Daily Archives: 14 februarie 2012

Corectia Nu Este Niciodata Individuala

Baal Ha Sulam, „ Introducere la Studiul celor Zece Sfere”, Paragraful 94: Este scris: „Aceia care Ma cauta, Ma vor Gasi”. Cineva poate crede ca nu este nevoie de efort special, chiar si persoana marunta care nu este gata sa faca vreun efort il va gasi pe Creator. Insa inteleptii ne avertizeaza sa nu ne incredem in aceasta interpretare. Dimpotriva, efortul este esential, si daca cineva „nu a muncit si a gasit, nu il crede.”

Daca o persoana merge singura, nu are absolut nici o sansa sa se corecteze. Este scris, „Adunati-va sau muriti.” Atunci cand popoarele lui Israel stateau pe Muntele Sinai, li s-a pus o conditie: Ori va uniti ca un om cu o singura inima, ori acesta va fi locul vostru de veci. Cu alte cuvinte, daca nu va uniti, nu veti dobandi viata spirituala. Cel putin o parte a vasului spiritual trebuie corectata. 

Poate va ganditi, „Cum asta? Asta inseamna ca fiecare trebuie corectat. Trebuie sa corectez o anumita parte a vasului comun?”

Noua ni se pare ca facem corectii individuale. De fapt acest proces cuprinde intreaga lume, doar o parte (99.9%) a  vaselor este corectata fara a realiza acest lucru, in timp ce in alta parte acest lucru are loc in mod constient, dupa ce isi ridica rugaciunea (MAN) si face verificarea necesara. Ca urmare intregul vas comun se conecteaza la procesul corectiei, si trebuie sa cunoastem acest lucru. Este de asemenea motivul pentru care trebuie sa avem grija de ceilalti.

Noi ar trebui de asemenea sa intelegem principiul „munca si realizare”. Intreaga noastra munca consta din efortul nostru de a ne uni, si care duce la „gasirea” Creatorului. Doar dupa ce aceste eforturi sunt facute primim raspunsul sub forma Luminii superioare, care face corectia. Noi trebuie sa facem dovada  autenticei noastre dorinte pentru unitate, care apoi va influienta aceasta dorinta, unindu-ne pe toti, si transformandu-ne intr-un vas.

Atunci toate dorintele- tot ceea ce a fost revelat in timpul spargerii- se conecteaza cu acest vas in noi ca  Aviut, si noi dobandim un vas care este de 620 de ori mai mare decat inainte.

Din partea 4 a Lectiei Zilnice de Cabala 13/02/2012, “Introducere la Studiul celor Zece Sfere

Coabitare Civilizata sau „Bazar” European?

Intrebare: Sa presupunem ca putem decide toti ca strainii care vin in tara noastra fac rau. Insa cum putem sa fim de acord cu ceva mult mai pozitiv si integral?

Raspuns: Una este daca vorbim despre o familie, ai carei membrii sunt obligati sa ajunga la un acord, adica, sa fie de acord sau nu. Insa daca vorbim despre felul de egoism care nu ne obliga sa fim impreuna, ca in exemplul cu muncitorii straini, atunci este vorba despre un cu totul alt lucru. Aici este nevoie de a ajunge la simtul necesitati unei integrale, pamantene, si coabitari civilizate, care trebuie construita pe educatie.

Ades sunt intrebat:

– Esti evreu?
– Da.
– Ai probleme cu vecinii tai?
– Desigur! Cine nu are?
– Esti de acord cu deschiderea granitelor? Poti trai in pace cu ei?
– Desigur!
– Atunci de ce nu faci asta?
– Sunt de acord! Insa doar dupa ce ii educam pe fiecare dintre ei.

Nu as putea trai in acelasi apartament cu vecinul meu, decat dupa ce ajungem la o intelegere reciproca. Insa pentru a ajunge acolo trebuie sa trecem prin procesul educatiei, sa ne intelegem reciproc, sa ne simtim, si sa ajungem mai aproape unul de celalat. Fara asta nu puteti deschide granitele.

In Europa au deschis granitele si acum vor sa le inchida din nou. De ce? Ei bine, pentru ca, in timpul celor 20 de ani ai existentei pietei Europene nu s-au ocupat de educatia oamenilor.

As spune chiar era un „bazar” European, nici macar o piata pentru ca ei nu au urmarit cresterea sau integrarea oamenilor. Exista un numar mare de culturi, limbaje, etc. „Noi suntem Europa!” Cum anume sunteti Europa? Devine clar astazi ca este vorba de fapt doar de un amestec de oameni incompatibili. Dupa atata timp, a fost creata cumva o nationalitate Europeana, o cultura? Nu. Dimpotriva, contradictiile incep sa se manifeste in exterior din ce in ce mai mult.

Cu alte cuvinte, educatia ar trebui sa preceada absolut toate actiunile.

