Întrebare: Suntem născuţi pentru a fi fericiţi, pentru asta facem eforturi. Cu toate acestea, sistemul în care trăim este egoist. „Visul american” a fost exagerat în societatea noastră. În esenţă, este inaccesibil deoarece pentru a ajunge acolo, trebuie să câştigăm bani. Pentru a câştiga bani, trebuie să muncim şi, la rădăcina ei, munca este sclavie. Cu alte cuvinte, noi suntem transformaţi în sclavi pentru a deveni „fericiţi”. Cu toate acestea, noi nu suntem fericiţi. Umanitatea poate suprima această idee şi să fie fericită fără ea? Cum aţi descrie starea de „fericire”?

Răspuns: Cred că fericirea nu este posibilă decât dacă atingem echilibrul. Când oamenii vor construi o fuziune mutuală corectă unii cu alţii, când vor simţi că sunt în mediul bun social, toate problemele vor dispărea. Apoi, societatea va stabili şi promova homeostazia, oameni vor simţi că sunt ca într-un flux, fiind într-o stare de linişte interioară şi exterioară. Această condiţie suscită o stare de beatitudine în ei.

Cu alte cuvinte, o senzaţie de fericire nu apare pentru că noi ne satisfacem egoismul, fără a ne gândi la urmări, în plus, faţă de fiecare dintre noi există mulţi alţi egoişti care vor plăcere în detrimentul altora. Senzaţia de fericire apare ca rezultat al unităţii. Ea provine dintr-un sentiment de echilibru, similar cu un organism sănătos, care trăieşte atunci când organele funcţionează în echilibru.

De asemenea, societatea umană trebuie să urmeze exemple din natură şi să aspire să atingă aceeaşi stare. Astfel, vom realiza care este scopul vieţii. Senzaţia pe care o avem, fiind în această stare, este fericirea.

Emisiunea de televiziune „Medicina viitorului”, 07.04.2013

Filed under: Educatie integrala, Egoism - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum este posibil să explici unei persoane care toată viaţa a fost concentrată asupra ei însăşi, să se preocupe de alţii ? Ce gen de plăcere poate avea dacă s-ar îngrijora de cineva şi, ca urmare, va fi sănătos?

Răspuns: Ai răspuns la întrebarea ta: Acest lucru îi va da sănatate. Ea nu va cumpăra sănătate altfel. Trebuie să încerci!

De ce nu încercaţi să aplicaţi asta? Aveţi ceva de pierdut? Avem toţi de câştigat îngrijindu-ne de ceilalţi. Nu contează dacă noi credem sau nu. Haideţi să ne jucăm! Să acceptăm să fim copii pentru o lună!

Întrebare: Cum este posibil să ne ridicăm deasupra ego-ului cu ajutorul jocului?

Răspuns: Sub influenţa mediului. Mediul are nevoie de joc, are nevoie să arate oamenilor cât îi influenţează. O persoană trebuie să se supună mediului, să-l simtă ca ceva mai sus de ea. Ea are nevoie să audă, constant, că legătura dintre ea şi prietenii ei din mica sa societate, este lucrul cel mai important pe care-l are în viaţă. Cu aceasta, ei se agaţă de această conexiune ca un balon care-i ridică deasupra şi le dă sentimentul vieţii superioare.

Kab.tv, „Medicina viitorului”, 07.04.2013

Filed under: Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Rabash, Shlavei HaSulam (Treptele Scării, „Scopul grupului” 1984 partea 1):  Suntem aici pentru a stabili o societate unde fiecare dintre noi respectă spiritul de dăruire al Creatorului. Şi pentru a atinge dăruirea Creatorului, trebuie să începem cu dăruirea pentru om, ceea ce este numită „dragostea aproapelui”.

