Întrebare: Va veni un moment în care vom putea pătrunde puțin potențialul spiritual al literelor ebraice? La urma urmei, ebraica modernă nu corespunde total acestui potențial.

Răspuns: De fapt, pentru că nu doreau ca ebraica să fie limba oficială a Israelului la acea vreme. Nu a fost niciodată folosită ca limbă vorbită, doar în timpul Templului, când oamenii erau la un nivel spiritual. Ei au folosit-o doar pentru a explica acțiunile spirituale, în timp ce în orice alte scopuri au folosit aramaica și apoi greaca.

Mai mult, era posibil să se folosească orice limbă. Nu a existat așa ceva ca „avem limba noastră și nu vom folosi nicio altă limbă”. Dimpotrivă, evreii din Israel vorbeau diferite limbi în diferite perioade, ceea ce înseamnă că foloseau ebraica numai în scopuri spirituale.

Așadar, la sfârșitul secolului al XIX-lea, Eliezer Ben Yehuda și alți coloniști au venit în Israel și au sugerat ca ebraica să fie limba oficială vorbită și mulți s-au opus acestei abordări.

„De ce ar trebui să folosim limbajul sfânt care a fost destinat exprimării forțelor spirituale, cooperării reciproce între oameni deasupra ego-ului și cooperării reciproce între o persoană și Creator, pentru a tipări ziare și a blestema etc.?” Există și astăzi astfel de dispute. Evreii ortodocși nu folosesc ebraica în alt scop decât pentru studii; vorbesc alte limbi, în principal idiș.

Nu este o coincidență faptul că în ebraică cuvântul „limbă” este, de asemenea „limbă”, deoarece este exprimat în vorbire, în scris sau oral.

Când exprim diferite litere, aceasta afectează timpanul în moduri diferite, precum și nervii auditivi, diferite părți ale creierului și așa mai departe. Toate mijloacele de producere a literelor, „emițătoarele” mele, sunt împărțite în funcție de împărțirea literelor în cinci părți.

Forțele care au coborât de sus în jos, au creat și modelat o persoană, așa s-au format literele prin cele patru faze ale luminii directe din lumea Ein Sof, care au creat în consecință simțurile noastre, corpul nostru fizic și orice altceva. Prin urmare, putem spune că literele au creat lumea.

Întrebare: Asta înseamnă că pentru moment ebraica este o limbă pe care nimeni nu o poate atinge?

Răspuns: Da, se obține numai în funcție de nivelul de realizare spirituală a unei persoane, nu în alt mod. Putem vorbi despre asta și scrie diferite teorii dar, în ansamblu, nu este clar cum poate fi atinsă decât dacă începe să „vorbească” în interiorul tău și pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să poți atinge spiritualitatea.

KabTV “Fundamentele Cabalei” 1/6/19

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce este interzisă pronunțarea numelui din patru litere al Creatorului „Yod-Hey-Vav-Hey”?

Răspuns: Interzis în Cabală înseamnă imposibil.

Nu poate fi pronunțat pentru că nu are realizare în limbă, ci poate fi realizat doar în interiorul dorinței spirituale. Există multe alte nume ale Creatorului: Elokim, Adni, Șadai etc.

Numele Creatorului nu înseamnă deloc că este numele Lui. Acesta este ceea ce Îl numesc din calitățile mele, pentru că în mine, în interior, sufletul este format din patru părți: Yod-Hey-Vav-Hey. Când primesc lumină în ele, ea creează o combinație a dorințelor și luminii mele. Aceasta este ceea ce eu numesc sentimentul Creatorului sau numele Lui.

Îl numesc în funcție de sentimentele mele. Prin urmare, nu este nimic special sau exaltat în acest nume de care să se teamă cineva. Dimpotrivă, trebuie să-l atingi, să intri în el, astfel încât să devină complet al tău, așa cum se spune: „Fie ca numele meu să fie asupra ta”.

