Curând, vom întâmpina rezistenţă peste tot în lume. Pâna acum, nu am ieşit foarte mult în evidenţă, dar în viitor ne aşteaptă o rezistenţă. De fapt, lumea nu înţelege că răul devine revelat pentru ca noi să ne ridicăm deasupra lui.

Lumea vrea pur şi simplu să elimine răul, în timp ce noi, invers, vrem să îl corectăm. Aşa cum este spus: Cel mai mare erou este cel care îl transformă pe cel pe care îl urăşte în prieten. Apoi, şarpele, îngerul morţii, devine îngerul sfânt.

Din acest motiv trebuie să avem o atitudine creativă faţă de dificultăţi şi de opoziţii, căutând o oportunitate de a le folosi pentru a construi dăruirea şi viaţa eternă. Întreaga diferenţă dintre lumea spartă şi cea corectată se găseşte în felul în care ne folosim dorinţele. Trebuie doar să ne schimbăm intenţia din egoistă în altruistă.

Trebuie să explicăm acest lucru tuturor, arătându-le esenţa spargerii sau, vorbind în limba modernă, esenţa crizei. Este vorba despre revelaţia răului naturii noastre. Poate fi corectat dor prin ridicare deasupra folosirii egoiste a dorinţelor către iubire. Este singurul loc în care ne găsim libera alegere, în timp ce oamenii nu sunt deloc liberi în celelalte aspecte.

Cu cât suntem mai consecvenţi, vom deveni mai încrezători şi serioşi şi vom înţelege repede că suntem în războiul dintre Creator şi Amalek, care a avut loc în toate generaţiile. Amalek este întreaga esenţa a răului, egoismul nostru, esenţa lui reală. Războiul se întâmplă în toate generaţiile, ceea ce înseamnă că se întâmplă la fiecare etapă a existenţei noastre, de la o reîncarnare la alta.

De aceea este foarte important să colectăm date ştiinţifice despre criză, din toată lumea. Oamenii de ştiinţă nu au nimic cu Cabala, iar noi prezentăm rezultatele studiilor lor care arată că criza este, în principal, rezultatul egoismului uman. Numai unitatea poate fi folosită ca remediu pentru această boală, unitatea noastră a tuturor deasupra egoismului.

Vom folosi un limbaj accesibil pentru a explica lumii punctul de vedere Cabalistic la starea de durere şi la cea de fericire. Apoi, singurul lucru care va rămâne va fi să prescriem medicamentaţia, pentru a completa legătura intermediară. Marcăm boala cu semnul minus şi starea corectată cu semnul plus.

Problema este că oamenii nu ştiu care este soluţia. Pentru ei, remediul este un semn mare de întrebare.

Astăzi, deja este clar că egoul nostru este cauza bolii şi că recuperarea noastră este legată de dăruire. Deci, când vom fi capabili să ieşim din criză? Va fi atunci când ne vom uni. Astfel, obiectivul nostru este să obţinem garanţia reciprocă, astfel încât toţi vom fi solidarizaţi într-un singur întreg.

Totuşi, lumea evită această soluţie pentru că egoismul nu doreşte unire. Nu ne va lăsa decât când vom începe să ne sufocăm. Trebuie să fie aşa pentru a ne duce directă către scop: nevoia de unitate. Egoismul continuă să îşi arate răul până când va deveni de nesuportat pentru noi. Numai atunci vom fi în stare să scăpăm de egoul nostru către calitatea de dăruire şi apoi să întoarcem egoismul actual în dăruire.

Din Lecţia 3, Congresul German 8/6/2011

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem să învăţăm să ne urâm răul mai mult decât o facem acum?

Răspuns: Nu vom fi capabili niciodată să ne facem să ne urâm răul sau să iubim binele. Această atitudine poate fi creată în noi prin Lumina care reformează. Aceasta este exact actiunea pe care o face.

