Intrebare: Care este scopul impartasirii cunostintelor Cabala si sub ce forma ar trebui raspandita?

Raspuns: Exista o realitate pe care o percepem in dorinta noastra de a primi placere, pe care nu o putem dezvalui mai mult decat o simtim acum. De asemenea, exista o realitate pe care o putem intelege in dorinta noastra de a darui. Pentru a extinde dorinta noastra de a darui, putem dezvalui forta superioara, natura care este daruire completa. Putem obtine doar aceste doua calitati

Noi percepem lumea noastra in propria dorinta de a primi placere si ne putem dezvolta in ea. Dar esential este ca lumea e limitata de dorinta noastra egoista care absoarbe totul “in ea insasi”. In consecinta, ne gasim existand intr-un corp facut din carne si in mediul inconjurator.

In timp ce, dorinta de daruire, ne dezvaluie cele cinci lumi si forta superioara, unde ne simtim eterni si perfecti, ca forta superioara. Problema este ca, in dorinta noastra de a ne bucura, simtim o nevoie pentru lumea aceasta. In timp ce noi nu avem nevoie de dorinta de a darui, pentru lumea spirituala trebuie sa o dezvoltam. Altfel nu vom putea atinge lumea spirituala.

Intrebarea este,  cum pot eu dezvolta o nevoie pentru ceva ce nu vreau, simt sau inteleg, si pentru care nu am nici un gust? Nu am premise pentru aceasta; nu am gustat niciodata spiritualitatea. Spre ce sa tind?

Pot avansa spre ea prin intermediul problemelor si loviturilor. Dar atunci tot ce voi vrea sa fac este sa scap de lovituri, sa fug de ele, impingandu-ma de la spate. Si cum pot descoperi binele care ma asteapta in fata? Nu il pot vedea, simti sau gusta.

Totusi, nu avem de ales . Lovituri, suferinte, probleme, crize si falimente nu ne pot ajuta singure: Toate aceste impacte nu ne vor asista in atingerea spiritualitatii. Drept urmare, Baal HaSulam afirma ca ar trebui sa existe o o conditie preliminara pentru dezvaluirea spiritualitatii-diseminarea stiintei Kabbalah, care este mentionata ca “chemarea cornului lui Mesia”

Trebuie sa divulge lumii ca exista ceva bun, placut si care merita, care deschide totul inaintea ta. Ar trebui sa fie atat de atractiv incat chiar si daca nu simt nici o lipsa acum, voi realiza brusc ca imi lipseste o lume diferita- cea superioara.

Cum pot obtine dorinta pentru ea? Este posibil daca sunt impresionat de mediul care imi spune despre ea. Insemnand ca am nevoie de un mediu bun si mare care sa “imi spele creierul” intr-un asa fel incat sa imi doresc ceva ce acum nu vreau. Si putem vedea ca societatea este capabila sa o faca.

Prin urmare, totul depinde de mediu. Altfel, suferintele vor veni si ma vor bombarda cu lovituri – pana voi reusi sa dezvolt o dorinta de a disemina si voi incerca sa diseminez in orice situatie pentru a ajunge sa aspir la a merge mai departe. Prin virtutea acestei dorinte, voi fi capabil sa progresez spre calitatea daruirii, spre lumea spirituala si atunci, doar atunci, o voi obtine.

Totusi, diseminarea este o conditie indispensabila si obligatorie pentru obtinerea spiritualitatii. Sub ce forma ar trebui sa diseminam? Sub orice forma! Cum putem influenta o persoana? Prin toate simturile sale: Lasa-l sa fie impresionat, sa-si doreasca, sa implore sau sa se teama, orice il va face sa-si doreasca spiritualitate, cum se spune “Vreau”! Altfel, daca nu imi doresc sa avansez pe cont propriu, doar suferinte vor veni din urma, ceea ce nu este destul.

Ar trebui sa ne dorim spiritualitate noi insine si doar apoi o vom dezvalui. Acea dorinta trebuie sa fie completa si sa atinga o masura intreaga numita “Seah”. Si o pot primi doar din mediul inconjurator. In concluzie, ar trebui sa realizati cat de importanta este circulatia!
Din  New York lecture #2, 9/12/11

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum îşi formează un om în interior calitatea de dăruire?

Răspuns: Nu există Creator fără creatură. Creatorul este adevărata calitate de dăruire pe care noi o formăm. Dacă nu o formăm, Creatorul nu există.

Atunci, ce există? Există esenţa Lui inaccesibilă, Aţmoto, rădăcina originară la tot, care nu are absolut nicio legătură cu noi. Noi îl formăm şi îl construim pe Creator depunând eforturi şi producând calitatea de dăruire. Noi generăm această calitate prin munca comună dintre noi. Dacă noi o vom actualiza şi îi vom da naştere, aceasta va fi ceea ce se cheamă „Creator”

Parţuf-ul spiritual pe care îl construim în relaţiile dintre noi este dorinţa noastră de primire pe care noi am restricţionat-o şi am umplut-o cu Lumina Reflectată, dorinţa de dăruire, şi împreună cu ea, a fost revelată în interior calitatea dăruirii numită „Creatorul”.