KabTV „Puterea cărții Zohar” # 10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Patru fii sunt menționați în povestea de Paște: unul iubește să pună întrebări, celălalt este un ticălos, al treilea este naiv, unul simpluţ și așa mai departe. Ce reprezintă ei pentru noi, în societate?

Răspuns: Există în fiecare persoană. Când cineva începe să-și caute calea spirituală, acești patru fii apar în el: unul este deștept, unul este prost. Dar cel mai important este cel care nu știe să pună întrebări.

Toți ceilalți au câteva întrebări din această lume, le pot formula, dar acesta nu poate spune nimic. Vrea ceva, dar nu știe exact ce anume. Așa că el izbucnește cu o întrebare fără răspuns. Despre el se spune: „Și cel care nu știe cum să ceară, îi vei deschide”. Deschide ce? Nu spune. Spune: „Lui îi vei deschide”.

Întrebare: Ce revelează?

Răspuns: Dacă există o întrebare, atunci este posibil să vorbești.

Întrebare: Ce ați dori pentru întreaga națiune și pentru toți oamenii în general?

Răspuns: Revelația acestei întrebări. În primul rând, să o formulăm frumos, corect, astfel încât să doară, astfel încât să dorim cu adevărat să ieșim din natura noastră care ne intoxică în timpul vieții noastre scurte și nefericite.

Și astfel, cu ajutorul acestei calități interioare – că vrem ceva, dar exact ceea ce nu putem spune – să obținem un răspuns și să-l dezvăluim. Răspunsul nu a venit, dar calea s-a deschis. Deci, se spune: „Lui îi vei deschide”. Nu i se va răspunde – i se va deschide

Întrebare: Și ce își va da seama?

Răspuns: Aceasta este doar dacă puneți întrebarea corectă. Când izbucnește complet din interior, atunci aceeași presiune din interior va dezvălui calea.

Întrebare: Și acesta va fi începutul exodului din Egipt?

Răspuns: Da. Aceasta este adevărata cale de ieșire din Egipt. Prin urmare, povestea Paștelui vorbește exact despre cel care nici măcar nu poate întreba.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 12.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă luăm în considerare dorințele dintr-un punct de vedere pur științific, atunci o astfel de considerație necesită o definire concisă a acestora. Ați putea da o astfel de definiție?

Răspuns: În centrul întregului univers se află dorința de a fi împlinit, de a se bucura, de a atinge, de a primi, de a absorbi. Într-o formă mai brută, o definim ca egoism, dorința de a primi.

Vedem că aceasta este practic baza oricărei creații, chiar minerală, cu atât mai mult vegetală, animală și vorbitoare. Firește, cu cât aceste stări sunt mai înalte, cu atât este mai mare dorința de a primi, de a te bucura.

Cabala se ocupă atât de studiul acestei dorințe, cât și de studiul implementării acesteia, care este împlinirea maximă. Aceasta este esența acestei înțelepciuni.

KabTV “Curs integral” 3/19/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce omul nu înțelege că, citind Cartea Zoharului, se angajează în cel mai măreț lucru care există în realitate?

Răspuns: Dacă omului i s-ar arăta ce i se întâmplă, nu ar putea să se raporteze corect la aceasta.

De exemplu, dacă un copil ar putea înțelege de ce se dezvoltă astfel: alergând dintr-o parte în alta, atingând, încercând, rupând, plângând, ar fi deja peste nivelul pe care se află.

Dezvoltarea spirituală nu are loc în același mod ca în lumea noastră în care mergem la universitate și ne umplem golurile cu cunoștințe în timp ce studiem. Dezvoltarea spirituală înseamnă dezvoltarea sentimentelor și dorințelor pe care nu le posedăm.

Sub influența luminii, dezvoltăm în noi proprietăți complet noi, pe care inițial nu le avem. Când ajungem la dezvoltarea lor definitivă, aceste proprietăți se nasc în noi și începem să simțim lumea superioară în ele.