Nu avem nevoie de nimic în afară de ura faţă de rău. Vom construi tot restul peste aceasta. Şi dacă ajungem să simţim o ură adevărată faţă de rău, pe care o obţinem de la Lumină, atunci ne raportăm la acea ură în mod corect şi imediat o folosim ca să ne construim atitudinea faţă de lumină, către bine.

Nu voi sta şi îmi voi face un itinerar al vinovăţiei, întrebându-mă de ce sunt atât de rău. Asta nu este neapărat aşa deoarece în acel caz sunt pur şimplu înăuntrul egoului meu. Aceasta este o atitudine greşită faţă de folosirea revelaţiei răului – precum un hoţ care după ce a fost prins îşi dă o vină pentru că a furat, deoarece acum trebuie să sufere pentru asta.

O indicaţie pentru dezvoltarea potrivită (cu ajutorul studiului, grupului şi diseminării) este atunci când accept revelarea răului cu bucurie deoarece asta îmi permite să avansez. Este o poveste despre Rabi Akiva care a râs când a văzut că Templul era distrus deoarece a perceput asta ca un semn că finala corectare se apropie.

În definitiv, nu este nevoie de nimic, decât de revelarea răului. Dacă răul este revelat, cu ajutorul preparării corecte, iar dacă este folosit corect, atunci imediat obţinem binele.

Tot binele este construit pe revelarea răului. De aceea, dacă o persoană nu revelează răul precum un hoţ prins care nu a reuşit să fure  pentru egoul său, dar în schimb descoperă răul în atitudinea sa  către prieteni şi Creator, apoi, în această revelare a răului, el imediat simte opoziţia – Cel care a revelat răul, Lumina care reformează. El imediat se alătură luminii şi, pe baza revelării răului, construieşte porunca, adică merge de la consecinţă la cauză.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala  8/10/11, Shamati

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Până acum, umanintatea nu şi-a scris singură istoria ci s-a încadrat în ea. Totuşi, azi, în noul nostru stadiu de dezvoltare, noi vom fi aceia care vom completa istoria noastră. Această oportunitatene este dată pentru prima dată după mii de ani de pruncie.

De-a lungul întregului curs al istoriei, omul s-a dezvoltat sub conducerea egosmului, creşterea constantă care ne-a obligat automat să căutăm căile şi mijloacele pentru a ne satisface dorinţele. În acest fel, natura ne-a direcţionat mişcarea privându-ne, de fapt, de libertatea de a alege. Omul nu s-a schimbat în mod conştient; dinpotrivă, natura l-a schimbat conform programului ei.

Din punctul nostru de vedere, a apărut ca şi cum ne-am schimbat mediul conform cerinţei noastre de câte ori a fost nevoie, dar acum a venit timpul ca omul să se schimbe şi să corespundă cu natura.

În general, ce este natura pe care am încercat degeaba să o cucerim de atâta timp?

Când o mamă părăseşte creşa lăsându-şi copilul să se joace cu jucăriile sale, se simte copilul liber? Da. El cu adevărat se bucură de timpul său singur şi nu înţelege că ea îl priveşte cu ochii ei atenţi şi iubitori. El simte că este liber.

Astfel “natura,” sitemul de guvernare în care existăm, este ascuns si el faţă de noi. Ne dă senzaţia de libertate, deşi în realitate libertatea pur şi simplu ne există. Această iluzie a fost plănuită intenţionat de evoluţie în aşa fel încât să ne dezvoltăm liberi în egoismul nostru, folosindu-ne şi urmându-ne dorinţele noastre atâta cât ne-ar permite natura, calităţile şi posibilităţile noastre.

Şi noi am crezut că asta a fost bine, că putem şi că trebuie să ne dezvoltăm în acest fel. Relaţiile sociale şi tehnologiile s-au schimbat; noi am schimbat constant lucrurile, ne-am grăbit spre ceva, urmându-ne comenzile esenţei noastre, a dorinţei noastre egoiste crescânde. În acelaşi timp, am vrut o putere şi mai mare asupra naturii. Omul nu s-a gândit la ceea ce face, pur şi simplu a acţionat la dorinţa sa.

