Întrebare:  După ce am atins scopul creației și am citit scenariul regizorului vieții mele, Creatorul, aș putea deveni plictisit și neinteresat de viață?

Răspuns:  Nu iti face griji. Nici nu vă puteți imagina ce se va deschide înaintea voastră. Atȃtea înălțimi, goluri, priveliști și oportunități! Aceasta nu este deloc lumea noastră. Așadar, încearcă să ieși de aici cât mai curând. Nu este nimic mai rău decât această lume.

Întrebare:  Ce înseamnă să-mi simt prietenul? Îl înțeleg sau îi simt dorințele? Și cum voi simți Creatorul  ca prietenul meu? Sau aici vorbim despre alte noțiuni?

Răspuns:  Vei începe să îi simți atât pe prieteni cât și pe Creator mult mai aproape, mai bine și mai clar decât acum.

Întrebare:  Ai spus în ultima lecție că, pentru a ajunge la libertate, cineva trebuie să atingă partea de mijloc a Tiferet. Acum spui că Creatorul nu este nici linia stânga, nici linia dreaptă. Cum mă pot conecta într-un singur loc, în partea de mijloc a lui Tiferet și la faptul că Creatorul este linia de mijloc?

Răspuns:  Nu poți. Deocamdată nu vei fi decȃt derutat cu asta. Este mai bine să o lași deoparte. Lasă-ți cunoștințele deoparte. Acum, cel mai important este să înțelegem la ce senzații trebuie să ajungem.

Întrebare:  Avem vreo șansă să atingem spiritualitatea studiind singuri și nu în grupuri de zece?

Răspuns:  Nu aveți nicio șansă să atingeţi realizarea spirituală, studiind singuri. Vedem acest lucru din dezvoltarea noastră, în lumea de azi.

Întrebare:  Este posibil să atingem Creatorul într-un grup de zece virtual?

Răspuns: Desigur ca este.

Întrebare:  Este un grup de zece, cele zece Sefirot?

Răspuns:  Da, este. Grupul de zece corect, în starea sa potrivita constituie cele zece Sefirot.

Întrebare:  Se poate spune că Creatorul vrea să ne ofere totul și că nu putem primi decât ceea ce suntem gata să dăm înapoi?

Răspuns:  Desigur.

Întrebare: Dacă nu am prieteni, cu atȃt mai puțin un grup de zece prieteni și, așa cum ai spus, fără ei este imposibil să avansez, ar trebui să îi caut în mod intenționat?

Răspuns:  Trebuie să fie cel puțin doi.

Întrebare:  De ce avem îndoieli cu privire la anumite alegeri din lumea noastră? De ce ne îndoim în mod constant?

Răspuns:  Îndoielile sunt necesare pentru a ne organiza corect.

Întrebare:  Unde se adună eforturile de unire?

Răspuns:  Se acumulează în jurul inimii și formează inima generală, un sac în jurul inimii.

Întrebare:  În ceea ce privește lumina pe care trebuie să o primim, la ce fel de lumină te referi?

Răspuns:  Mă refer la calitatea dăruirii numită „lumina” sau „Creatorul” sau „forța pozitivă superioară”.

Întrebare:  Revelarea Creatorului și trecerea barierei (Machsom) are loc în întregul grup de zece sau poate în unii dintre prieteni?

Răspuns: Se poate întâmpla doar cu unii dintre prieteni, în calități diferite, în diferite aspecte, nu neapărat cu toți împreună. Pentru că un grup de zece este ceva diferit pentru fiecare persoană.

Atingerea este încă individuală, deși se întâmplă prin unificarea cu ceilalți.

Întrebare:  Progresul nostru către grup este întotdeauna asociat cu sinusoida: plus – minus, căderi – ascensiuni? Se poate spune că ascensiunea mea către următorul grad spiritual mai înalt este întotdeauna asociată cu anumite să spunem dureri de muncă spirituală, atunci când o persoană există în întuneric, în gol? Sau cineva poate experimenta sentimentul de fericire și bucurie?