Dar până nu se vor dezvolta, nu le putem vedea, nu le putem simți sau înțelege pentru că trebuie să existe un nivel până la care trebuie să creștem și să dobândim un nivel minim de sensibilitate.

KabTV „Puterea cărții Zohar” # 8

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Creatorul aranjează toate stările omului în așa fel încât toate să-l îndrume să caute forța superioară, sursa vieții. El proiectează totul, astfel încât omul să se împiedice constant de un zid.

După multe lovituri in zid, acest labirint îl aduce în cele din urmă la apelul corect. El învață cum să se întoarcă la Creator cum să ceară și, în schimb, Creatorul îi dă forța dăruirii din propriile Sale forțe.

Atunci devine om, Adam, adică similar cu Creatorul în funcție de forța pe care a primit-o de la El. Așa începe să iasă din egoismul său, ca un mugur care iese din pământ și crește corect, cu înțelegere și conștientizare.

Cu toate acestea, Creatorul îi stabilește în mod constant noi condiții împotriva acestei creșteri și, de fiecare dată, trebuie să găsească o modalitate de a le transforma în condiții favorabile și sa avanseze până când atinge scopul.

Cel mai important lucru este să vedem că toate condițiile pe care le primim atât în ​​spiritualitate, cât și în corporalitate, individual și colectiv, provin de sus, de la Creator, pentru a ne aranja și a ne conduce prin labirintul care duce la intrarea în lume spirituală.

Este important să descoperim în fiecare stare că nu vom realiza nimic prin forța dorinței noastre egoiste. Numai prin separarea spirituală de aceasta și bazându-ne pe deplin pe Creator, pe forța Sa de dăruire, a doua forță care există în natură și conectând viața noastră spirituală cu aceasta, putem avansa pas cu pas. Creatorul ne va pune obstacole în calea noastră de fiecare dată prin punerea unor noi condiții și ne vom întoarce la El din nou și din nou, deasupra acestor obstacole.

Toate starile trebuie percepute ca etape necesare, grade pe care trebuie să le parcurgem pentru a construi atracția corectă și condiții externe de însoțire. Totul este aranjat într-un mod optim pentru a ne conduce la solicitarea corectă. După cum este scris: „Și s-a întâmplat că fiii lui Israel au suspinat din cauza muncii”, din cauza sclaviei, de a fi sub controlul egoismului.

Acesta este momentul în care ieșim din controlul egoismului, adică din exilul egiptean, intrăm în lumea superioară și ajungem la revelația Creatorului către ființele create. Creatorul ne dă forța dăruirii, forța credinței deasupra rațiunii, deasupra forței primirii.

Principalul lucru este să ne dăm seama din ce în ce mai clar că totul depinde doar de Creator. Dificultățile, rezolvarea lor și răspunsurile corecte, totul ne vine de la Creator. De noi depinde doar un singur lucru: să nu renunțăm la încercările noastre, ci să-l presăm și să-l presăm pe Creator prin grupul de zece, să-L intrebam și să-I cerem să ne dea forța Sa pentru a ne asemăna cu El. Atunci vom deveni „… fii ai Domnului, Dumnezeului tău.” după ce am primit forța de dăruire, ca cea pe care o are El.

Din lecția zilnică de Kabbalah 05.03.2021, „Totul este obținut prin puterea rugăciunii”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O viata noua 1300 – Ascultarea conecteaza

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Un cabalist nu ascultă de sine sau de persoana dinaintea lui, ci de forța iubirii și a dăruirii în care trăim. Dacă vreau să mă conectez cu cineva, trebuie să-i arăt că îmi este drag și că ceea ce spune el este important pentru mine. Vorbitorul trebuie să acorde de asemenea atenție la răspunsul ascultătorului. Ca ființe umane, căutăm mai degrabă atenție, respect și apreciere decât soluții. Vrem să simțim un sentiment de securitate și sprijin printr-o conexiune internă. Ceea ce este important nu este cât de mult înțeleg, ci cât de mult îmi arăt respectul pentru vorbitor.