Când natura ne-a dat anumite dorinţe, putem lucra numai în interiorul graniţelor lor. Nu putem merge dincolo de ele. Hrană, sex, familie, cunoaştere, faimă, bani şi putere, fiecare persoană are propia combinaţie a acestor dorinţe şi le realizează în consecinţă. Natura ne mişcă treptat din interior, “din spate.” Impulsurile care se trezesc în noi în combinaţie cu mediul înconjurător determină totul.

În esenţă, eu reprezint un mecanism administrativ. Dorinţele se trezesc în interiorul meu, anumite circumstanţe se întâmplă, dar sunt limitat de morala mea, de abilităţile mele fizice şi mentale, precum si de normele mediului, şi de legile globale ale naturii. Într-un final, de abia încerc să îmi realizez dorinţele cât de mult posibil în condiţiile care nu au fost arajnate de mine. Aşadar, reiese că nu sunt mai mult decât un mecanism administrativ. Dorinţele şi condiţiile sunt predeterminate, şi toate acestea mă împing spre propria reaalizare.

Aceasta este calea noastră: greşelile omului, acţiunile lui bune sau rele, toate acestea au fost necesare şi nedisponibile în stadiile de dezvoltare precedente până în timpul actual. Împotriva voinţei lui, omul primeşte propietăţi înnăscute şi se găseşte într-un anumit mediu fără să aibă de ales.

Şi totuşi, nu a crezut că toate acestea sunt predeterminate. Precum un copil, pur şi simplu se juca şi se simţea liber datorită absenţei mamei lui, în timp ce ea pur şi simplu a ieşit din câmpul său vizual.

Din discuţia despre Noua Carte 7/18/2011

Filed under: Evolutie, Istorie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Studiul celor zece Sefirot, partea 1, “Tabelul răspunsurilor înţelesurilor cuvintelor,” Întrebarea 47: Ce este Kav (linie)? Kav indică un discernământ între sus şi jos care nu a fost înainte. Mai indică, de asemenea, o He’ arah (emanaţie) mai slabă decât înainte.

“O linie” este un sentiment de constrângere. Mă simt mai mic decât cineva care este deasupra mea. În afară de asta, o “linie” este o restricţie a acţiunii mele de a primi, conform cu mărimea şi greutatea ei. Asta este, sunt limitat de două condiţii: înălţimea calitativă a nivelului la care sunt şi valoarea cantitativă pe care o pot depăşi şi accepta.

Este un sentiment că deasupra mea, există o cu totul altă scară, nivelele superioare şi propietăţile exaltate. Pe de altă parte, simt că nu primesc infinit din toate părţile, ci sunt limitat şi pot comunica cu Creatorul numai în forma unui canal direct, un tub ce se extinde de sus în jos, care este denumit “o linie.”

Cu alte cuvinte, nu ar trebui să vizualizăm o linie geometrică, ci restricţia pe care dorinţa de plăcere o experimentează. Toate conceptele trebuie să fie traduse în sentimente. Dar nu este nici o emoţie în forma unei linii. O linie este un semnal la care s-a căzut de acord, al senzaţiei pe care trebuie să o evoc în mine.

Să presupunem că lucrez la o fabrică sau într-o organizaţie. Şi în poziţia mea în job şi în locul în care sunt, mă aflu sub o întreagă ierarhie de şefi esenţierarhici. Şi astfel, mă simt sub ei în propietăţi. Mai mult, este o diferenţă în abilitatea lor de a acţiona sau de a primi tot felul de beneficii şi salarii (împliniri) în muncă, însemnând că faţă de ei, eu sunt limitat în termeni cantitativi. De aceea, simt o restricţie verticală, depinzând de înălţimea (de sus în jos), precum şi restricţia cantitativă în acest loc (orizontal).