Răspuns:  Ai spus totul corect, nu am nimic de adăugat. Bravo!

Din KabTV „Fundamentele Cabalei” 1/12/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Proverbe, 10:12: „Ura trezește certuri, pe când iubirea acoperă toate păcatele.”

“Ura trezește certuri”—partea aceasta pare clară.

“Iubirea acoperă toate păcatele”—și această afirmație este corectă pentru că nu poate fi iubire fără păcat. Este necesar să revelăm răul pentru a înțelege necesitatea binelui, să revelăm ura pentru a înțelege necesitatea iubirii.

Întrebare: Este posibil să iubești pur și simplu?

Răspuns: Nu. Acest lucru este posibil doar pentru o mamă față de copilul său. Oamenii care nu au motive animalice să iubească, așa cum o fac animalele, nu pot avea o înclinație către iubire.

Întrebare: Adică nu pot iubi?

Răspuns: Iubirea apare atunci când sunt gata să fac totul pentru celălalt. De la mine la celălalt.

Întrebare: Este posibil să fiu gata de a face orice pentru o persoană?

Răspuns: Nu. Natura noastră nu funcționează așa. Nu putem face acest lucru.

Întrebare: Suntem păcătoși prin natura noastră?

Răspuns: Nu se numește „păcat.” Este natura noastră, nici rea dar nici bună.

Întrebare: În orice caz, prin natura noastră îi tratăm pe ceilalți ca pe niște străini?

Răspuns: “Bolivar nu poate căra doi oameni.” Situația este descrisă bine acolo. Îmi pare rău, desigur, dar nu merge așa. Ori tu, ori eu. Așadar, eu, cu siguranță.

Întrebare: Și unde este iubirea care „acoperă toate păcatele”? Cum putem explica această expresie? Ce secret se ascunde aici?

Răspuns: Dacă tratăm corect toate păcatele, ura și tot ceea ce se revelează între noi, atragem forța conexiunii până când ajungem la iubirea care ne acoperă ura. Ura rămâne în interior și, prin ea, ajungem la primul nivel.

Întrebare: Cum o atragem? Începem să urâm ura noastră reciprocă?

Răspuns: Da. Dar această stare coboară de sus. Altfel este doar o iubire de mamă față de copiii ei. De fapt și iubirea aceasta este limitată. Natura ne-a demonstrat-o de exemplu în timpul foametei, când instinctul matern dispare pur și simplu.

Comentariu: Este ceva îngrozitor.

Răspunsul meu: Nu este îngrozitor. Așa este natura și în ea nu există nimic îngrozitor; așa stau lucrurile.

Întrebare: Dacă acesta este adevărul, regele Solomon spune că omul urăște și munca lui constă din a cere iubirea doar pentru a se ridica peste ură?

Răspuns: Da.

Din emisiunea KabTV “Știrile cu Michael Laitman,” 12/5/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Există un tratament pentru Cancer?“

Corpul uman este un sistem complet interconectat care funcționează în conformitate cu legile integrale ale naturii: fiecare celulă consumă doar ceea ce este necesar pentru funcționarea sa, utilă în cadrul sistemului de țesuturi și organe și există pentru a susține întregul corp. Dacă o singură celulă începe să funcționeze pentru a beneficia doar ea singură, devine canceroasă.

Cancerul este un corp în interiorul corpului. Datorită creșterii enorme a „egoului” lor, celulele canceroase se separă de celelalte celule ale corpului, încep să le vadă ca inamice, ca niște corpuri străine care trebuie să fie atacate și devorate.

Celulele canceroase pot forma un alt tip de societate în interiorul corpului uman. Acestea pot comunica și coopera în felul lor, pentru a subjuga celulele normale și de a crea metastaze.

Ele nu au nici o senzație a organismului uman ca mediu necesar existenței lor și, astfel, îl resping și îl distrug și, în scenariul cel mai rău mor împreună cu corpul, din cauza lipsei unui habitat.

Atunci ajungem la una dintre întrebările apăsătoare ale timpului nostru: există un remediu pentru cancer?