Cu alte cuvinte, „Creatorul” este Lumina de NRNHY pe care o revelăm în vasele corectate să dăruiască. În realitate, „Creatorul” este Lumina obişnuită de NRNHY pe care o obţinem în final. Baal HaSulam scrie că Lumina generală de NRNHY care umple Malhut al Lumii de Infinit este numită „Creatorul” şi că porţiile mai mici de la etapele intermediare sunt grade ale obţinerii Lui.

Creatorul nu este o persoană; El nu are caracteristici individuale sau imagine. De aceea tu nu poţi să te întorci la El pentru că tu eşti acela care Îl construieşti. Creatorul nu are formă – tu eşti acela care trebuie să I dai formă. Peste dorinţa ta de primire tu pui dorinţa corespunzătoare de dăruire şi asta înseamnă că tu L-ai construit pe Creator. Nu există nicio altă cale.

Dacă tu crezi că Creatorul are formă înainte ca tu să i-o construieşti asta înseamnă că te închini la o anume imagine, la un idol. Acesta este înţelesul la „muncă străină” sau închinător la idoli.

Acestea sunt principiile unei atitudini corecte faţă de natură. De aceea tu nu poţi să pictezi diverse imagini sau să ţi-l asemuieşti ţie. Aceasta a fost prima descoperire a lui Avraam când „a spart idolii” însemnând că a realizat că el este acela care formează calitatea de dăruire. Şi până atunci, acolo există doar o anumită rădăcină originară pe care noi nu o putem imagina în niciun fel.

De la Lecţia pregătitoare pentru Convenţia de la Toronto 9/16/2011

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum este sa daruiesti?

Raspuns: Nu putem intreba despre senzatii, deoarece, daca eu simt ceva, simt. Si orice nu simt – nu sunt capabil inca sa simt. Si de aceea nu exista raspuns la intrebarea: “Cum este sa simti ceva ce eu nu simt?”

In lumea noastra  putem intreba asa ceva, in speranta de a primi un indiciu a ceva similar, care ne este deja familiar. Insa este lipsit de sens sa intrebi despre o senzatie pe care nu am avut-o sub nici o forma si nu am nimic cu care sa o asociez. Cu ce sa o compar, cum sa o definesc? Cu nimic.

L-am intrebat pe Rabash, profesorul meu, acest lucru. El a spus urmatoarele:” Primul grad spiritual este Lumina, in locul minusculei scantei care a creat aceasta intreaga lume, tot ce exista in ea, toata placerea care umple intreaga materie a naturii nenimate, vegetale si animale, in intreaga perioada de existenta a realitatii, de-a lungul tuturor generatiilor.”

Asta poate fi spus intr-un mod mai simplu. Exista sapte miliarde de oameni in lume. Toata placerea lor adunata la un loc este o scanteie minuscula, in comparatie cu Lumina pe care o obtii la primul grad spiritual.

Insa asta este din punct de vedere calitativ, nu cantitativ. Percepi eternitatea si perfectiunea in aceasta realizare si abia apoi esti capabil sa le evaluezi. Si toate astea se intampla in concordanta cu dorintele pe care le-ai pregatit.

Intrebare: Cum poti primi toata aceasta Lumina fara sa “explodezi”?

Raspuns: Nu “explodezi”, deoarece pregatesti dorinta, dinainte. Dorinta trebuie sa preceada Lumina. Este o intrebare corecta. Daca as incerca acum sa consum toata aceasta Lumina enorma, chiar ar trebui sa “imi adunati bucatile de pe perete”, ca si cum ar fi fost o explozie atomica. Insa asta se intampla cand primim in dorintele egoiste, care absorb totul in ele.

Insa, cand ies din ego-ul meu in dorintele altruiste, obtin un vas nelimitat si Lumina , pur si simplu, trece prin mine spre ceilalti. Umplu dorintele altora in masura in care le conectez la mine si Lumina trece prin mine fara sa se opreasca. De aceea ma bucur si nu am nici o problema cu asta. De altfel, eu nu detin Lumina, ea trece prin mine si merge mai departe. Lumina nu se poate opri nici macar un moment; in secunda in care se opreste, dispare.

De aceea, metoda receptiei Luminii este numita “intelepciunea Cabalei”, o stiinta despre primire. Asta, deoarece poti sa primesti Lumina doar cu conditia de a o transfera catre ceilalti. Dupa aceea, nu mai esti limitat si ramai etern si perfect.

Asadar, este imposibil sa primesti Lumina in mod egoist. Cand o abordezi in mod egoist, simti un intuneric si mai profund.

Din lectia pregatitoare, Conventia de Cabala din Toronto, 16.09.2011

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Dorinţa de a primi a fost creată de Lumină. În acest fel, Lumina este primară, este „existenţă din existenţă”, cauza primară, pe câtă vreme, dorinţa de a primi plăcere a fost creată în ea şi ca o consecinţă a ei.

Lumina a creat dorinţa pentru a o face absolut ca pe sine. Lumina poate face orice cu dorinţa. Dorinţa este ca hardware-ul care poate fi programat cu programe diferite şi chiar opuse. În funcţie de asta, dorinţa se va bucura de amar sau dulce, de fals sau adevăr, aproape sau departe, etc. Dorinţa este doar ceva care reacţionează la Lumină. Va fi ceea ce îi va comanda Lumina să fie.