Din „Lectii despre Noua Lume” #6, 12/14/12

Apropierea Treptata de Revelarea Instantanee

Intrebare: Este posibil ca, la un moment dat sa nu inteleg nimic si apoi dintr-o data totul sa fie revelat, sau acesta este un proces treptat?

Raspuns: Este un proces treptat care duce la o revelare instantanee. Noi vedem ca acest lucru ni se intampla. Incercam sa facem diverse lucruri insa fara rezultat, apoi insa dobandim dintr-o data intelegerea si totul este revelat. Noi nu intelegem cum se intampla acest lucru. Este ca si cum ar exista ceva in noi care creste treptat, apoi izbucneste, pentru ca in final sa dobandim intelegerea, senzatia si realizarea atat in inima cat si in minte. Acest proces necesita o mare concentrare pe o perioada mare de timp si stadii continue care conduc in final catre un progres brusc.

Din partea 3 a Lectiei Zilnice de Cabala 12/02/2012, “Studiul celor Zece Sfere

Unde este Creatorul?

Am dat exemplu, deseori, structura matematică (după Landau) de doi digiți: 1 și 0, (Creatorul și ființa creată, Lumina și vasul). Dar, oare, cum se conectează cei doi?

Adevărul este că lumea noastră este integrală și infinită, iar, dacă încercăm să ne-o imaginăm în numere, ne vom reteza conexiunea cu Ein Sof (Infinate). Există un spațiu, Ein Sof, între fiecare două numere consecutive. În orice eveniment real și concret pe care îl observăm, există simultan trecutul său, viitorul său precum și celelalte evenimente posibile (stări).

Putem noi să realizăm ceea ce lipsește între numere, evenimentele, ceea ce este posibil și ceea ce este imposibil, existența și inexistența, ceva-ul și nimicul?

Există un spațiu vid între două rotații, dar în acest spațiu au loc schimbările în care vechea imagine a lumii dispare și o nouă imagine apare, “ca de nicăieri,” dar cu mici modificări.

Sursa acestora este ridicarea de MAN (rugăciune) din starea precedentă, prin toate lumile, la Malchut de Ein Sof, care include toate stările similare care vor coborî, mai târziu, pe scara Providenței Sale, preluând forma stărilor viitoare cuantice, concrete, numerice.

Ca atare, prin lumea lui Ein Sof, trecutul și viitorul sunt blocate, și acesta este un pas (o schimbare de pas este un Reshimo—reminiscențe, iar o cuantă este schimbarea minimă) în dezvoltarea și mișcarea lumii către scopul ei. Astfel, există schimbări graduale în lume, și fiecare schimbare este discontinuă și fragmentată. Dar în final, ele, toate, se completează în întregime până la starea perfectă, deoarece fiecare schimbare distinctă este înregistrată în lumea Ein Sof.

Orice persoană care poate (folosind metoda Cabalei) să se conecteze la sursa din lumea Ein Sof, află răspunsurile la toate întrebările, în lumea de Sus (mai presus de conștiință), și simte noua existență în interior.

O echipă unită

Întrebare: Dinamica oricărui grup trece prin diverse stagii. Prima fază obligatorie este una de securitate. Înainte de a se deschide în afară, persoana, el sau ea, trebuie să simtă că se află într-un spațiu sigur, în care nimeni nu o va răni sau umili.

Răspuns: Mai important, acest spațiu trebuie să posede calitatea numită garanție reciprocă,

Pentru a ne atinge țelul, avem nevoie de susținerea tuturor celorlalți, așa cum se întâmplă, spre exemplu, într-o echipă cu atac bun sau în armată, atunci când se pleacă în recunoaștere și fiecare se simte încrezător în faptul că vor fi sprijiniți întotdeauna de ceilalți. Șarjezi înainte pentru că, pentru tine, dispare senzația de “eu” deja și, în locul ei, apare senzația de “noi.” Această senzație este atât de puternică încât nici nu mai contează dacă trăiești sau mori – cel mai important lucru este să pui în aplicare ideea comună.

Când oamenii sunt uniți printr-o idee, ei își pierd interesele individuale, în timp partea comună, colectivul, începe să-i influențeze într-un asemenea mod încât, de dragul îndeplinirii țelului lor comun, a ideii lor împărtășite de toți, nu mai are importanță pentru ei sub ce formă acesta va fi realizat de ei personal.

Dacă realizăm o asemenea stare în unificarea societății, persoana se ridică drept la nivelul numit “Adam.” Deci, avem nevoie de un țel care să stea în fața noastră întotdeauna. Trebuie să fie pentru noi – și nu pentru o persoană cu care lucrăm, ci pentru noi. În caz contrar, dacă nu începem să ne străduim spre acest țel, natura ne va pedepsi printr-o teribilă suferință, ne va înpinge către el prin forțele sale de coerciție. În starea finală, pe o cale sau alta, va trebui să atingem această formă de comunicare între noi, acest tip de unitate.
From “Lessons About the New World” #8, 12/15