorez, cu atât mai mai mult primesc. Chiar şi în sensul egoist acest lucru merită.

În lumea de afară, suntem martori la acelaşi lucru: Fiind ocupaţi cu noi înşine, nu auzim  pe alţii şi nu învăţăm nimic. Sau în alt fel: Fiind aroganţi, nu învăţăm nimic de la nimeni. Dacă mă plasez deasupra altora şi îi dispreţuiesc, rămân gol.

Deci, renunţarea la sine este benefică chiar din punct de vedere egoist; este o condiţie prin care mă pot lega de grup. Dar, în timp ce în societatea egoistă îmi aplec capul pentru a primi de la ceilalţi cât mai mult posibil, în grupul nostru mă micşorez înaintea prietenilor pentru a primi influenţa lor spirituală, conştienţa măreţiei scopului şi a Creatorului, forţa care mă va ajuta să mă ridic deasupra egoismului. Aici se află diferenţa: În afară acţionez la fel dar cu un scop opus în minte.

Fiecare student trebuie să ridice în slăvi meritele prietenilor ca şi cum sunt cei mai mari din generaţie. Apoi, mediul îl va influenţa.

Pot primi numai de la un grad mai înalt. Deci, nu numai că trebuie să mă micşorez dar trebuie şi să ridic în ochii mei mediul, grupul şi prietenii.

Din Lecţia 5,  Congresul WE! 4/2/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Rabash, Scrierile lui Rabash, Shlavei HaSulam (Treptele Scării), Articolul Ce să cauţi în adunarea prietenilor: Răspunsul este că iubirea prietenilor, care este construită pe baza iubirii celorlalţi, prin care pot obţine iubirea Creatorului, este opusă faţă de ceea ce este considerată în mod normal iubirea prietenilor. În alte cuvinte, iubirea celorlalţi nu înseamnă că prietenii mă vor iubi. Mai degrabă sunt eu cel care trebuie să iubească prietenii.

Ca regulă, noi abordăm iubirea prietenilor într-un mod natural, egoist: Lasă să mă iubească ei mai întâi şi eu le voi întoarce dragostea. Aştept ca ei să îmi arate un exemplu şi numai după aceea sunt dispus să îl urmez. Este similar cu cererea de început către Creator: Mai întâi arată-te şi după aceea voi face ce doreşti Tu.

Dacă sunt al doilea după grup sau Creator faţă de ceea ce au început, după ce ei deja s-au revelat, înseamnă că lucrez în mod egoist. De la grup, trebuie să cer numai măreţia scopului. Nimeni nu devine conştient de această măreţie de unul singur; noi numai vorbim despre ea, pentru ca în mod artificial să ne ridicăm la acest grad. Şi asta ne face să creştem în mod independent.

Dacă iubirea prietenilor îmi este revelată înainte, reacţia mea va fi bazată pe consideraţii interesate. Le voi răspunde prietenilor ca oricărui binevoitor. De fapt, este plăcut pentru mine să am de a face cu el. De aceea, nu trebuie să caut niciun semn de atitudine favorabilă a grupului faţă de mine.

Cartea Zohar spune despre discipolii lui Rabbi Shimon: Ori de câte ori se adunau, ei simţeau la început o ură reciprocă şi apoi începeau să studieze şi să o depăşească. Deci noi trebuie să ne convingem singuri: Orice văd, văd prin prisma egoului meu. Toată lumea judecă conform propriilor defecte. Numai mai târziu ajungem la iubirea autentică, care se găseşte deasupra urii.

De aceea, cheia nu este să crezi ochii sau inima cuiva. Pur şi simplu eu nu mă concentrez asupra celorlalţi; lasă să facă ce vor ei. În ceea ce priveşte însă comportamentul meu, trebuie să acţionez aşa cum mă învaţă instructorul meu. Dacă încep să aştept ceva de la ceilalţi, nu îi voi vedea făcând ceva bun. Creatorul face asta în mod intenţionat, astfel încât eu văd întotdeauna defectele în grup, deoarece le văd prin prisma egoismului meu.

Simt resentimente şi dezacord faţă de prieteni; nu am nici cea mai mică dorinţă să mă unesc, să stau jo şi să vorbesc cu ei şi am o mie de motive pentru a refuza să o fac. Şi totuşi, trebuie să dau deoparte toate obstacolele şi să înţeleg că acesta este un joc care mi se joacă intenţionat.

Dacă ajung la un cerc de oameni care au o dorinţă spirituală, înseamnă că Creatorul i-a selectat. Şi, deoarece El i-a ales, eu trebuie să mă agăţ de ei. Este pântecul unde voi creşte. Nu am altă alegere: trebuie să mă conectez cu prietenii, să cred cu adevărat că ei sunt cei mai mari din generaţie, cei mai buni reprezentanţi ai umanităţii, care au venit să mă ridice. Grupul este liftul care mă duce sus în lumea spirituală.