Şi astfel, Lumina începe să lucreze cu dorinţa, arătându-i atitudinea ei schimbătoare. Ea foloseşte diferite metode pentru a forma o senzaţie de lipsă în dorinţă. Acesta este primul pas. Umplerea apare înăuntrul dorinţei, senzaţia Dăruitorului înăuntrul umplerii, atitudinea faţă de Dăruitor în interiorul acestei simţiri a Lui şi astfel eu descopăr în atitudine mea faţă de El, cine sunt eu în raport cu El. Lumina în dorinţă se manifestă şi se diminuează în acest lanţ de stări – ca un bec care este continuu închis, deschis.

Din aceste ascunderi şi dezvăluiri ale Luminii dorinţa acumulează o înţelegere mai mare, senzaţii, decizii şi analize. Rezerva sa interioară se reumple şi de fiecare dată reacţionează la Lumină la nivele diferite şi în diverse feluri. Lumina are un efect simplu asupra dorinţei, dar datorită ei devine din ce în ce mai complexă de fiecare dată şi suferă constant schimbări calitative.

Noi nu putem caracteriza parametrii acestor schimbări fiindcă ne lipseşte terminologia adecvată. Dar într-un fel sau altul, dorinţa acţionează bazându-se pe ceea ce simte la momentul dat şi , de asemenea, pe ceea ce îi rămâne în memoria ei din senzaţiile trecute. Ea îşi bazează acţiunile pe experienţele anterioare. Mai mult, dorinţa are încă o memorie, instinctele impregnate în stările trecute, ceea ce o face să acţioneze într-un anume fel chiar dacă nu există niciun motiv rezonabil ca fundament pentru asta.

Formele opuse trebuie să fie prezente în dorinţă: calităţile creaturii şi calităţile Luminii, Creatorul. Altfel, Lumina va controla totdeauna direct dorinţa. Scopul creaţiei este ca dorinţa să acumuleze raţiune şi sentiment, să devină independentă, şi acest lucru este posibil în condiţiile opoziţiei, ciocnirii şi separării între formele opuse care conţin forţe diferite. Din acest motiv drumul trece totdeauna prin urcări şi coborâri în diferite forme si detalii de percepţie.

Instinctele sunt în conflict cu raţiunea în interiorul creaturii. Animalele care acţionează în funcţie de programul interior nu fac greşeli, dar omul face constant erori în cazul in care se ridică peste animal.

Vedeţi de asemenea şi acest fel de dezvoltare a omului: unii oameni îşi dezvoltă locuri certe de locuit şi petrec toată viaţa trăind precum soldaţii conform unor instrucţiuni pe care le-au primit în casa părintească. Vieţile lor sunt liniştite şi standard şi au mai mult echilibru şi securitate.

Pe de altă parte , un om dezvoltat are mai puţine insticte şi mai multă raţiune şi dubii. El trăieşte frecvent conflicte interioare, învaţă şi se schimbă mai mult, acţionează ca un copil  de o vârstă mai mare. Este în continuă schimbare, plin de viaţă şi gata să fie diferit.

Iar aceia care sunt mai aproape de senzaţia „instinctivă” de viaţă simt mai multă securitate în viaţa lor, cunoaştere şi stabilitate. Asta pentru că ei se sprijină pe instincte stabile şi asta le oferă o viaţă mai uşoară.

Aceia care vor într-adevăr să se ridice la nivelul Creatorului trăiesc schimbări, ascensiuni şi coborâri în diferite părţi ale percepţiei. Gradul de Faraon de asemenea se află pe această cale când spune: „Creatorul e drept, în timp ce eu şi oamenii mei greşim”. Acesta este un grad foarte înalt şi important pentru un om care înţelege ce mare diferenţă este între vârful scării şi fundaţie. Noi ne referim la munca dificilă din interiorul calităţilor opuse.

Din acest motiv noi trebuie totdeauna să încercăm să ne vedem pe noi înşine în vieţile noastre, pe treptele scării coborând şi urcând iar şi iar. Nu e nevoie să ne temem de asta şi să dorim să ne fie confortabil – nimic nu e mai rău decât asta.

Pe această cale, schimbările se realizează numai prin mediu. Când un om este singur, în subconştient îşi doreşte să rămână într-un singur loc. El poate nici măcar să fie prea fericit, sau chiar să fie într-o formă proastă, dar totuşi lui să nu-i pese de schimbări şi să se menţină constant în rutină.

Este greu să ieşi dintr-o mlaştină familiară şi numai mediul, cel care inspiră constant omul cu alte valori, îl va trage afară. Pentru asta avem nevoie să ne întărim grupul, să urcăm şi să coborâm rapid, înţelegând că de fiecare dată formăm în interiorul nostru vasul pentru corectarea finală.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 9/9/2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Eu văd criza curentă nu ca pe o pedeapsă pentru noi, ci ca pe o oportunitate unică de a obţine existenţa perfectă şi eternă, un cadru de referinţă cu totul diferit. Noi am făcut multe descoperiri în această lume, în evoluţia de la maimuţă la om, dar acum, pentru prima oară, conducerea superioară ne-a fost revelată nouă. Începem să auzim că într-adevăr, există o forţă peste noi.

Am înţeles că forţele naturii au existat: forţa uraganelor, gravitaţiei, dar toate aceste forţe au fost mai puţin decât noi. Ele erau forţele naturii oarbe, mineral, vegetal şi animal.

Dar eu, fiinţa umană, am fost peste ele. Cine poate să se întreacă cu mine? Să mă atace un animal! Îl omor, îl infrâng, sau îl domesticesc şi mă folosesc de el. Am fost cel mai puternic între ele.