O linie reprezintă un discernământ între sus şi jos care nu a fost acolo înainte. Aceasta înseamnă că, simt ceea ce este “deasupra” deoarece am “amintiri”, aşadar, date informaţionale (Reshimot). Şi astfel, pot face o comparaţie cu starea mea actuală. Înţeleg diferenţa între linia de deasupra şi punctul pe care îl simt acum. Aceasta cere o restricţie pe înălţime, aceasta fiind cu privire la Creator şi comparativ cu propietăţile Lui.

De asemenea, mai indică şi o emanaţie mai slabă decât înainte. În definitiv, înainte, primea fără nici o limitare superioară (capului) liniei, în schimb acum, la sfârşitul ei sau la mijloc, este restricţionată în recepţie.

Acestea sunt două experienţe total diferite. Sentimetul că te afli în capătul de jos al liniei este din cauza lipsei de adeziune cu Creatorul. O idee a cât de mică este abilitatea mea de a primi din cauza lipsei abilităţii de a dărui. Aceasta înseamnă că o limitare este cantitativă şi una calitativă.
Din partea a treia a  Lecţiei zilnice de Cabala din 7/7/2011, Talmudul celor zece Sefirot.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu am crezut niciodată că Cabaliştii vor ieşi la demonstraţiile de protest. Şi nu am crezut că sunt atât de apropiaţi de aripa-dreaptă. Stai pe un piedestal înalt şi vorbeşti de nevoia de a educa oamenii. Cine ţi-a dat permisiunea să faci asta?

Răspuns: Dacă citeşti ce au spus Cabalişti în legătură cu corecţia lumii prin diseminarea Cabalei, atunci nu ai fi surprins (vezi cartea Nestemate ale Înţelepciunii: Cuvinte ale marilor Cabalişti din toate generaţiile şi Cabaliştii scriu despre Înţelepciunea Cabala). Dacă ai ştii mai multe despre Cabalişti, despre Baal HaSulam şi întâlnirile lui cu Ben Gurion în legătură cu nevoia pentru o educaţie naţională, integrală (vezi ziarul Naţiunea), atunci ai înţelege faptul că Cabala este metoda corectării omului, metoda educării omului până când atinge nivelul de azi al lumii integrale, globale. De fapt, fără să cunoaştem această metodă, nu vom supravieţui.

Din acest motiv ieşim pe străzi – nu pentru ne spune opinia  noastră oamenilor, ci pentru a explica legile naturii, a noii lumi în care ne găsim astăzi. Cabala a spus deja aceste lucruri acum mulţi ani. Şi ne spune ce se va întâmpla cu lumea.

Nu sunt de aripă stanga sau dreapta. Sunt în mijloc, un Cabalist nu este pentru nimeni, ci numai pentru unitate. De aceea, reiese că sunt împotriva celor de aripă stânga, care nu mai sunt de aripă stânga astăzi, ci sunt pentru terminarea existenţei naţiunii Israel. Şi sunt pe deplin conştient că asta nu este valabil numai pentru naţiunea mea, ci pentru toată umanitatea şi de aceea sunt împotrivă. Eu sunt de aripă stânga şi nu ei, pentru că eu sunt pentru solidaritate şi unitate. Sunt pentru o discuţie cu toate naţiunile, în timp ce ei sunt împotrivă pentru că obiectivul lor este să distrugă educaţia sionistă.

Educaţia este pregătirea omului pentru o nouă lume, în care trebuie să intre şi în care trebuie să existe cu succes. Astăzi, aşa cum vedem, niciunul dintre conducătorii lumii nu ştie ce să facă. G8 sau G20 se adună şi apoi pleacă pe drumuri separate, fără să ajungă la niciun acord, pentru că nici ei şi  nici sfătuitorii lor nu ştiu ce să facă. Uitaţi-vă la ceea ce am spus în lectura mea de la Forumul internaţional al înţelepciunii din Arosa, Elveţia, acum 6 ani. Că cel mai important lucru este educaţia, adică învăţarea oamenilor a legilor naturii, care se arată în lume astăzi (şi vedeţi ceea ce spun oamenii de ştiinţă astăzi!).