Categoric. Totuşi, acesta se află dincolo de tărâmul unui corp uman separat.

Natura ca un întreg operează similar ca un singur organism.

La nivelurile mineral, vegetal și animal ale naturii, fiecare dintre elementele sale are rolul și contribuția sa dedicată, în întregul sistem.

Societatea noastră constă, de asemenea, din „celule” individuale, adică persoane care sunt reunite în diferite structuri sociale.

Din păcate, spre deosebire de celelalte niveluri ale naturii, noi, oamenii, avem o atitudine „canceroasă” unul față de celălalt și mediul în care trăim.

Care este riscul?

De îndată ce începem să ne gândim doar la noi înșine, sistemul nostru începe să devină încet „impresionat” de gândurile și dorințele noastre egoiste.

. Această impresie se răspândește asupra structurilor care influențează alte niveluri ale naturii și ale corpurilor noastre fizice.

Inconștienți de natură, ca fiind casa noastră, într-o fugă constantă pentru plăcerea personală, precum celulele canceroase egoiste, noi, practic, oamenii, distrugem mediul nostru comun de existență, formând o tumoră canceroasă pe corpul planetei.

Când creșterea canceroasă a unei atitudini egoiste se extinde dincolo de o anumită limită, umanitatea începe să se consume singură.

Care este modul optim de combatere a cancerului la ambele niveluri: corpul uman și societatea în general?

Problema poate fi rezolvată la nivel de conexiune între fiecare.

A fi inconștienți de atitudinile noastre „canceroase” unul față de celălalt ne privează de oportunitatea de a le trata.

Cu toate acestea, dacă ne ridicăm la un nivel mai înalt decât relațiile și reacțiile noastre obișnuite, vom putea vedea o imagine mai completă a realității și, astfel, vom rezolva în mod cuprinzător probleme numeroase, inclusiv cancerul.

Conform Înțelepciunii Cabalei, atunci când înțelegem natura noastră egoistă și depunem eforturi pentru a ne ridica deasupra ei, construind conexiuni pozitive, vom păși într-un nou nivel de percepție a realității.

De îndată ce relațiile umane vor deveni reciproce, amabile, binevoitoare și cu toții ne vom uni într-un singur sistem complet, lumea va deveni echilibrată și nu va mai fi loc pentru cancer, la niciun nivel.

Aşa cum este scris, „Și un lup va trăi cu un miel, iar un leopard va şedea cu un copil; și un vițel și un pui de leu și un animal tânăr [vor sta] împreună și un copilaş îi va conduce ”(Isaia 11: 6).

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cabala nu lucrează cu numerele

Comentariu: Cabala, de regulă vorbește de anumite condiții calitative. De exemplu, oamenii de istorie scriu că trei milioane de oameni au ieșit din Egipt, dintre care 600.000 erau bărbați, iar restul erau femei și copii. Însă Cabala nu lucrează deloc cu numerele. Gematria este o cantitate calitativă.

Este posibil să nu fi fost trei milioane de oameni care au ieșit din Egipt deoarece acest număr înseamnă o anumită cantitate calitativă.

Răspunsul meu: Există un anumit tipar în care stările potențiale ale forțelor spirituale, descrise în sursele principale, trebuie să se materializeze cel puțin odată.

Oamenii de istorie și arheologii caută asta prin propriile lor surse, o măsoară prin standardele lor, o cântăresc în grame și kilograme, o traduc în kilometrii și, prin urmare, ei o fac puțin diferit.

Întrebare: Cum ar trebui să folosim o asemenea informație? Să presupunem că citesc că acum câteva mii de ani a fost exodul din Egipt. Însă eu nu sunt un om de istorie și nu sunt interesat de asta. Cum pot să folosesc asta pentru propriul meu bine?

Răspuns: Noi vorbim despre ridicarea deasupra egoismului nostru, care este făcută de un grup de oameni care se străduie să facă asta. În vremurile noastre, cât și în acele zile, asta se realizează prin anumite acțiuni, eforturi și prin unificarea dintre oameni numită garanția reciprocă.