Desigur că sunt câteva fenomene în faţa cărora suntem fără putere. De exemplu, un vulcan care poate erupe, sau alte dezastre naturale care pot avea loc, dar noi am înţeles că ele erau legile naturii oarbe, care nu gândeşte. Noi putem prezice aceste catastrofe prin diferite semne sau folosind anumite formule de calcul. Dar, deodată, pentru prima oară în istorie, o nouă putere este revelată între noi, fiinţele umane.

Încercaţi să simţiţi lucrurile neobişnuite despre care vorbim. Se crează o situaţie în care părem adunaţi într-o cameră ca la un meeting: sunt multi oameni şi se crează o atmosferă intimă între noi fiindcă suntem fiindcă ne cunoaştem cu toţii de mult timp. Hai să presupunem că e ziua de naştere a cuiva şi fiecare se învârte cu un pahar cu vin în mână. Toată lumea ştie ce se întâmplă.

Apoi, dintr-o dată, o nouă atitudine, o nouă putere pătrunde şi niciunul nu mai poate să stea langă celălalt. Aşa apare lumea noastră acum. Oamenii încep să simtă că este o nouă putere venită din afară şi ei nu înţeleg ce sa facă cu ea.

Totul se schimbă la nivelul uman însăşi. Faptul că apar unele uragane este încă în regulă. Aceasta este natura la nivel mineral sau vegetal sau animal, dar mai jos de uman. Aceste fenomene sunt mai puternice decât mine, dar sub mine, fiindcă sunt lipsite de simţul raţiunii.

Neaşteptat, dar schimbările care au loc, par să aibă simţ şi raţiune. Încă nu pot să disting clar intelectul acolo, dar deja înţeleg că aceste schimbări sunt la nivelul meu. O nouă putere este revelată undeva unde eu, folosind simţul şi raţiunea, trebuie să construiesc o conexiune între noi oamenii. Nu ştiu despre ea, dar văd că nu pot să mă descurc singur. Nu pot să obţin ceea ce vreau.

Acest lucru mi se dezvăluie încet şi de la distanţă, dar deja văd că eu nu sunt stăpânul în această lume. Eu nu atribui asta unor forţe din afara mea, care au simţ şi raţiune, dar văd că această obstrucţionare e la înălţimea mea. De aceea, astăzi, noi nu ştim ce să facem.

Din Lecţia zilnică de Cabala  9/2/2011, „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Având în vedere starea curentă a lumii, avansarea noastră va fi rapidă. Puteţi vedea după cât de repede se accelerează toate lucrurile. Noi vom trece prin această perioadă rapid fiindcă lumea trebuie să avanseze. De aceea trebuie noi să depunem toate eforturile să ne ţinem calea şi să nu ne abatem de la ea.

Astăzi, munca pe care noi o facem local şi în diseminarea în masă, este extrem de importantă. Dacă voi stabiliţi o conexiune cu cineva astfel ca să le puteţi dărui, tot ceea ce trebuie în faza următoare vă ţâşni din voi repede. Mă adresez către toate grupurile din Israel şi recomand cu tărie fiecăruia să se implice în munca de diseminare. Despre asta a scris Baal HaSulam şi toţi cabaliştii. Chiar şi fără ei şi vedem că nu există o altă cale. Numai în acest fel putem revela realitatea de Sus.

Corectarea celor 613 dorinţe de la primire la dăruire este munca noastră. Tot restul este o acoperire, obiceiuri care au fost necesare în perioada exilului. Dar actuala metodă pe care am aplicat-o iniţial, este metoda corectării interioare. Am aplicat-o până când am căzut din gradul de iubire frăţească în ura nefondată din timpul lui Rabi Akiva. Noi avem Reşimot, genele spirituale, care au rămas în noi încă din acele timpuri, şi e simplu pentru noi să ne întoarcem.

De aceea noi suntem prezenţi cu cereri, de aceea întreaga lume ne presează. Ei nici măcar nu ştiu despre asta, dar simt că problema este în noi. De aceea, noi avem nevoie să acţionăm cât de repede posibil, fiindcă aşa putem să prevenim toate necazurile care vin spre noi. Vecinii noştri vor veni să ne ajute în loc să arunce în noi cu bombe şi rachete. Exact aşa vor fi lucrurile şi Cabaliştii au scris despre asta. În esenţă, duşmanii noştri sunt făcuţi ca să ne ajute forţându-ne să reflectăm asupra vieţii.

Noi trebuie să ne amintim că totul vine de la o singură Forţă, şi că nu este nimic altceva în afară de El. Iar noi trebuie să reacţionăm la ceea se întâmplă din această cauză. Ce este folositor în împuşcături şi certuri? Unde este în asta corecţia? Singura noastră corecţie este să ne unim şi să devenim „lumina pentru celelalte naţiuni”, să luminăm drumul pentru întreaga lume spre corecţie.

Astăzi întreaga lume este neajutorată, iar minţile cele mai luminate nu ştiu ce să facă. Astăzi anume, a venit vremea noastră. Completându-ne munca noastră, merităm respectul unversal şi mulţumire. Aşacă, noi trebuie să diseminăm mai mult, să explicăm mi mult şi să fim exemplu. Noi intrăm în perioada de Cabala aplicată, întreaga esenţă de corectare a umanităţii.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 9/9 2011 „Naţiunea”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Forţa de inerţie este cea care ne împiedică în mod constant  să facem schimbări din propria iniţiativă, să ne trezim şi să ne apropiem de Creator în loc să fim presaţi prin suferinţă şi care pune peste noi un nor numit „Amalec”. În general, ea lucrează împotriva importanţei scopului şi este cauza tuturor ratărilor.