Cabala este o ştiinţă practică, despre lumea nouă. A aşteptat exact timpul nostru pentru a se revela şi pentru a ajuta oamenii să înţeleagă cum să continue să trăiască. Cred că oamenii au nevoie de asta. Şi cred că vor înţelege că acesta este drumul cel bun, înainte ca să îi forţeze suferinţa.

Filed under: Antisemitism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Editorial in presa (de Profesorul Y. Zair): Evenimentele ultimelor zile au aratat ca societatea Israeliana rezista minimizand participarea guvernului in conducerea tarii deoarece oamenii vor sa traisca intr-o societate unificata care nu se inchina cu orice pret in fata competitiei, ci sprijina garantia reciproca, grija fata de semeni, si o societate mult mai umana.

Toate clasele sunt interconectate una cu alta. Tinerii ne dau niste lecti minunate de relatii fratesti intre oameni.

Nu exista in Israel nici un partid care sa proclame egalitatea ca valoare. Poate fenomenul pe care il observam in Israel este unul dintre primii vestitori ai unei noi tendinte mondiale.

Comentariul meu: Tot ce mai ramane este sa deslusim cum sa schimbam aceasta tendinta catre noi relatii sociale pentru a revela noua, lume superioara din acestea.

Filed under: Garantia reciproca - Niciun comentariu→

Intrebare: In conformitate cu descrierea „limbajului ramurilor”, care defineste relatia dintre radacina si ramura, rezulta ca acestea sunt anumite forte sau chiar campuri care conecteaza diferit stari.

Raspuns: Un camp de energie este o stare anumita. Intr-adevar, limbajul ramurilor conecteaza campul sau domeniul primirii cu cel al daruirii. Fiecare cuvant  urmareste sa indice, calea de la o stare la alta si sa ne duca de la o stare la urmatoarea.

Rezulta ca limbajul ramurilor nu ofera explicatii pe un singur plan, indiferent daca este in aceasta lume sau in cea superioara, adica in planul primirii sau in planul daruirii. Mai degraba va arata calea,  ca si cum v-ar trage de-o parte, dorind sa va duca de la starea de primire catre cea de daruire.

Principala diferenta a acestui limbaj este ca ne poarta la alt nivel, in timp ce toate celelelalte limbaje raman in acelasi plan si nu declanseaza o ascensune catre urmatorul nivel. Limbajul ramurilor este numit astfel deoarece aspira sa va ridice de la ramuri la radacini. El este construit asemeni unui lift sau unei macarale. De aceea el arata catre radacina spirituala si detine de asemenea cifrul sau complet: TANTA (Taamim-Nekudot-Tagin-Otiyot),  datele interioare ale radacinii.

Din partea 3 Lectia Zilnica de Cabala 7/11/2011, Studiul Celor Zece Sfere

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Studiul Celor Zece Sfere, Partea 1, „ Tabelul Raspunsurilor pe Subiecte, „ Intrebarea 56: Care este limbajul obisnuit in intelepciunea Cabalei?

Acest limbaj este un „limbaj al ramurilor” care indica spre radacinile lor. Asta pentru ca „Nu exista nici macar un fir de iarba care sa nu aiba o radacina deasupra.” Prin urmare, inteleptii Cabalei au pus la punct un limbaj care prevede implicarea ramurilor si invatatura radacinilor superioare.

Nu exista cuvinte pe care sa le auzim sau sa le citim in cartile Cabaliste care sa nu ne traga in sus! In aceasta lume, noi putem exprima orice concept in diferite feluri: azind un cuvant, vazandu-l scris, rostindu-l cu voce tare, insa esenta cuvantului indica in continuare spre radacina sa.

Cu alte cuvinte, limbajul ramurilor nu reprezinta radacina sau nu constituie ramura sa materiala, ci mai degraba ne arata pozitia ramurilor fata de radacina. Fiecare cuvant indica de jos in sus, adica de la proprietatea de a primi la proprietatea de a darui.