KabTV „O viata noua 1300- Ascultarea conecteaza”, 3/7/21

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Un cabalist nu ascultă de sine sau de persoana dinaintea lui, ci de forța iubirii și a dăruirii în care trăim. Dacă vreau să mă conectez la cineva, trebuie să-i arăt că îmi este drag și că ceea ce spune el este important pentru mine. Vorbitorul trebuie să acorde de asemenea atenție la răspunsul ascultătorului. Ca ființe umane, căutăm mai degrabă atenție, respect și apreciere decât soluții. Vrem să simțim un sentiment de securitate și sprijin printr-o conexiune internă. Ceea ce este important nu este cât de mult înțeleg, ci cât de mult îmi arăt respectul pentru vorbitor.

Din emisiunea KabTV „O viata noua 1300- Ascultarea conecteaza”, 3/7/21

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui să ne raportăm la gândurile și emoțiile negative?

Răspuns: Ar trebui să încercăm să ne ridicăm deasupra lor. Nu trebuie să le stingem niciodată. Trebuie să le folosim creativ.

În lumea noastră, nu sunt posibile realizări științifice sau tehnologice, darămite realizări creative, fără griji, fără răsturnări. Nimic remarcabil nu s-ar naște în lumea noastră dacă nu ar exista crize, încercări interioare puternice, dezamăgiri, lacrimi, drame și tragedii.

Vedeți cu ce sunt umplute dramele lui Shakespeare, romanele lui Tolstoi și alte capodopere literare. Totul provine doar din lupta dintre contrarii, din suferințe etc.

La fel este în lumea spirituală, dar în același timp, există o transformare minunată a acestor stări: se completează reciproc, coexistă împreună și nu se anulează în niciun fel.

Sunt conectate între ele într-o îmbrățișare de fericire și mizerie, lacrimi și bucurie, și este atinsă starea de mijloc, ceea ce ne aduce mai aproape de Creator.

KabTV „Fundamentele Cabalei” 20.01.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Un student a scris: „Am văzut videoclipul pe YouTube „Cum să depășesc rușinea? ”Spune-mi, te rog, ce ar trebui să fac? Din cauza coronavirusului, mi-am pierdut afacerea și am datorii uriașe față de bănci; am un apartament închiriat și un copil mic. Cum să nu pierd omul din mine? Cu stresul, depresia, atacurile de panică și insomnia, cum se poate face față unei situații temporare dificile de viață? Ați descris cu exactitate starea mea de spirit. ”

Răspuns: Vă sfătuiesc să vă opriți creierul și nervii, să acționați absolut mecanic, rațional. Ceea ce îmi cere viața astăzi, trebuie să fac, fără să fiu atent la ceea ce se va întâmpla poimâine și chiar, poate, mâine. Principalul lucru este astăzi! Înțelegeți-mă corect și apoi veți înțelege cum ar trebui realizată lumea noastră.

Nu ar trebui să ne gândim la mâine sau poimâine, nu ar trebui să facem planuri pentru schimbări uriașe. Ar trebui să ne gândim doar la modul în care în fiecare moment putem fi utili pentru noi înșine și pentru cei dragi și, dacă avem înțelegerea corectă a lumii viitoare, poate cumva să împărtășim acest lucru cu alții.

Fără invenții prea rezonabile și filosofice, păstrați-l cât mai simplu posibil.

Și veți vedea o astfel de cale nouă, de-a lungul căreia puteți merge în siguranță, ca într-un parc, și nimeni nu vă va deranja. Și dacă, așa cum ți se pare, te deranjează, pătrunde mai adânc pe această cale. Vei vedea cum totul se va rezolva și va face loc vieții tale simple. Și astfel veți ieși din toate aceste probleme.

Principalul lucru este să trăim fără complicații în timpul nostru, în această pandemie. Și această atitudine te va conduce la cele mai înțelepte gânduri și acțiuni.