Nu pare să facă nimic în particular. Ea simplu slăbeşte omul, îi ia dorinţa şi îl linişteşte trăgându-l în jos, sugerându-i că nu este nimic de care să-i fie frică: ”mergi înainte şi totul va fi bine!” Este foarte inteligentă şi de aceea foarte puternică, ne infectează cu indiferenţă. Astfel, această forţă „Amalec” este considerată principalul duşman pe această cale.

Noi vedem că toţi ceilalţi duşmani care vor să te prevină, strigă, se arată şi îşi dezvăluie calităţile interferente. Dar Amalec nu este aşa, el există în linişte, deoparte, ca un şarpe viclean. Sunt astfel de oameni, ei ştiu cum să fie invizibili, dar niciodată nu uită de ei înşişi şi totdeauna conduc în secret, pe furiş, ca să întoarcă totul în favoarea lor. Iar aceşti oameni aduc cel mai mult rău.

Este spus că trebuie să ştergi adevărata memorie a lui Amalec. Aceasta este treaba importanţei revelării Creatorului cu referire la acţiunea pe care o facem pentru acest scop şi cu referire la speranţele noastre că se va întâmpla de Sus.

Noi suntem în lumea acţiunii. De aceea, până când nu putem face câteva acţiuni practice, nu se va întâmpla nimic. Va părea că acţiunile nu sunt decisive în niciun fel fiindcă lucrul principal este intenţia. Dar adevărata intenţie este Sus în Lumină, iar noi suntem în dorinţă.

De aceea, până la posibilitatea efectuării acţiunilor de conexiune sau de apropiere reciprocă pornite de jos, înţelepciunea Cabalei nu a fost revelată, nu a ieşit din ascundere.  Până la urmă, nimic nu poate fi făcut acolo unde nu există nicio oportunitate de efectuare practică a vreunei corectări.

Intenţiile noastre sunt totdeauna egoiste, dar lucrurile pot fi îndreptate spre schimbare după cum se spune, inimile urmeză acţiunile. De aceea, când lumea a început să se schimbe atât de mult din cauza apropierii de noi a Creatorului, noi putem face unele acţiuni, mergând înspre El. Şi chiar dacă aceste acţiuni sunt fără intenţia corectă, totuşi ele vor schimba şi vor purifica dorinţele noastre , adică ne vor ajuta.

De aceea a fost revelată înţelepciunea Cabalei iar noi putem lucra şi produce schimbări în noi înşine prin încercările noastre de unitate cu ceilalţi şi prin diseminarea acestui mesaj în jurul lumii. Noi explicăm viitorul la care umanitatea trebuie să ajungă şi ce ne aşteaptă pe noi toţi. Noi explicăm cum trebuie să acţionăm astfel ca revelarea Creatorului să fie plăcută, când noi nu ne eschivăm de la el în niciun fel, ci din contră, dorim să trăim în concordanţă cu noua Lui apropiere.

O nouă conducere, o nouă putere a fost stabilită în lume, o nouă reţea de forţe care conduc lumea astăzi ne sunt dezvăluite. Iar noi trebuie să le înţelegem şi să le simţim să venim în conformitate cu ele. Dacă noi facem tot ce putem ca să îndeplinim asta, noi ştergem memoria lui Amalec, fiindcă Amalec lucrează în special la diminuarea importanţei Creatorului, a proprietăţii de dăruire reciprocă, cea care este esenţa noii administrări, noii guvernări. Amalec este forţa care coboară acum pe Pâmântul nostru şi ne învăluie ca un nor.

Motivul crizei este apropierea Creatorului, calitatea Lui de dăruire vine spre noi şi noi începem să o simţim printre noi din ce în ce mai puternic. Noi „ştergem memoria lui Amalec” cu explicaţiile noastre în practică, în această lume de jos. Iar atunci, Creatorul, Forţa Superioară, va completa această acţiune de Sus, cu Lumina Reformatoare.

Dacă încercăm să facem aceste acţiuni, chiar în forma noastră veche, egoistă, dar împreună, cu întreaga lume, oriunde este posibil, atragem Lumina Corectoare şi încep schimbările. Asta este, întâi ştergem memoria lui Amalec de aici de jos, şi în funcţie de asta, Creatorul va şterge apoi această memorie, de Sus.

Astfel, noi devenim aliaţii Lui, luptând împotriva aceluiaşi singur duşman care stă între noi şi ne separă: pe noi de Creator, şi pe noi unii de alţii. Prin această măsură, acest nor întunecos, se schimbă într-un câmp puternic de conexiune în care descoperim noul nostru vas (dorinţă), şi acolo, descoperim proprietatea de iubire şi dăruire, cea care se cheamă revelarea Creatorului fiinţelor create.

Din Lecţia zilnică de Cabala 9/2/2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Adevărul iese la iveală numai printr-o muncă grea.