Graţie acesteia, vom fi în măsură să dăruim Creatorului, forţa generală a dăruirii. Este ceea ce numim atributul prin care ne ridicăm deasupra ego-ului nostru. Dăruirea reciprocă este iubirea pentru ceilalţi. Dacă iubesc pe cineva, vreau să-i dăruiesc totul şi o fac pentru a se simţi bine. E ca şi cum aş fi constant în el şi m-aş vedea doar ca un mijloc de a-i dărui, ceea ce mă ajută să mă depăşesc. Este motivul pentru care o lume atât de mare cu atât de mulţi oameni a fost creată. De fapt, este ceea ce numim ieşirea din ego, din sistemul său limitat.

„Trebuie să fim mândri că Creatorul ne-a dat şansa de a fi într-o societate unde fiecare dintre noi nu are decât un singur scop – ca Divinitatea să locuiască printre noi.”

Obiectivul nostru este că revelaţia lumii de sus ne va umple. Este ceea ce numim „revelaţia Divinităţii” care locuieşte exact între noi. Fiecare dintre noi este un egoist, dar când ieşim din natura noastră şi începem să ne ridicăm deasupra noastră, o mare forţă colectivă este creată între noi, plină de dăruire reciprocă. Noi ne asigurăm că obţinem această forţă mutuală când dăruim reciproc, unul altuia şi preocuparea noastră se numeşte garanţie mutuală.

Noi resimţim toată lumea superioară în această forţă generală. Aici, descoperim forţele tuturor persoanelor care au venit înaintea noastră şi care trăiesc în această lume cu noi, a tuturor persoanelor care se depăşesc şi trăiesc într-o stare eternă. Această forţă generală este un suflet colectiv. Nu există suflete individuale distincte, ci un singur suflet pentru toată lumea. Dar în el, persoanele resimt lumea eternă în diferite profunzimi şi lăţimi, în măsura în care fiecare îşi domină ego-ul.

Noi trecem prin urcări şi coborâri pe parcursul acestui drum şi ele cheamă diferite stări în care lumea eternă pare să se schimbe. Adevărul este că nu se schimbă, cum este spus:”Lumina este în repaus absolut”, dar noi credem că se schimbă pentru că noi suntem în schimbare. Ego-ul nostru este gata de schimbare tot timpul, ne depăşim în diferite moduri şi, prin urmare, imaginea lumii noastre şi sentimentele pe care le avem sunt foarte dinamice.

Astfel, avansăm până ce totul este revelat pe deplin şi asta este sfârşitul corecţiei. Toţi oamenii din această lume trebuie să atingă asta. Deşi organismele se schimbă, piesele noastre spirituale rămân aceleaşi. Corpurile ne separă ca indivizi, dar, dacă lăsăm corpurile, simţim imediat o lume unică şi pe noi înşine ca un singur suflet. Este exact acolo unde ne îndreptăm.

Eforturile pe care le facem la Congres depind de noi. Putem experimenta această stare eternă pentru câteva minute. Poate fi temporar şi poate dispărea, dar fenomenul real va rămâne şi ne va trage mai departe cu forţă, pentru a depăşi fazele viitoare. Dacă vom face, cu adevărat, eforturi, atunci în afară de această lume, vom resimţi lumea spirituală şi vom trăi în două lumi. Totul depinde de noi. Dacă ne vom gândi, întâi, la acest subiect şi ne pregătim  pentru asta, atunci cei care vin la Congres ni se vor alătura şi vom avansa împreună.

Atunci, să sperăm pentru revelarea lumii superioare, pe care trebuie să o vedem mereu ca obiectivul realizat prin unitatea noastră. „Şi, deşi nu am atins încă, acest obiectiv”, adică noi nu am resimţit Lumea de Sus lăsând ego-ul nostru, „avem voinţa de a-l realiza. Şi asta, de asemenea, trebuie să apreciem.”

Este adevărat că noi am început, dar sperăm să atingem obiectivul şi aceasta trebuie apreciat. Depinde de noi şi depinde de eforturile noastre. Este spus:”O persoană nu poate cumpăra lumea sa într-o oră.” Dacă oamenii care fac parte dintr-un grup doresc să se depăşească, vor simţi, cu adevărat, această ascensiune.

Conversaţie din pregătirea pentru Congresul New Jersey, 10.05.2013

Filed under: Congrese, Egoism, Munca in grup, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→