Nu contează dacă ai existat acum 3000 de ani și astfel te-ai ridicat din egoism, însemnând “ieșirea din Egipt”, sau astăzi, unde o faci într-un grup de oameni, într-un grup de zece, fie aici ori la celălalt capăt al lumii. Până la urmă noi avem multe grupuri care lucrează în țări diferite și vorbesc limbi diferite.

De pe KabTV “Analiza sistematică a dezvoltării poporului Israel”, 3/24/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Thrive Global a publicat noul meu articol: “Coronavirus: oportunitatea de a ne schimba infrastructura socială”

Filed under: Coronavirus, Educatie, Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cabalistul Dr. Michael Laitman și prof. Stephen Bronner, co-director al Consiliului Internațional pentru Diplomație și Dialog și autorul “Un zvon despre evrei: antisemitism, conspirație și protocoalele Sionului” caută modalitatea optimă de a echilibra societatea. .

Două forțe operează realitatea: pozitivă și negativă. Forța negativă este egoul uman, în continuă evoluție – dorința de a se bucura, în detrimentul altora. Se dezvoltă în mod natural și, în timp ce erupe, provoacă crize și dezintegrare. Forța pozitivă este una a iubirii și dăruirii, o forță altruistă. Ea se revelează în conexiunile umane pozitive. Noi tânjim subconștient după altruism, dar ne confruntăm cu manifestări ale ego-ului din jurul nostru.

Cum putem scăpa de ego-ul nostru?

Nu ar trebui să scăpăm de nimic. Atât altruismul, cât și egoismul, iubirea și ura, sunt necesare dezvoltării noastre. Umanitatea trebuie să găsească un echilibru conștient între aceste două forțe, iar Înțelepciunea Cabalei ne spune cum.

Existăm sub guvernarea legilor naturii și astfel suntem subiecții lor. Prin urmare, dacă oamenii creează o astfel de atitudine față de ură și iubire, în care una o acoperă pe cealaltă („iubirea acoperă toate fărădelegile”), vor construi o structură care să se potrivească sistemului integral al naturii și, în funcție de echivalența formei cu natura, să atingă. echilibrul perfect și complet.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu:  Regele Solomon a inserat o imensă înțelepciune în spusele sale, iar în spatele simplității lor exterioare se află o mare adâncime.

Eclesiast, 7:20: Căci pe pământ nu există om neprihănit care să facă bine și să nu păcătuiască.

Răspunsul meu:  Aș spune-o altfel: că pe pământ nu există nicio persoană integră care să facă ceva drept, fără să păcătuiască înainte de a-l face. Și de fiecare dată, în măsura păcatului cuiva, se poate acționa cu dreptate. Unul împotriva celuilalt.

Întrebare:  Ce crezi că este păcatul?

Răspuns:  Păcatul este orice condiție în care îi pot răni pe ceilalți. Nu trebuie să fie în acțiune; poate fi în intenție. Când realizez acest lucru, trec imediat la următoarea stare în care mă corectez prin atitudinea corectă față de ceilalți, iar aceasta împlineşte corectarea mea.

Prin urmare, faptul este că vedeți acțiuni bune, dar poate că nu vă dați seama că înainte ca o persoană să facă unele lucruri bune, a fost răul, răul conștient și apoi a fost decizia de a trece la bine și la starea de bine pe care deja o vedeți

Adică, patru pași au loc de la starea rea la starea bună, apoi este pusă în aplicare.

Întrebare:  Deci, înainte de a face vreo faptă, am păcătuit înainte de ea?

Răspuns:  Dacă ai făcut o faptă bună, atunci da, ai păcătuit înainte. Și dacă nu simțiți că ați păcătuit înainte, atunci fapta voastră nu este bună.

Chiar așa este. Există astfel de povești și parabole, în care fiecare persoană veselă și cu adevărat înțeleaptă are un interior opus și depresiv.