Munca spirituală înseamnă să preferi adevărul faţă de orice altceva: minciună şi dulceată versus amărăciune. Atunci când mă ţin de acest adevăr, încep să obţin perfecţiunea şi eternitatea pe care nu am cunoscut-o înainte. Atunci când plasez adevărul deasupra a tot, fără să prefer nimic altceva, învât până la urmă că de fapt nu există nimic altceva decât acesta.

Atunci când dorinţa de a primi plăcere se ridică deasupra punctului creaţiei cuiva, devine inclusă în cel de sus unde încă nu a existat ci a fost doar într-o stare potenţială. Dispare din cel de sus într-o asemenea măsură încât începe să perceapă eternitatea. Toate treptele pe care le trecem pentru a ne întoarce la rădăcini rămân în noi.

Atunci când urcăm, le colecţionăm şi le includem în noi. De aceea acest întreg proces, întreaga noastră istorie, devin parte a existenţei noastre. Pe drumul nostru, noi experimentăm toate stările descrie în cărţile de Cabala. Le includem în noi şi ne simţim ca un întreg cu toate sufletele Cabaliştilor care au completat deja întregul drum al reîntoarcerii în Lumea Infinitului.

Nu există nimic altceva decât dorinţă. Locul lumii spirituale este dorinţa care este similară cu dorinţa Creatorului. Locul lumii corporale este dorinţa care este opusă Creatorului. Atunci când o persoană vrea să ajungă la Creator, are toate mijloacele necesare pentru a face asta: mediul, cărţile şi un învăţător. Acestea o pot ajuta să analizeze tăria dorinţei actuale de a ajunge la Creator.

Libera mea alegere constă în cât de importante le consider pe acestea în comparaţie cu mine însumi, adică dacă ele sunt mai importante pentru mine sau eu sunt mai important decât acestea. Am cu adevărat o oportunitate să măsor asta. Dacă Creatorul mi se revelează, eu m-aş anula complet în faţa Lui. Aş fi ca un scalv, o maşină şi nu aş mai descoperi esenţa mea. Nu aş reuşi să ies la nivelul Creatorului Înşuşi.

Atunci când cineva dăruieşte, sursa plăcerii infinite îi apare deoadată, în măsura în care acesta are o dorinţă pentru ea. Apare o forţă infinită, o raţiune infinită, sentimente infinite şi el satisface pe toată lumea. Asta presupune să accepţi forma Creatorului, forma a ceva etern care nu a mai fost cunoscut până atunci. Atunci când cineva începe să acţioneze astfel, către ceilalţi, începe să îl perceapă pe El.

Simt durerea şi suferinţa lumii în măsura în care o satisfac iar apoi eu umplu dorinţele acesteia. În final, fac o pregătire şi uşurez avansarea spirituală a celorlalţi. Primesc Kelim de la ei şi Lumina de la Creator, iar asta îmi dă o împlinire măreaţă, în creştere, până la infinit.

Munca de diseminare locală este foarte importantă. Vreţi să aveţi o conexiune cu cineva, atunci influenţaţi-l şi toată Lumina va trece prin voi.

Sufletul este dorinţa de a primi plăcere care a luat intenţia de dăruire, care te poate conecta de aproapele tău, de dragul lui. Iubirea este să dăruieşti aproapelui tău ceea ce el doreşte, în loc să îi dăruieşti ceea ce tu doreşti. Atunci când eşti în starea de dăruire, chiar şi lipsa de împlinire este percepută că un motiv de a împlini.

Pregătirea lecţiei

Zoharul este o carte specială, care descrie o stare specială, atunci când o persoană care primeşte împlinire de sus trece forţa spirituală către ceilalţi. Această carte descrie cum se simte cineva care descoperă o nouă realitate.

Desigur, nu înţelegem aceste stări şi nu existăm în ele. Totuşi, dacă ne dorimă să fim în ele, începem să ne apropiem de acestea. Scrierile din această carte ne influenţează şi ne apropie de ele.

Oamenii

Economia este matriţa egoismului nostru. Suntem conectaţi prin diferite realţii şi vrem să le cântărim, măsurăm şi să le reglăm. Stabilim diferite tipuri de conexiuni între noi, pentru a ne aproviziona şi aceste conexiuni sunt măsurate cu ajutorul unei ştiinţe numită economie.

Baza economiei este de a măsura relaţiile dintre noi. Trebuie să înţelegem cum ne furnizăm mijloacele de existenţă, pentru noi şi ceilalţi, cum ne conectăm pentru a ne împlini unul pe celălalt de dragul propriei împliniri şi cum se întrepătrunde reţeaua de interconexiuni dintre noi. Expansiunea sa semnalizează faptul că un defect mare, egoist se va manifesta în ea în curând şi că va trebui să îl corectăm.

Există o conexiune între noi, iar astăzi noi începem să descoperim că această este o conexiune rea, stricată. Această formă de conexiune de distruge şi ne ucide. De aceea întreaga noastră muncă este numai între noi şi, la fel cum o lume bătrână, stricată, este rezultatul unei conexiuni egoiste, o lume nouă, corectată, va fi rezultatul dăruirii reciproce.

Singura noastră corecţie este în a ne uni, a deveni Lumina pentru naţiuni şi a arăta calea corecţiei întregii lumi. Astăzi, lumea este fără ajutor. Cele mai luminate minţi nu ştiu ce să facă. Timpul nostru a sosit. Odată ce vom face ceea ce trebuie să facem, vom merita respectul şi gratitudinea lumii.