Din lecţia 5, Congresul WE! 4/2/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Una dintre legile lucrului în grup este foarte deosebită și pare extrem de egoistă: Trebuie să cultivăm invidia între noi. Este spus: Contorul invidiei crește înțelepciunea.

Trebuie să îmi invidiez prietenii dar cu un tip bun de invidie. Îmi doresc să îi văd pe toți mari și vreau să fiu ca ei. Nu sunt verde de invidie, pentru că nu vreau ca ei să își piardă avantajul. Din contra, vreau să devin egalul lor.

O asemenea invidie este chiar pozitivă și necesară. Merită cultivată în interior. Esențial, o abordare similară este acceptabilă egoismului nostru – doar nu depășiți granița dintre invidia bună și cea rea. Cum știu diferența?

Dacă invidiez pe cineva în mod negativ, nu iubesc acea persoană. Și invers, dacă am o invidie pozitivă, îl iubesc. Invidiindu-l pe celălalt într-un mod pozitiv, mă ajut să urc și să avansez deoarece îi percep influența în mod corect.

În Scrierile lui Rabash, Shlavey HaSulam (Treptele Scării), articolul Grija deasupra Rațiunii, Rabash scria:

Invidia pe care o simte față de prieteni atunci când îi vede că au calități mai bune decât cele proprii. Îl motivează să obțină calitățile bune ale acestora, pe care  niciunul dintre cei care sunt geloși nu le au.

Astfel, prin societate, el câștigă noi calități pe care le adoptă văzând că ei sunt la un nivel mai înalt decât el și este invidios pe ei. Acesta este motivul pentru care acum poate fi mai mare decât atunci când nu avea o societate, deoarece prin societate obține noi puteri.

Uitându-se la prieteni, cineva trebuie să vadă calitățile lor bune din ei pe care el nu le are. Este un test foarte bun. Evident, nu ne uităm la ceea ce este în afară. Cineva este bun la cântat, altul la gătit, altul la programare, dar noi nu luăm aceste lucruri în considerare. Cheia este să vedem cât de multă inimă pun prietenii în scop și în mediu. El vrea să obțină spiritualitatea și pentru asta ar trebui să simt invidie.

Dacă văd asta în toți prietenii mei, chiar avansez către intrarea în lumea spirituală. Începe să te testezi: Ce simți față de mediu? Îți invidiezi prietenii înt-un mod pozitiv? Îi apreciezi? Dacă da, avansezi.

Dacă, totuși, încă nu ai pierdut disprețul, desconsiderarea față de ei și încă crezi că nu aceștia sunt prietenii cu care trebuie să te unești, ești chiar departe de scop. Fiecare respinge conform propriilor defecte, greșeli. Rabash scrie despre asta în alt articol din Shlavey HaSulam, Privind importanța Prietenilor:

Deci, dacă cineva vede ceva greșit în prietenul său, nu este un semn că prietenul său greșește ci înseamnă că greșeala este în el, adică pentru că el a întinat iubirea față de prieteni, a văzut greșeli în prietenul lui. Din toate cele mai de sus se desprinde faptul că nu trebuie să se îngrijească de corectarea greșelilor prietenului, pe care le vede în prieten, ci el însuși trebuie să își corecteze greșelile pe care le-a creat în iubirea prietenilor. Și atunci când se corectează el însuși, va vedea numai meritele prietenului și nu greșelile lui.

din lecția 5, Congresul WE! 4/2/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot fi sigur că avansez corect de fiecare dată în studiile mele de Cabala și nu mă abat de la cale?

Răspuns: De fiecare dată trebuie să aleg între egoism și punctul în inimă, ca și cum aș fi pe o balanță în echilibru. Și de fiecare dată, trebuie să înclin ușor balanța către punctul în inimă și către unitate. Nu există nicio altă acțiune în afară de unitate.

De obicei, dorim să studiem și să facem diverse acțiuni. Făcând asta, noi de fapt fugim în mod inconștient de unitate. Am experimentat și eu acest lucru.Cu cât mai repede începem să simțim faptul că unitatea este datoria noastră și devenim obișnuiți să ne scufundăm în această percepție, cu atât mai repede acest obicei va deveni a doua noastră natură.

Trebuie în mod constant să ne antrenăm să vrem să simțim lumea interioară a prietenilor, aspirațiile lor către unitatea cu Creatorul. Dacă atenția mea este îndreptată în interiorul lor, încetez să mai observ cum arată în afară.

La fel și în familiile noastre, nu acordăm atenție fețelor celor iubiți. Le simțim sufletele, caracterele și dispoziția. Aceasta este dorința la care doresc să mă conectez.

Chiar nu contează cum arată prietenii și ce personalități au. Mă interesează doar un singur lucru: Care este aspirația lor? Acest lucru este forte dificil pentru bărbați și exact aici se află esența muncii lor. Pentru femei este mai ușor să comute spre această percepție pentru că acestea acordă o mai mică atenție aspectului exterior.

Din  lecția 2, congresul WE! 4/2/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→