KabTV „Știri cu Michael Laitman”, 01.02.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Politicile celui încăpăţânat”

După a patra alegere în mai puțin de doi ani, Israelul a devenit de râsul lumii. Dar pentru statul Israel nu este amuzant. Țara este paralizată în multe privințe, de la birouri care necesită miniștri, până la proiecte mari blocate din cauza indeciziei, prin vaccinuri Covid care trebuie cumpărate. Într-adevăr, aceasta este natura evreilor: un popor încăpăţânat. Cu toate acestea, dacă ne folosim corect încăpăţânarea, o vom transforma în hotărârea de a ne uni deasupra diferențelor noastre, ceea ce la rândul nostru ne va ridica la realizări inimaginabile.

Astăzi, când Israelul este cuprins de dispute politice perpetue, care încep să semene cu cele ale strămoșilor noștri, ar trebui să ne dăm seama că este o chemare să folosim aceeași metodă pe care au folosit-o ei, să ne dăm seama că diferențele nu sunt motive pentru a se despărți, ci pentru a întări unitatea noastră. Nu vom avea nici o ușurare a vrăjmășiei interne până când nu ne dăm seama că nu ne putem învinge unii pe alții, deoarece războiul nu este menit să fie câștigat, ci să ducă la coeziune.

Există un motiv pentru care poporul evreu este atât de încăpăţânat. Sunt descendenți ai unor oameni care nu ar fi renunțat la opiniile lor și au încercat tot ce au putut pentru a-și impune opinia asupra poporului Israel. După ce s-au epuizat încercând, și-au dat seama în cele din urmă că greşeala nu era în viziunea lor sau în viziunea opusă, ci în propria lor natură, care căuta stăpânirea și separarea în locul colaborării și unităţii. Ei și-au dat seama că viața poate fi completă numai atunci când există două părți, care se completează una pe alta, astfel încât cealaltă viziune este de fapt o percepție complementară și nu opusă.

Această realizare a evreilor antici a creat o națiune unică, a cărei rădăcină nu era biologică, ci mai degrabă ideologică și spirituală. Și mai important, unirea lor a marcat o cale pentru întreaga umanitate de a se uni, în ciuda diferențelor biologice, etnice, culturale, religioase și rasiale. Odată ce evreii au ales unitatea în locul separării, fiecare dispută a devenit un motiv pentru întărirea conexiunii lor, mai degrabă decât pentru distrugerea națiunii. Mai mult, din moment ce evreii originari provin din Semiluna Fertilă, leagănul majorității națiunilor de astăzi, legătura pe care au format-o a devenit o dovadă că pacea între toate națiunile este posibilă și că există chiar și o metodă pentru realizarea ei.

Astăzi, când Israelul este cuprins de dispute politice perpetue, care încep să semene cu cele ale strămoșilor noștri, ar trebui să ne dăm seama că este o chemare să folosim aceeași metodă pe care au folosit-o ei, să ne dăm seama că diferențele nu sunt motive pentru a se despărți, ci pentru a întări unitatea noastră. Nu vom avea nici o ușurare a vrăjmășiei interne până când nu ne dăm seama că nu ne putem învinge unii pe alții, deoarece războiul nu este menit să fie câștigat, ci să ducă la coeziune.

Când vom realiza în sfârșit acest lucru și vom realiza unitatea, lumea care acum îşi bate joc de noi, va privi cu uimire miracolul statului evreu. Va dori să imite metoda noastră. Aceasta va marca victoria finală a păcii, care provine din cuvântul ebraic „completare” – peste război. Prin urmare, politica încăpăţânaţilor nu ar trebui să fie despre a fi mai încăpăţânat decât celălalt, ci despre ridicarea împreună deasupra intransigenței și formarea unei veritabile conexiuni.

[Oamenii așteaptă afară la coadă la o secție de votare, pentru a-și exprima votul în timpul alegerilor parlamentare israeliene. Reuters]

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→