De aceea trebuie să diseminăm mai mult, să explicăm mai mult şi să fim cei care dau un exemplu corect. Intrăm în timpul Cabalei practice, în care întregul scop este corectarea omului,

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Lumea se schimba, iar noi trebuie sa ne conectam. Noi vedem ca lumea ne scapa de sub control. Inainte ca acest lucru sa inceapa, era interzis sa vorbim despre asta si sa revelam intelepciunea Cabalei.

Insa, o noua putere este revelata in lume printre oameni, tari, sisteme diferite, banci si comert. Ne creaza confuzie si ne ruineaza vietile, amenintandu-ne nevoile esentiale, mancarea noastra. Cu cat avansam mai mult, cu atat vom vedea caderea sistemului. Pur si simplu nu va mai functiona.

Este ca o idee sau un ghinion care intra in familia voastra, lumea intreaga incepe sa isi faca griji, iar voi sunteti incapabili sa fiti de acord cu unul sau altul. Asta se intampla in lumea noastra. A aparut o noua idee si o parte este de acord cu asta, iar alta nu. Prima spune ca nu exista solutie si trebuie sa acceptam asta. Ceilalti spun ca asta nu ii deranjeaza si ca nu vor sa participe.

Atunci o lipsa de intelegere apare intre noi, acolo unde ne oprim din vorbit, raspundem doar atunci cand trebuie. Apar racela si respingerea interioara. Asta se poate intampla in orice familie si asta se intampla in intreaga societate umana. Ceva pur si simplu nu merge.

Noi am dori sa mearga iar. Nu ar vrea bancile si comertul sa rezolve situatia? Ei sunt gata sa plateasca dublu. Dintr-o data, capitalistii vor sa plateasca mai multe taxe. Insa tot nu merge. Asta cere o noua putere, nu puterea pe care noi am construit-o si  pe care noi o putem repara.

Cateodata, atunci cand ceva nu merge, puteti vedea unde este nevoie de reparatii. Aceasta este calea pe care construim intotdeauna empiric, prin incercare si eroare. Insa, aici, noi simtim ca situatia a scapat de sub control. Aceasta noua retea care este revelata este pur si simplu “degetul sortii, asa cum sfatuitorii lui Faraon s-au referit la plagi.

Noi ne gandim ca noi conducem, insa Creatorul, care in conformitate cu Gematria (valoarea numerica a unui cuvant) este egal cu natura, ne arata ca el este cel care conduce. Noi incepem sa intelegem ca aici este o noua putere. Noi trebuie sa devenim umani si sa ne obisnuim cu asta, spre deosebire de maimuta care nu crede nimic despre Creator ori alta putere, ci pur si simplu isi traieste viata.

O noua putere se manifesta, iar aceasta putere are sentimente, ratiune  si un program care se refera la noi. Aceasta putere ne conduce de mult, insa noi eram ca niste copii naivi, fara a intelege ca noi urmam directia sa. Pentru prima data, noi incepem sa realizam asta.

Ne ridicam pana la urmatorul grad, mai inalt, prin a ne obisnui cu forta superioara, Creatorul. Aceasta este adevarata nastere a unui nou grad. Pana acum, noi am fost ca niste maimute pentru ca noi am urmat directiile naturii prin hotararea sentimentului natural si al ratiunii. Insa, astazi, noi primim sentimente aditionale si ratiuni la fel ca ceilalti. Aceste noi sentimente si ratiuni sunt diferite de primele.

O retea globala, o noua putere in lume, este revelata si de aceea noi experimentam acest dezacord, disonanta si nu stim cum sa combinam una cu alta. Ne este revelata ca o noua imagine cu care ne confruntam.

Este greu de inteles pentru o persoana. In mod obisnuit, oamenii recunosc ca natura are propriile legi, insa ei o considera ca fiind la nivelul mineral, fara sentimente si ratiune. Insa, ar trebui sa fie evident ca natura are un program care precede creaturile pentru ca noi putem vedea cum se dezvolta totul. Este naiv sa credem ca aceasta lume intreaga apare de la sine ca rezultat al unei combinatii accidentale de particule, care de asemenea se intampla accidental. Daca ar fi asa, am putea crede ca o maimuta, care bate la tastatura, a tiparit din intamplare Enciclopedia Britanica .
Din Lectia Zilnica de Cabala 9/2/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este cea mai potrivita abordare pentru a-i invata pe copii?

Raspuns: Aceasta este o sarcina speciala pentru ca noi ii invatam pe aceia care nu sunt inca familiari, cu lumea. Si cel mai important lucru este sa organizam un mediu pentru ei. Fara un mediu, este foarte dificil sa ii invatam metoda pe copii. Un copil tebuie sa interactioneze cu alti copii si impreuna trebuie sa fie organizati intr-un grup.

In timpul studiilor ei trebuie sa stea impreuna si sa simta ca sunt puternici doar daca sunt uniti. Un profesor nu este doar un profesor ci un educator, un mentor. El este ca un vechi prieten al copiilor. Stand la un loc cu ei, el isi mascheaza conditia de om matur si cunostiintele asupra lumii si ii ghideaza cu grija catre unitatea de a fi egali.