In mod evident, cuvinetele „jos” si „sus” nu implica o pozitionare in spatiu, ci semnifica notiuni care tin de calitatea acestora. Atunci cand este perceput in mod corect, ficare cuvant tinde sa ne mute de la starea de primire la cea de daruire. Cu cat patrundem mai mult fiecare cuvant, cu atat mai mult ne ridicam catre starea de daruire.

Din parte 3 Lectia Zilnica de Cabala 7/11/2011, Studiul Celor Zece Sfere

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Seara trecuta, pe 6 August, au avut loc demonstratii de masa pentru dreptate sociala in tot Israelul. Evenimentul central a avut loc in Tel Aviv, unde sute de mii de oameni au iesit in strada.

Banere cu  miscarea “garantia reciproca” au fost vizibile in aproape toate fotografiile filmele publicate de agentile de stiri si prezentate la stiri. Aceste banere, purtate de cateva mii de participanti, au facut apel la dreptate si unificare indiferent de opiniile politice ale cuiva. Ei au proclamat garantia reciproca ca fiind cea mai inalta valoare.

Poze

Evenimentul a fost difuzat live la radio si pe Internet.

Miscarea “garantia reciproca” a fost fondata de miscarea “Kabbalah L’Am”. Obiectivul sau este de a uni natiunea, in concordanta cu cerintele noii ere, ca parte a procesului prin care umanitatea devine un intreg. Astazi, subiectul garantiei reciproce pe care il proclamam este cu intensitate discutat de catre mass media din Israel si urmarit de un public larg.

“Garantia reciproca”  capata avant!

Filed under: Criza, globalizare, Garantia reciproca - Niciun comentariu→

Singura cale prin care ajungem mai aproape de a observa principiul iubirii aproapelui este conditia gararntiei reciproce. Si pentru a ajunge la ea, trebuie sa urmam punctual sfatul Cabalistilor; altfel nu vom reusi.

Baal HaSulam scrie in una din scrisorile sale ca daca o persoana se abate chiar si putin de la calea dreapta, cu cat merge mai departe, cu atat abaterea, eroarea va fi mai mare. In acest fel noi el se abate de la directia catre scop, desi persoana nu simte deviatia de pe cale pentru ca deviaza putin cate putin. Insa la final, toate aceste devieri de aduna intr-o mare si amara eroare.

De aceea oamenii care decid sa se indrepte spre scop trebuie sa aiba o ordine, o carta. Este asa cum scrie Rabash :”Ne-am adunat aici ca sa infiintam o societate…” Si principiul este valabil oricui pentru a se conecta cu scopul anularii de sine fata de restul, mai presus de toate obstacolele si dezordinile care vin de Sus, de la forta superioara, chiar daca vedem sau nu asta.

Totul vine de la Malchut al lumii Infinitatii unde toti sunetm conectati: Lumina si vasul.Toate dorintele si Luminile exista in lumea Infinitatii in absoluta unitate si adeziune, in starea initiala creata de Creator, sau starea corectiei finale (Starea 1 si Starea 3). Insa, noi ne simtim ca si cum existam in starea intermediara (Starea 2), fie undeva de-a ungul starii spirituale sau chiar sub ea, pe gradul sau ultim numit “lumea noastra.”

De aceea tot ce ni se intampla vine din Malchut a lumii Infinitatii. Acesta este locul spre care trebuie sa ne intoarcem pentru a cere ajutor-  forma unde existam ca un om cu o singura inima, intreaga revelare a Creatorului, Lumina, in conformitate cu similaritatea noastra cu El.

Si regula “ Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti” este legea existentei sufletului colectiv care exista in lumea Infinitatii. De aceea aceasta lege este cu adevarat o “mare, generala regula” sau asa cum a aspus Rabbi Akiv, un urias vas pentru toata Lumina infinita a devenit revelat in el.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 7/20/2011, Aticolul lui Rabash

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→