Raikin [un comediant sovietic] a fost un astfel de personaj. Datorită acestor stări, el a experimentat, când a simțit stări de completă respingere față de lume din partea sa și către el de la lume, a mers pe scenă și a putut prezenta opusul. Altfel, el nu ar avea aceste emoții, această înțelegere, cum să spun, contrariul. Este întotdeauna așa.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Micahel Laitman,” 12/30/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Când vine un obstacol, trebuie să-mi amintesc că, în primul rând, totul decurge din forța unică: „Nu există altceva în afară de El.”

În al doilea rând, mi se oferă obstacolul pentru a mă uni mai mult cu prietenii din grup. În al treilea rând, extern, încep să joc în grup, încercând să fac ceva bun pentru prietenii mei: să organizez o masă și așa mai departe, în timp ce pe plan intern, încep să simt animozitate. Cu cât exercit mai mult în beneficiul grupului și mă unesc cu ei, cu atât simt mai puternic animozitatea și respingerea.

Răspunsul meu: Dar în această măsură, primiți o ocazie să apelați la Creator pentru ca El să vă ajute. Tu depui efort și îi ceri acest lucru.

Comentariu: Eu depun efort, dar mă asteaptă eşecul.

Răspunsul meu: Nu neapărat eșec, deși acest lucru nu este exclus. Cel mai probabil, va fi un obstacol: nu veți mai putea să vă apropiați de grup.

Comentariu: Apoi vine disperarea datorată inutilității tuturor eforturilor și, în final, realizarea faptului că numai grupul poate fi de ajutor.

Răspunsul meu: Numai Creatorul poate ajuta prin grup. Și atunci începi să apelezi la El în mod conștient, dar numai prin grup, rugându-L să te ajute. Altfel, El nu va auzi. Creatorul nu este în niciun fel asociat cu o persoană individuală. Deși puteți face mici pași pentru a vă ridica un pic deasupra dvs., acest lucru nu este un progres. Este posibil doar în integrarea dintre noi.

 Întrebare: Ce înseamnă „prin grup”?

 Răspuns: De ce te întorci spre El?

 Comentariu: Ca El să mă ajute.

 Răspunsul meu: Pentru ce? Dacă ești inclus în grup, înseamnă că este o solicitare egoistă.

Comentariu: Dar vreau să-L dezvălui.

Răspunsul meu: Ce egoism minunat! Și de ce ai nevoie?

 Comentariu: Se spune că scopul creației este dezvăluirea Creatorului. Vrea să o fac. El a creat ființele create pentru a le umple. Așa că vreau să fiu umplut cu El.

Răspunsul meu: Pentru a face acest lucru, trebuie să fii similar cu El. Și cum o vei face?

Comentariu: Prin grup.

Răspunsul meu: Deci suntem din nou în grup. Poți să urli la El cât vrei, nu îți va da nimic. Dimpotrivă, nu te va îndepărta decât de El, astfel încât să îți dai seama de acțiunile tale incorecte.

Prin urmare, depunând eforturi reciproce, toată lumea ajunge la o rugăciune pentru Creator pentru a-i ajuta prin grup, pentru a le da putere „să se joace”. Ei vor primi apoi puterea și vor ajunge la starea de recunoștință.

Din „Fundamentele Cabalei” din KabTV, 25/03/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întregul univers vine dintr-un singur punct. Așadar, Creatorul, forța superioară a dăruirii, este revelat în relație cu ființele create. Creatorul este punctul central al creației. Înțelepciunea Cabala a apărut din toate atingerile forței superioare pe care ființele umane le-au obținut vreodată. Dacă urmăm sfaturile Cabaliștilor, noi putem să obținem aceleași revelații. Cabala este o înțelepciune originală, practică ce se ocupă de revelația Creatorului.

Noi putem să vedem doar ce primim de la Creator, iar asta este baza pentru toată înțelepciunea noastră. Așa descoperim ce ne împiedică să revelăm Creatorul: egoismul nostru, dorința de a ne bucura, care ne limitează. La început noi nu simțim nicio piedică în egoism. Totuși, atunci când încercăm să recunoaștem și să simțim forța superioară acționând asupra noastră și să simțim bariera, inabilitatea de a o percepe cu inima și mintea noastră, atunci noi înțelegem că cauza este în forța egoistă care se opune revelației Creatorului.