Fiecare persoana ajunge la succes doar cu conditia sa fie unita cu ceilalti si sa ajunga la rezultatele grupului impreuna. Succesul fiecarei persoane este determinat de cat de mult ii ajuta pe ceilalti. Noi evaluam fecare persoana nu prin ea insasi, ci doar prin ceea ce a dobandit in grup si prin grup.

Noi nu avem nevoie de “restantiei” sau de sudenti inteligenti, si nu intrebam, “Cine stie?” cautand un “erou” care sa demonstreze el insusi ca este mult mai destept sau mai instruit decat ceilalti. Nu vrem asta. Ceea ce vrem este ca acesti copii sa simta ca intrebarile si raspunsurile sunt indreptate catre grup, ca cel mai important este sa fie impreuna, si chiar daca raspunsul este incorect, el este corect pentru ca aduce o solutie la care fiecare ia parte.

Daca este o sansa sa facem asta, un grup tanar ar trebui sa lucreze cu educatori care sunt cu doi sau trei ani mai mari. Copiii invata de la acest gen de instructori mai repede decat de la oricine uitandu-de la acestia ca la “ingeri.” Si asta ii obliga la randul lor pe ce mai mari sa studieze astfel incat sa  u greseasca in fata celor mai mici. Ca rezultat, noi castigam de doua ori: cei de 10 ani studiaza veseli cu ei de 13 ani, fericiti ca cei mai mari le acorda timp si atentie. Iar cei de 13 ani studiaza materialul, stimulati de sentimentul importantei, pentru a-i educa pe cei mai mici.

Copiii trebuie sa fie invatati cum sa se judece unii pe altii, separat si impreuna. Daca cineva greseste, trebuie organizata“o discutie in grup” unde sa studiem incidentul si cauzele sale, examinand intrebari ca, “A fost o actiune corecta sau nu? As fi actionat la fel in locul persoanei?” Fiecare persoana trebuie sa dispusa sa isi  asume raspunderea pentru efectuarea unui demers intensiv psihologic, la nivel interior.

Este bine sa luati copiii in excursii in care sa cunoasca mai bine lumea in care traiesc. Duceti-i sa viziteze fabrici, un aeroport, o banca, un oficiu postal, un planetariu, etc. Si in fiecare loc unde merg ar trebui sa li se explice cum a fost construit si cum functioneaza Poate fi chiar un depozit al unui supermarket unde se primesc, se sorteaza si se depoziteaza marfurile in vederea vanzarii.

Pe scurt, copiii trebuie sa stie cum este construita viata si din ce este formata.In fiecare loc vizitat, persoana responsabila sau supervizorul ar trebui sa le dea informatiile necesare, si apoi sa se intoarca la scoala si sa discute despre ce au auzit si vazut. Fiecare dintre ei trebuie sa scrie un referat despre locul vizitat, utilizarea sa, cum deserveste oamenii si umanitatea ca intreg, ce fel de oameni lucreaza acolo, ce fel de pregatire este necesara, etc.

Aceste vizite le ingaduie copiilor sa invete despre lumea mare, cum este construita, si despre cum actioneaza interconexiunile in ea. Ei vad cat de complicata este organizarea diferitelor arii ale vietii si asta ii motiveaza sa se pregateasca pntru a deveni cetateni cu drepturi depline ai lumii.

Porcesul invatarii in clasa ete filmat. In mod evident, copii uita imediat evenimentele zilei care a trecut, insa mai tarziu, ei se pot intoarce la ele si se pot uita la ei insisi, din afara, notandu-si in particular: Au fost capabili sa se uneasca in acest timp? Aceasta este partea indivduala de studiu.

Grija noastra prinipala nu este sa le dam informatii specifice profesionale, ci sa le dam abordarea corecta fata de viata. O persoana tebuie sa stie in ce fel de lume traieste si cum functioneaza societatea umana pentru a mentine intercoexiuni armonioase intre toate partile sale.

Noi ii invatam pe copiii nostri psihologia interioara a legaturii dintre ei. Acest lucru ii dezvolta in interior intr-o mare masura, dandu-le capacitatea de a invata lucrurile noi. Recent, la cererea Ministerului Educatiei, ei au participat la un simpozion care a fost tinut de sute de pedagogi si educatori din toata tara. Tinerii au s-au imparti pe mai multe comisii de discutii si au comunicat cu expertii la un nivel atat de inalt incat acestia au fost uimiti.

In afara de asta, in acest an mai multi dintre copiii nostri au fost acceptati la universitate. Pe scurt, noi vedem ca merita sa investim eforturi si resurse in educatie. Un exemplu al unei educatii potrvite lucreaza mai bine decat orice alt exemplu pentru ca el ne arata toata avantajele modului global, integral de studiu in grup care este imprimat de unitate, iubire, si relatii corecte. Asta ii da posibilitatea cuiva sa vada cu proprii sai ochi felul in care abordarea descopera abilitatea unei persoane de a percepe si a se forma in mod diferit.

Noi am publicat deja cateva carti pe tema educatiei. Sper ca pana la sfarsitul anului noi ne vom termina lucrul la curricula si la setul de materiale, care vor include CD-uri si DVD-uri.

Este recomandat sa studiati subiectul legat de educatie de pe site-ul nostru. Poate ca si profesionistii din domeniu ar trebui sa il viziteze ca schimb de experienta. Vom fi fericiti sa va aratam metaoda si sa va tinem la curent cu noutatile.

Din prelegerea de la Miami 9/14/11

Filed under: Copii, Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→