Însă după corecție, forța egoismului se schimbă din rea, dăunătoare și din ascunderea în opuse în forța de revelare și devine ajutorul nostru. Prin restricționarea egoismului, acoperindu-l cu un ecran și ridicând lumina reflectată, noi putem să revelăm Creatorul în această lume: calitatea dăruirii, iubirii și a conexiunii – toate acele proprietăți pe care noi nu le avem prin natură.

Astfel forța de ascundere devine forța de revelație, forța respingerii devine forța conexiunii, iar noi ne regăsim stând în fața Creatorului. În același timp noi descoperim că am devenit similari cu El după toate corecțiile pe care le-am primit. Așa este revelată conexiunea noastră cu Creatorul. În măsura în care noi obținem gradual nivelele perfecțiunii, noi ajungem să cunoaștem Creatorul și în conformitate cu asta noi simțim că toată lumina, întregul suflet comun strălucește în fiecare din noi.

Prin urmare, forța respingerii este necesară; până la urmă mulțumită ei are loc mai târziu toată revelația.1

Dacă îmi este teamă să cad, trebuie ca tot timpul să am grijă de căile de a reînnoi conexiunea noastră. Forța inerției nu lucrează aici. De îndată ce încetez să fac un efort, eu imediat mă opresc. Așa că chiar și să rămân în aceeași stare, eu trebuie să mă gândesc la reînnoirea ei în fiecare secundă. Chiar și mai mult de atât dacă vreau să întăresc această stare, constant trebuie să caut feluri de a adaugă iubire și să îi trezesc pe alții să simță un gust nou, putere în plus.

Temându-mă de o cădere, eu tot adaug efort și în fiecare secundă simt un pic mai mult aer, mai mult gust. Acesta este un sentiment foarte important că tu adaugi constant și guști în plus.2

În măsura în care mă gândesc la avansarea grupului, eu accelerez avansarea mea în spiritualitate. Prin extinderea vasului meu spiritual (Kli) mai mult și mai mult și având grijă de cercurile tot mai largi până când acoperă toată umanitatea, eu mă mișc tot mai repede. Acesta este un sistem foarte simplu; singura problemă este că egoismul nu ne permite să acționăm.3

Din lecția 5 de la Congresul din deșert 2020, Conectarea la punctul central

1 Minutul 0:20

2 Minutul 1:13:30

3 Minutul 1:42:05

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cel care cumpără un sclav evreu, este ca și cum și-ar cumpăra un stăpân.

Comentariu: După intrarea în țara Israelului, națiunea a reușit să trăiască câteva mii de ani fără să aibă rege sau armată permanentă. A existat un mod special de a trata femeile, copiii, chiar și sclavii. După lege, sclavul putea fi păstrat cel mult șase ani, apoi trebuia să fie eliberat.

Mai mult, dacă stăpânul avea doar o pernă, el trebuia să-l lase pe sclav să o foloseacsă. O astfel de atitudine sfidează orice logică.

Răspuns: Aceasta înseamnă că viața sclavului nu aparține stăpânului. Un sclav poate fi cu el doar o anumită perioadă de timp. Ca și cum stăpânul a plătit pentru munca acestuia păstrând o structură strictă de legi și pretinzând în schimb doar o anumită cantitate de efort. În tot restul, persoana nu a fost sclav ci partener pentru stăpân, un prieten chiar, cu care a trait, cineva de care stăpânul a trebuit să aibă grijă.

Așa cum este scris: “Cel care cumpără un sclav evreu, este ca și cum și-ar cumpăra un stăpân.” Cu alte cuvinte, sclavul nu era un fel de „animal fără stăpân” cu care stăpânul putea face tot ce dorea, așa cum erau tratați sclavii și prizonierii în alte țări.
[260276]
Din emisiunea KabTV “Analiza sistematică a dezvoltării poporului lui Israel,” 7/8/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→